NOTIUNI DE TEORIE LITERARA

1.OPERA LITERARA

OPERA - este o creatie propriu-zisa.

Sunt 7 arte: literatura, muzica, pictura, artele plastice, dansul, arhitectura, cinematografia.

OPERA ARTISTICA - are ca scop sa transmita emotia. Autorul se comunica. Reprezinta o transfigurare subiectiva a unei realitati obiective. Este o imagine metaforica si metonimica.

OPERA STIINTIFICA - are ca scop sa transmita o informatie. Autorul comunica (=functia referentiala).

STRUCTURA OPEREI LITERARE:

A.ELEMENTE DE CONTINUT:

1)- tema = aspectul general de viata (natura, istoria, prietenia, dragostea, luptapentru libertate sociala sau nationala, problematica mortii etc. );

2)- ideea =a titudinea autorului fata de tema prezentata.

B.ELEMENTE DE FORMA:

1.-compozitia = "unitate a unei multiplicitati" (T.Vianu);

2.-subiectul literar = 5 momente (expozitiune, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul);

-personajul literar.

Modalitati de caracterizare a unui personaj;

I.Modalitati directe (3):

1.autocaracterizarea;

2.de catre alte pers;

3.de autor (=portret fizic, moral asu mixt).    II.Modalitati indirecte:

1.- actiunea; 2.- limbajul folosit; 3.-- numele; 4.- mediul ambiant; 5.- gandurile; 6.- vestimentatia; 7.- relatiile cu celelalte personaje.

2.COMENTARIUL LITERAR

DEFINITIE. =compunerea pe baza unui text literar, evidentiind particularitatile acestuia, precum si elementele comune cu alte opere literare.

STRUCTURA:

I.INTRODUCERE: - cuprinde date sumare despre autor, activitatea sa literara, in ansamblu, geneza si anul aparitiei operei.

II.CUPRINS:

a) ptr. textul epic si dramatic: tema, ideea, subiectul literar (cu cele cinci momente: expozitiunea, intriga, desfasurarea actiunii, punctual culminant, deznodamantul), caracterizarea personajelor;

b) ptr. textul liric: mesajul poetic, limbajul poetic (cu cele 4 straturi: fonetic, lexical, grammatical, stilistic) si versificatia.

III.INCHEIERE: - aprecieri personale si referinte critice ale unor mari scriitori.

VERSIFICATIA

Cuprinde elementele specifice unei creatii.

1. ACCENTUL - intensitatea mai mare cu care se pronunta unele silabe intr-un vers.
2. VERS - un rand dintr-o poezie.
3. STROFA - o grupare de doua sau mai multe versuri continand o idee de baza

Distih - 2 versuri Tertina- 3 versuri Catren - 4 versuri Cvinarie - 5 versuri Sextina - 6 versuri Octava - 8 versuri

4. MASURA - numarul silabelor intr-un vers.
5. RIMA - potrivirea sunetelor la sfarsitul versurilor

CLASIFICAREA RIMELOR:

1. dupa ordinea versurilor - imperecheata = aabb;

- incrucisata = abab;

- imbratisata = abba.

2. dupa nr. silabelor - masculina=1silaba;

- feminina= 2 silabe;

- dacitilica= 3 silabe;

- peonica= 4 silabe;

3. interioara= continuta in interiorul unui vers;

4. vocalica

5. consonantica

6. monorima

6. RITMUL= succesiunea regulata a silabelor accentuate si neaccentuate intr-un vers.

Piciorul metric= gruparea regulata de silabe accentuate si neaccentuate, intr-un vers;

Picior metric bisilabic:

-troheu

-iambic:

Picior metric trisilabic

= dactil;

Intocmit, profesor E.C.Ninu (Colegiul Economic Mangalia)

= amfibrah;

= anapest;

Picior metric cu 4 silabe: - peonul;

- coriambul = p.m. format dintr-un troheu si un iamb:

Metrul popular = tipar prozodic specific poeziei populare si anume: -ritm trohaic; -rima imperecheata;

-masura scurta (de 5-8 silabe).

POEZIA CU FORMA FIXA

1. RONDELUL - cuprinde 13 versuri. 1,2=7,8; si 1=7=13
2. SONETUL - are 14 versuri impartite in 3 catrene si 1 distih (sonet italian) sau 2 catrene si 2 tertine (sonet englezesc)
3. GAZELUL - este o poezie scrisa sub forma de distihuri, cu o singura rima incrucisata (abcbdbeb.)

