Visul unei nopti de iarna de
Mihai Eminescu - prezentare generala
Visul
unei nopti de iarna este si ea, la randul ei, un alt
fragment de nuvela, avand omisiuni in manuscris, faptele carora se
petrec atat in vis, cat si in realitate. Ideea principala este "visul
unei nopti de vara", de care eroul isi
aminteste pe timpul iernii. Aceasta amintire este de fapt un vis al
copilariei, in care eroul a fost indragostit de o vecina, Maria,
cu zece ani mai in varsta, decat el. El locuia intr-un castel, care se
afla in mijlocul unei gradini mirifice. In ziua in care Maria se
marita, eroul inca fiind copil, are o criza si doarme
in cimitir. Actiunea merge inainte cu douazci de ani, cand
tanarul o intalneste pe Maria in oras. Acesta
a devenit, intre timp, o Dalila, o femeie cocheta de salon, tipul femeii
dezavuat de Eminescu. Ca semn al uitarii, tanarul pleaca
la un bal. De fapt cu descrierea acestui bal incepe
fragmentul de nuvela. Eroul fiind dezamagit, o vede
pe Maria ca pe o femeie rece ca marmura, o "coeur de marble".
Aceasta imagine a femeii cu un "chip de
ceara", ce sta la ferastra, Eminescu a imprumutat-o din
povestirile lui Hoffmann. Gelos si plin de ispret, eroul afirma
la sfarsit: "Amor?
Amor se gaseste pe toet ulitele . "
