La Tiganci - Distinctia dintre fantastic si fabulos

La Tiganci

Distinctia dintre fantastic si fabulos

Fantasticul reprezinta ceea ce este propriu imaginatiei, fanteziei si este opus realului iar fabulos este o categorie a fantasticului, un tip de fantastic previzibil, acceptat prin conventie, se regaseste in basm.

Trasaturi ale prozei fantastice: mister, suspans, incertitudine.

Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios, inexplicabil care perturba ordinea fireasca a lucrurilor, a realitatii. Aceasta incruziune a unei alte realitatii enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinstea, spaima personajelor care incearca sa inteleaga ce li se intampla.

Alte trasaturi: existenta a doua planuri real si ireal; disparitia limitelor de timp si spatiu la aparitia elementului misterios; compozitia gradata a naratiunii; finalul ambiguu; ezitarea eroului intre o explicatie naturala si una supranaturala.

Reperele unei lumi: timp, spatiu, cauzalitate. Timp sacru: ciclic, reversibil (propriu spiritului). Timp profan: linear, ireversibil.

Mircea Eliade transfigureaza artistic notiunile abordate in lucrarile stiitifice de istorie a religiilor. A fost scrisa la Paris in 1959 si publicata in tara 10 ani mai tarziu. Aceasta nuvela marcheaza o noua etapa in creatia lui Mircea Eliade - fantasticul de tip mitic

Titlul are o semnificatie ambivalenta (2 modalitati de interpretare): a) potrivit opiniei curente - un loc al placerilor b) spatiu sacru - spatiu al initierii prin ritualuri mistice

Tema este aceea a iesirii din timpul profan si patrunderii in timpul sacru. Alte teme: iubirea, moartea, visul. Motive literare: visul, amintirea, probele initiatice, labirintul. Structura textului: naratiunea imbina doua planuri, real = profan si ireal = sacru, prezentate in 8 episoade (Planul real - Ep. 1 ; Planul ireal - Ep. 2,3,4 ; Planul real - Ep. 5, 6, 7 ; Planul ireal - Ep. 8). Oscilarea protagonistului intre real si ireal reprezinta de fapt aventura spirituala a trecerii din timpul profan in sacru. In incipit este descris cadrul = canicula din Bucurestiul interbelic, finalul fiind ambiguu prin sugestia visului.

1. Planul real

In prim planul realist care corespunde primului episod al nuvelei se configureaza atmosfera aparte, culoarea balcanica.

Elemente definitorii: mirosul de asfalt topit, zgomotul tramvaiului, caldura, locvacitatea personajului.

Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana ca un ritual al profesorului de pian Gavrilescu. Temele de discutie sunt caldura, colonelul Lawrance si marturisirea conditiei de artist. Amintindu-si ca si-a uitat servieta la eleva sa, Otilia, Gavrilescu coboara din tramvai cu intentia de a recupera. Dupa o serie de ezitari Gavrilescu intra la tiganci atras de umbra nucului.

2. Planul ireal

Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in cealalta lume. In fata portii il asteapta o fata. Batrana ii cere drept taxa 300 lei (simbol al trecerii vamilor). De remarcat elementul comun, cifra 3 (300 lei; 3 fete; de 3 ori pe saptamana). Ajuns in casa tigancilor e supus unui ritual, trebuie sa ghiceasca tiganca dintre cele 3 fete, esueaza de fiecare data si de aceea va ratacii printr-un labirint de obiecte. Se trezeste discutand cu batrana.

3. Planul real

Gavrilescu paraseste bordeiul tigancilor si aude zgomotul tramvaiului. In tramvai unde discutiile erau in toi despre caldura si colonelul Lawrance. Gavrilescu consta ca trecerea timpul se accelereaza progresiv. Cand da o bancnota taxatorului afla ca aceasta este iesita din uz de doi ani. Ajuns in strada Preoteselor, afla ca doamna Voitinovici se mutase de 8 ani, de cand se casatorise Otilia. Chiar si acasa la el locuiau oameni straini. De la carciumarul din cartier, Gavrilescu afla ca sotia sa Elsa se intorsese in Germania. Popasul la bordeiul tigancilor nu durase cateva ore, ci 12 ani. Vrea sa revina la tiganci pentru a cere o explicatie si face drumul in compania unui birjar, fost dricar.

4. Planul ireal

Prezinta intalnirea cu Hildegard, iubita lui din tinerete. Aceasta il ia de mana si il duce la birja spre padurea Labirint. Calatoria cu birja a fostului dricar poate fi spre moarte sau spre o implinire a iubirii si a destinului de orator in alt plan al existentei. Explicatie sugerata prin sensul ambiguu al calatoriei, prin apelul al motivul visului.

Personajele - poarta semnificatii mitologice; batrana simbol al cerberului; birjarul e luntrasul; fetele - simbol ai ielelor, al ursitoarelor, al parcelor, rolul acestora fiind de a tese un alt destin; Hildegard - iubirea spirituala; Elsa - iubirea profana.

Personajul principal, Gavrilescu este un individ banal, ratat are gesturi stangace, comportament nesigur, varsta acestuia de 49 de ani. Pierderea lui Hildegard in tinerete ar constitui pacatul personajului iar regasirea ei sugereaza relansarea muzei si recuperarea conditiei de artist. Poarta simbolista - cifra 7 care reprezinta incheierea unui ciclu al existentei in plan terestru si trecerea intr-un alt plan.