3.GENURI SI SPECII LITERARE

1. GENUL EPIC

Cuprinde creatii literare in proza sau in versuri continand o intamplare cu eroi protagonisti.

In literatura populara

-in proza: legenda, basmul, snoava, povestirea, parabola, poanta (bancul)

in versuri: balada, legenda, oratia de nunta, plugusorul

Trasaturile lit.populare sunt:

a) caracterul oral; b) anonim; c) colectiv; d) sincretic; e) traditional.

in proza: schita, nuvela, romanul, legenda, basmul, povestirea, fabula, parabola etc;

A.In literatura culta

in versuri: legenda, fabula, poemul, epopeea, parabola, balada, epigrama, basmul, povestirea etc.

2. GENUL LIRIC

Cuprinde creatii literare in proza sau in versuri in care autorul isi transmite direct propriele-i experiente.

In lit. populara: cantecul de dor, bocetul strigatura satirica si de joc etc.,

A. Lirica peisagistica: pastelul, pastorala, idila.   

B.Lirica cetateneasca: oda, imnul, satira;

C.Lirica filozofica: meditatia, poemul filozofic, elegia filozofica

D.Lirica intima: romanta, poezia de dragoste, elegia.

3. GENUL DRAMATIC

Cuprinde creatii literare ce se prezinta pe scena, in fata unui public spectator, prin intermediul dialogului, al actorilor, al scenariului si al decorurilor.

Din genul dramatic fac parte: tragedia, comedia, drama, farsa scenica, parabola scenica, sceneta etc..

4.Alte specii literare: epistola sau scrisoarea literara, jurnalul, memorialul de calatorie, eseul etc.

4.DEFINIREA UNOR SPECII LITERARE

1.SCHITA = creatia epica in proza care se prezinta o singura intamplare, cu personaje putine.

2.NUVELA= creatia epica in proza (sau chiar in proza), in care ni se prezinta o intamplare cu personaje surprinse in evolutia lor. Pot fi: istorice, psihologice, fantastice, romantice, realiste etc.

3.ROMANUL=creatia epica in proza de mare intindere, cu un conflic inchegat si personaje ce evolueaza, avand o actiune desfasurata, de regula, pe mai multe planuri.

4.BASMUL=creatia epica in proza ce prezinta o intamplare fantastica, bazata pe o infruntare intre fortele binelui si ale raului, cu participarea unor eroi inzestrati cu puteri supranaturale.

5.POVESTIREA=creatia epica in proza ce prezinta o intamplare (reala sau fantastica) la care povestitorul este, de obicei, participant sau martor.

6.BALADA= creatia epica in versuri ce prezinta o intamplare deosebita in viata unui popor, cu eroi eprezentativi.

Pot fi: pastorale, agrare, istorice, haiducesti, fantastice.

7.POEMUL=creatia epica de mare intindere, cuprinzand intamplari deosebite si eroi reprezentativi.

8.EPOPEEA=creatia epica in versuri de mare intindere, cu intamplari din viata unui popor si eroi reprezentativi, alaturi de care participa forte supranaturale.

9.FABULA=creatia epica in versuri sau in proza, cu caracter alegoric, cuprinzand o intamplare din care se poate desprinde o invatatura numita morala.

10.LEGENDA=creatia epica in versuri sau in proza, prin care se da explicatia aparitiei unui fenomen istoric, geografic, nasterii unui popor sau erou etc.

11.PASTELUL=creatia lirica in versuri in care ni se prezinta un sentiment deosebit fata de un peisaj din natura.

12.MEDITATIA=creatia lirica in versuri in care un obiect sau o intamplare constituie prilej de reflectie pentru poet.

13.ELEGIA=creatia lirica in versuri in care autorul isi transmite in mod direct cu sentiment de tristete.

14.IDILA=creatia lirica in versuri in care autorul prezinta o scena de dragoste intr-un cadru natural.

15.SATIRA=creatia lirica in versuri in care autorul critica o realitate, un aspect din viata, un personaj.

16.EGLOGA=varianta idilei cu dialaog. Ex: "Floarea albastra" de M.Eminescu.

17.COMEDIA=creatia ce se prezinta pe scena, cu un continut si un sfarsit vesel.

