Nuvela istorica de Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi

Nuvela istorica

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi

1. Definitie

Nuvela este o specie a genului epic, in proza, de dimensiunii medii, intre povestire si roman, cu o structura mai complexa, cu un subiect clar determinat care urmareste evolutia unui personaj;

timpul si spatiul sunt clar determinate;

relatia narator-personaj tinde spre obiectivare si naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje.

2. Incadrarea operei in specie, curent, epoca:

Alexandru Lapusneanul este prima nuvela istorica din literatura romana. A fost publicata in primul numar al revistei Dacia literara, Iasi, 1840. Reprezinta cel mai prompt raspuns la imperativul formulat de M. Kogalniceanu ca scriitorii romani sa contribuie la realizarea unei literaturi originale, inspirate din realitatile nationale.

Sursa de inspiratie a reprezentat-o Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche in care se prezinta evenimente din cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu. De asemenea, pentru episodul uciderii lui Motoc de catre multime, prozatorul s-a inspirat din Letopisetul lui Miron Costin: scena uciderii unui boier polonez.

3. Structura operei:

Nuvela e impartita in patru capitole, echilibrate ca intindere, comparabile, deci, din acest punct de vedere cu actele unei piese de teatru. Fiecare capitol are un moto sugestiv.

a)      Daca voi nu ma vreti, eu va vreau! - este replica data de Lapusneanu celor patru boieri care alcatuiesc solia domnitorului Stefan Tomsa. Repetarea verbului "a vrea" indica una dintre trasaturile de caracter ale personajului, vointa. Antiteza eu-voi stabileste conflictul social domnitor-boieri, indicand totodata intriga nuvelei. Nuvela are un dublu conflict, cel de-al doilea fiind de natura psihologica.

b)      Ai sa dai sama, Doamna - sunt cuvintele adresate de vaduva unui boier doamnei Ruxandra. Ea arata capul sotului ei, infipt intr-un gard. Boierul fusese astfel pedepsit pentru uneltire impotriva domnitorului. Doamna Ruxandra este considerata responsabila de aceste faradelegi. Capitolul va evidentia prin antiteza cruzimea domnitorului fata de blandetea doamnei.

c)      Capul lui Motoc vrem - este replica multimii, aici apare pentru prima data in literatura romana personajul colectiv. Episodul evidentiaza psihologia colectivitatii dar si pe a individului aflat intr-o situatie limita. Motoc devine aici un tap ispasitor care plateste tradarea lui Lapusneanu din prima lui domnie.

d)     De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu - este afirmatia domnitorului, care constata ca in timpul delirului a fost calugarit, ceea ce echivaleaza cu inlaturarea sa de la tron. Sunt ultimele cuvinte prin care Lapusneanu isi afirma dorinta de razbunare. Exista un echilibru compozitional, stabilindu-se legaturi intre capitolele 1-3 si 2-4. Legatura se realizeaza in primul capitol prin intermediul personajelor Motoc, Spancioc si Stroici iar in cel de-al doilea prin doamna Ruxandra. Autorul strecoara cu subtilitate elemente care anticipeaza evolutia ulterioara a evenimentelor, fara ca cititorul sa observe acest detaliu.

4. Momentele subiectului

a)          Expozitiunea - actiunea se deschide cu intalnirea domnitorului cu cei patru boieri: postelnicul Veverita, voinicul Motoc si spatarii Spancioc si Stroici. Tabara este amplasata langa Tecuci. Timpul este a doua jumatate a secolului al XVI-lea, la inceputul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu

b)         Intriga - discutia domnitorului cu solii din care se desprinde natura conflictuala a relatiei lor (conflictul social).

c)          Desfasurarea actiunii:

- Discutia domnitorului cu sotia sa care ii cere sa inceteze crimele

- Discursul din biserica

- Ospatul de la curtea domneasca

d)         Punctul culminant - oferirea "leacului de frica", piramida din 47 de capete si uciderea lui Motoc de catre multime

e)          Deznodamantul - uciderea lui Alexandru Lapusneanu prin otravire de catre doamna Ruxandra cu complicitatea mitropolitului Teofan si a spatarilor Spancioc si Stroici.

5. Interpretarea operei

Nuvela este o capodopera in care se imbina armonios elemente romantice (predominante), clasice si realiste.

● Elemente romantice:

- Tema - un episod din istoria nationala, evenimente din timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu.

