Caracterizeaza un personaj dintr-o drama studiata

Caracterizeaza    un personaj dintr-o drama studiata.

Opera literara aleasa: Jocul ielelor, de Camil Petrescu

In drama "Jocul ielelor" Camil Petrescu abordeaza ca tema drama intelectualului, care intruchipeaza ideea de justitie absoluta si intra in conflict cu sine insusi. Personajul principal al dramei este Gelu Ruscanu, prin intermediul caruia autorul impune un nou tip de personaj in literatura romana: intelectualul lucid, hipersensibil, orgolios, dar inadaptat, care nu accepta compromisuri.

Portretul fizic: Caracterizare directa in didascalii (inca de la intrarea in scena) - mijloc artistic cu totul aparte intr-o piesa de teatru: "Gelu e un barbat ca de 27-28 de ani de o frumusete mai curand feminina, cu un soi de melancolie in privire (.). Priveste totdeauna drept in ochi pe cel cu care vorbeste si asta-i da o autoritate neobisnuita". Precizarea varstei, a detaliilor de portret fizic, vestimentatie, mimica, poarta de la inceput semnele fatalitatii, ale unui destin care il constrange la a repeta "scenariul" jucat de tatal sau. Infatisarea personajului sugereaza indirect si cateva trasaturi morale: nobletea genetica a tatalui sau, inclinatia spre meditatie, onestitatea si franchetea cu care privea in ochi pe interlocutor, ceea ce ii dadea o autoritate de lider de opinie asupra celorlalti. Caracterizarea indirecta este evidentiata si de tehnica moderna a relativizarii perspectivelor, a oglinzilor paralele . Ruscanu se reflecta in mod diferit in constiinta fiecaruia dintre personajele piesei. Pentru o lume obisnuita cu compromisurile Gelu Ruscanu pare un lunatic. El doreste sa aplice acestei lumi infectate, atinse de morbul destructiei prin amoralitate morala lumii, presupunand a exista pe steaua polara a gandirii reci, dar umane. Spre aceasta idee ne conduce replica lui Praida din finalul piesei: "a avut trufia sa judece totul. S-a departat de cei asemenea lui, care erau singurul lui sprijin. Era prea inteligent ca sa accepte lumea asta asa cum este, dar nu destul de inteligent pentru ceea ce voia el. Pentru ceea ce nazuia el sa inteleaga, nici o minte omeneasca nu a fost suficienta pana azi;.L-a pierdut orgoliul lui nemasurat". Lumea lui Gelu Ruscanu se afla parca intr-o naruire de idoli, numai ca acesti idoli care se prabusesc, incep prin a cadea chiar in sufletul sau. In primul rand iubirea - vazuta de el drept un spatiu imund, un spatiu vulnerat de conjunctura sociala care e imorala. Apoi, isi cauta fagas in lupta pentru o cauza a dreptatii, numai ca ea este peste fiinta omeneasca. Astfel, personajul poate fi considerat:

Un invins, fiind devorat de propriile sale idealuri: "Cata luciditate, atata existenta si deci atata drama".

Inflexibil si intransigent, nu se lasa induplecat de rugamintile de a nu publica scrisoarea.

Hipersensibil - amplifica semnificatia unui gest.

Inadaptat superior - se simte cuprins de hora ielelor, "un joc.si eu sunt victima acestui joc.Victima acestui negot cu idei".

Pe taram filozofic, Ruscanu apare drept un invingator

Autocaracterizarea reda un personaj "transparent": "Am putut gresi, dar masca nu am purtat niciodata", lucid si constient: "Cata luciditate, atata existenta si deci atata drama".