18.DRAMA=creatia ce se prezinta pe scena, cu un conflict inchegat si personaje desprinse parca din viata. Imbina elemente triste si vesele.

5.FIGURILE DE STIL

1.ALITERATIA=figura de stil constand in repetarea unor sunete, pentru a sugera imagini auditive:

Ex:"Vajaind ca vijelia"

2.ANTITEZA= figura de stil constand in asezarea fata in fata prin contrast a doua sau mai multe obiecte, insusiri sau actiuni.

Ex: "E tot una ce faci:

Ori ii culci pe bogati,

Ori ii scoli pe saraci."

3.ANAFORA= figura de stil constand in repetarea unuia sau a mai multor cuvinte, la inceputul mai multor versuri :

Ex: "La noi sunt codri verzi de brazi / Si campuri de matasa,

La noi atatia fluturi sunt / Si-atata jale-n casa." 4.ANTONOMAZA=figura de stil constand in inlocuirea operei prin autor sau invers:

Ex: "L-am citit pe Eminescu." « Luceafarul poeziei romanesti s-a nascut la Botosani. »

5.ANADIPLOZA=figura de stil constand in reluarea unui cuvant de la sfarsitul unui enunt la inceputul urmatorului.

Ex: "Am venit acasa. Acasa era si mama."

6.ANACOLUTUL=figura de stil constand in existenta unei greseli datorate unui enunt amplu: "Nu stiu altii cum sunt, dare eu (=mie), cand ma gandesc la locul nasterii mele . , parca-mi salta si acum inima de bucurie."

7.ALEGORIA=figura de stil constand intr-o grupare de 2 sau mai multe figuri de stil de acelasi fel ce alcatuiesc o imagine unitara: "Fetisoara lui / Spuma laptelui, / Mustacioara lui / Pana corbului . ".

8.BRAHIOLOGIA=figura de stil constand in trunchierea unor cuvinte: "Mamali' cu bran', cu la' / Face bine la stoma' ".

9.COMPARATIA=figura de stil constand in asezarea fata in fata a unor elemente (obiecte, actiuni, insusiri) pe baza unor insusiri commune: "Fulgii zbor, plutesc prin aer ca un roi de fluturi albi . ".

10.CLIMAXUL=o forma a gradatiei ascendente; maxima traire:

Ex: "Umbra lui Mircea la Cozia", "Sburatorul"

11.ENJAMBAMENT=figura de stil constand in trecerea unei idei dintr-un vers in versul urmator.

Ex: "Porni Luceafarul. Cresteau / Pe cer a lui aripe."

12.EPIFORA=figura de stil constand in repetarea unuia sau mai multor cuvinte la sfarsitul unor enunturi sau versuri: Ex: "Plumb" ("Dormeau adanc sicriele de plumb . Si scartaiau coroanele de plumb")

13.EPANADIPLOZA=figura de stil constand in reluarea unui cuvant de la inceputul la sfarsitul unui vers sau enunt.

Ex: "Din haos, Doamne, am aparut / Si m-as intoarce-n haos

Si din repaos sunt nascut / Mi-e sete de repaos."

14.EPITET=figura de stil constand in sublinierea unei insusiri deosebite a unui obiect sau a unei actiuni: "Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada . ".

15.ENUMERATIA=figura de stil constand in insiruirea mai multor obiecte, insusiri sau actiuni.

Ex: "Tot e alb, pe camp, pe dealuri . "

16.EXCLAMATIA RETORICA=figura de stil constand in redarea unor stari sufletesti deosebite, prin intermediul unor interjectii.

Ex: "O, esti frumos cum numa-n vis / Un inger se arata . "

17.ELIPSA=figura de stil constand in omiterea unei parti dintr-o propozitie sau fraza.

Ex: "Iar la ospat? Un rau de vin!"

18.EUFEMISMUL = indulcirea unei expresii dure, jignitoare: "Nu prea-l ajuta capul . " (=prost)

19.GRADATIA=figura de stil constand in surprinderea prin amplificare sau micsorare a unei actiuni.

20.HIPERBOLA=figura de stil constand in exagerarea unei actiuni, insusiri, prin marire sau micsorare: "Iar barda din stanga-i ajunge la cer / Si Voda-i un munte . " .