- personajul - exceptional in situatii exceptionale (romantic). Este inzestrat cu un caracter complex, cu trasaturi puternice, dintre care se evidentiaza, ca o domninanta caracteristica, cruzimea fara margini. Chiar de la inceputul domniei incendiaza toate cetatile Moldovei in afara de Hotin, unde isi stabileste resedinta. Doreste sa distruga cuibul de boieri uneltitori si ii pedepseste cu moartea pentru orice banuiala de tradare. O culme a sadismului este macelul la care asista razand in hohote dupa care asaza el insusi capetele celor 47 de boieri intr-o piramida. Isi tine promisiunea fata de doamna Ruxandra de a nu mai ucide, dar inventeaza pedepse cumplite: "scotea ochi, taia maini, seca si ciuntea pe oricare avea prepus". Este impulsiv: sunt trei episoade in nuvela cand primul sau gest este sa indrepte mana spre o arma. Demonstreaza dorinta de razbunare. Cu acest scop il pastreaza langa el pe tradatorul Motoc si asteapta o situatie prielnica pentru a se razbuna pe masura. Episodul in care il trimite pe Motoc multimii infuriate dovedeste cinismul domnitorului. Este capabil sa disimuleze, trasatura ce reiese atat din intalnirea cu solii cat si in scena discursului din biserica pe care autorul il eticheteaza drept "acea desantata cuvantare". Este inteligent, bun diplomat, are vointa si ambitie nemasurata. in replica data boierilor care il intreaba cu ce va sustine armata de mercenari demonstreaza preocupare pentru popor: "cu averile voastre, nu cu banii taranilor pe care ii jupuiti voi".

- caracterizarea prin antiteza (procedeu specific literaturii romantice)

a)      Lapusneanu (cruzime) - doamna Ruxandra (blandete)

b)      Lapusneanu (tarie de caracter) - Motoc (lasitate)

c)      Motoc (tradator) - Spancioc si Stroici (patrioti)

- redarea culorii (atmosferei) locale (istorice) - imaginea Evului Mediu moldovenesc este conturata de autor prin descrierea vestimentatiei domnitorului si a doamnei Ruxandra, obiceiuri de la curte (participarea domnitorului la slujba din biserica sau ospatul), functiile din dregatoriile domnesti. Se foloseste un numar relativ restrans de arhaisme si regionalisme inspirate din limbajul cronicilor.

- preferinta autorului pentru scene exceptionale: decapitarea boierilor, uciderea prin otravire, lesinul doamnei, leacul de frica etc .

● Elemente clasice

- echilibru compozitional (criticii au comparat cele 4 capitole cu 4 acte ale unei piese de teatru)

- sobrietatea stilului si claritatea limbajului

- realizarea unor caractere - boierul tradator si intrigant (Motoc)

- sadicul (Alexandru Lapusneanu)

- boierii patrioti (Spancioc si Stroici)

● Elemente realiste

- perspectiva obiectiva a autorului - autorul nareaza la persoana a treia. El isi propune sa realizeze un personaj intr-o maniera obiectiva, trasaturile acestuia desprinzandu-se din faptele sale. Negruzzi are cateva abateri mari de la obiectivitate: atunci cand evidentiaza discursul din biserica drept "acea desantata cuvantare" si cand precizeaza ca scena dupa macel era "o grozava pirveliste". De asemenea in ultimele fraze ale nuvelei autorul numeste domnia lui Lapusneanu drept "o pata de sange in istoria Moldovei".

- realizarea personajului colectiv - gloata revoltata anticipeaza realizari similare in literatura romana in romanele Tanase Scatiul de Duiliu Zamfirescu si Rascoala de Liviu Rebreanu.

- ilustrarea psihologiei colective si a individului aflat in situatii limita (Motoc).

6. Stilul autorului

Negruzzi reuseste sa redea complexitatea unor situatii si trairi fara a deveni evidenta sau suparatoare lipsa formarii unei limbi literare dezvoltata in acea epoca. Apar elemente de oralitate a stilului prin folosirea unor proverbe si zicatori. Dialogul si naratiunea contribuie la realizarea portretelor fizice si morale ale personajelor.

7. Concluzii

Aceasta lucrare este o capodopera, cu atat mai mult daca tinem seama ca este prima de acest fel din literatura noastra. Calinescu a evidentiat valoarea ei estetica afirmand ca daca ar fi avut in sprijin o limba de circulatie universala, ar fi fost la fel de celebra ca Hamlet. A reprezentat un model pentru scrierile in proza cu caracter istoric de mai tarziu, precum nuvelele Doamna Chiajna si Mihnea-Voda cel Rau de Odobescu.