Nimic nou pe frontul de Vest, romanul lui Erich Maria Remarque

Nimic nou pe frontul de Vest, romanul lui Erich Maria Remarque despre Razboi Mondial, a cunoscut mai multe versiuni cinematografice.

Cateva cuvinte despre scriitor: prozator german (1898-1970); persecutat de nazisti, s-a refugiat in Elvetia (1932), apoi in SUA (1939-cetatenie).

A scris romane umanitarist-pacifiste, cu pronuntat caracter autobiografic, evocand dramele si consecintele morale ale primului razboi mondial: Nimic nou pe frontul de Vest (1929), Intoarcerea de pe front (1931), Trei camarazi (1937), Obeliscul negru (1956); a scris, de asemenea, romane antifasciste: Iubeste-ti aproapele (1941), Arcul de triumf (1945), Soroc de viata si soroc de moarte (1954). Caracterul documentar, realismul crud al descrierilor sunt trasaturile caracteristice ale scrisului sau.

Romanul la care ne referim inscriindu-se in contextul literaturii antirazboinice a epocii, este in mare masura autobiografic, scriitorul - ca si regizorul Lewis Milestone, care va semna regia filmului din 1930 - aflandu-se printre combatantii conflagratiei mondiale (inrolat la 16 ani, voluntar, impreuna cu colegii de clasa). Romanul este achizitionat, in vederea ecranizarii, de catre studiourile americane Universal, filmele de razboi fiind oarecum la moda: doua studiouri concurente, M9M si Paramount obtinusera succese cu filmele Marea parada (1925) si, respectiv, Aripi (1927) - acesta din urma fiind primul film distins cu Premiul Oscar.

Dar aceste filme prezentau primul razboi mondial de pe pozitia Aliatilor si nu cutezasera sa arate fata ascunsa a gloriei. Cu romanul lui Remarque era altceva. Nu numai atitudinea lui antirazboinica ar fi putut irita, dar mai ales felul in care el umaniza chipul dusmanului de ieri si aseza un semn de egalitate intre soldatii din ambele tabere ale frontului, scopul parand a fi impotrivirea comuna a oamenilor de rand, impinsi la moarte de interese care nu erau ale lor.

Studiourile incredinteaza adaptarea romanului unui dintre cei mai reputati dramaturgi americani ai momentului: Maxwell Anderson, iar regia lui Lewis Milestone (regizor nascut la Chisinau, in 1895 - Leon Milstein).

Scriitorul si regizorul se aflasera in transee adverse in timpul razboiului. Experienta de viata directa astfel conjugata si-a spus desigur cuvantul in realizarea acestui film cutremurator.

Filmul este povestea unui grup de absolventi de liceu germani indopati cu lectii de propaganda nationalista, militarista, despre gloria si onoarea de a lupta pe frontul Primului Razboi Mondial. Realitatile razboiului sunt insa mult diferite de imaginea indusa tinerilor prin propaganda.

Sunt impresionante in acest film secventele de pe front, mizeria insuportabila din adaposturi si transee, soldatii traind in frig si ploaie de-a valma cu sobolanii si cu moartea. Din entuziasmul plecarii pe front a tinerilor, treptat nu mai ramane nimic. Eroul principal, Paul Bauwer e si el ranit si, intors acasa intr-o permisie, e pus sa vorbeasca despre eroism altor elevi care urmau sa plece pe front, dar el nu reuseste sa le transmita acestora entuziasmul pe care il doreau profesorii liceului. Cand se intoarce pe front, nu-si mai gaseste camarazii in viata. In timpul unei pauze dintre doua atacuri, Paul, intr-o transee intinde mana sa prinda un fluture, dar un glont dusman il nimereste si mana cade incet marcand moartea eroului.

Nimic nou pe frontul de Vest, in aceasta prima versiune este considerat de istoria cinematografiei primul film antirazboinic, fiind precursorul unor productii ca Mash, Cabaret sau Salvati soldatul Ryan.

Dupa filmul lui Milestone au fost realizate patru remakuri (1934, 1939, 1950 si 1979, acesta din urma fiind semnat de regizorul Delbert Mann), dar niciunul nu a reusit sa egaleze valoarea si forta realista a modelului. Despre aceasta, comentatorul ziarului The New York Times scria: "Este un film rascolitor si sugestiv. Tot timpul proiectiei, publicul este tinut intr-o tacere mormantala de secventele de un zguduitor realism"; iar reputatul autor de dictionare cinematografice Leslie Halliwell aprecia astfel filmul lui Milestone: "Pe frontul de Vest nimic nou a fost o piatra de hotar in filmul american si a ramas cel mai serios film al studiourilor Universal pana in anii '60. Acest film antirazboinic, cu atatea momente de maiestrie regizorala, a fixat pentru milioane de spectatori imaginea luptei din transeele primului Razboi Mondial, pastrandu-si pana astazi intreaga putere de convingere si forta pacifista".

Academia de Arte si Stiinte ale Cinematografiei (AMPAS) i-a acordat Premiile Oscar pentru "cel mai bun film" si "cea mai buna regie".