21.INVERSIUNEA SINTACTICA=figura de stil constand in parasirea topicii obisnuite intr-o propozitie sau fraza. Ex: "Din vazduh, cumplita iarna cerne norii de zapada."

22.INGAMBAMENTUL= v. ENJAMBAMENT

23.INVECTIVA=figura de stil constand in folosirea unor cuvinte dure, jignitoare: "Niste rai si niste fameni . ".

24.IMPRECATIA=figura de stil constand in adresarea unor blesteme: "Bata-l crucea, om bogat, / Om bogat si fara sfat . !".

25.LITOTA=figura de stil constand in exprimarea unui continut bogat, insa in putine cuvinte.

Ex: "Si ce fata frumusica are mama . "

26.METAFORA=figura de stil constand intr-o comparatie subinteleasa, pe baza sensului figurat al unui cuvant.

Ex: "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", "cuibar rotind de ape . "

27.METONIMIA=figura de stil constand in inlocuirea unui obiect printr-o parte a sa, a cauzei prin efect etc.

Ex: "Si latratorii numai s-aud contenit . "

28.OXIMORON=figura de stil constand in asocierea doi termeni incompatibili ca sens.

Ex: "Asta-vara, de Craciun", "Flori de mucigai", "Povestea lui Harap Alb.."

29.PERSONIFICAREA=figura de stil constand in atribuirea de insusiri omenesti unor lucruri sau fiinte necuvantatoare.

Ex: "Din vazduh, cumplita iarna cerne norii de zapada."

30.PARALELISM SINTACTIC=figura de stil constand in reluarea constructiei unui enunt intr-altul.

Ex: poezia "Plumb", cu cele doua strofe simetrice.

31.REPETITIA=figura de stil constand in reluarea intocmai a unuia sau mai multor cuvinte.

Ex: "Care vine, vine, vine . "

32.SINECDOCA=figura de stil constand in inlocuirea unui intreg printr-o parte a sa sau invers.

Ex: "Dintre sute de catarge / care lasa malurile . "

33.TAUTOLOGIA=figura de stil constand in reluarea unui cuvant cu o alta functie sintactica.

Ex: "Sunt suflet in sufletul neamului meu", "Prostul nu e prost destul, pana nu e si fudul."

6.STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE

Totalitatea particularitatilor de exprimare in scris sau oral a unui persoane, reflectand factorii socio-culturali specifici acestuia.

CLASIFICARE

1.Stil individual: -familiar, -neutru, -solemn.

2.Stil functional: 1.-beletristic (artistic),

2.-stiintific (tehnic),

3. -administrativ (oficial),

4.-publicistic (gazetaresc),

5.-colocvial.

1.STILUL BELETRISTIC

Ex: romanul, drama, comedia, pastelul etc.

-scopul= transmiterea unor sentimente, emotii artistice (Ex: poezii, piese de teatru);

-vocabularul= totalitatea cuvintelor existente in limba, precum si cuvintele create.

Cuvintele au un sens figurat (=conotatie).

2.STILUL STIINTIFIC

Ex: manualele de chimie, medicina, algebra etc.

scopul=transmiterea unor date, informatii cat mai exacte dintr-un domeniu; -vocabularul=este specific; se folosesc termeni tehnici, iar cuvintele au sens propriu (=denotatie);

-trasaturi generale: - claritatea ideilor;

- conciziunea;

- proprietatea cuvintelor (=denotatia);

- corectidunea exprimarii limbii literare;

3.STILUL ADMINISTRATIV

Ex: cererea, procesul-verbal, curriculum vitae, legile, regulamnetele etc. -scopul = alcatuirea unor lucrari cu caracter oficial, ce denota o relatie intre doua institutii sau persoane;

-vocabularul = este folosita denotatia; remarcam frecventa unor clisee lingvistice;

-trasaturi generale: - claritatea ideilor; - conciziunea; - proprietatea cuvintelor; - corectidunea exprimarii limbii literare.

4.STILUL PUBLICISTIC

Ex: reportajul, inteviul, ancheta, masa rotunda etc.

-scopul = transmiterea unor stiri de interes general pentru cititorii cu o cultura medie; -vocabularul = este variat, in functie de natura stirilor;

-trasaturi generale: -claritatea ideilor;- conciziunea; - proprietatea cuvintelor; - corectidunea exprimarii (folosirea limbii literare).