Nuvela psihologica Moara cu noroc de Ioan Slavici

Nuvela psihologica

Moara cu noroc

de Ioan Slavici

Trasaturi

-subiectul dezvaluie procesul de parvenire al individului

-prezinta efecte dramatice ale inadaptarii

-descopera comlexitatea sufletelor simple:tarani ,targoveti,hangi

-printre starile analizate in nuvela psihologica se afla frica,obsesia,alinarea ,erosul.

Nuvela "Moara cu noroc"este o proza realista de analiza psihologica.Naratiunea realista este obiectiva, realizata la persoana a-III-a de un narator omniscient .

Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei:

-efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de imbogatire ,pe fundalul societatii ardelenesti de la sf sec al-XIX-lea.

Problematica nuvelei este complexa si poate fi stabilita din mai multe perspective:

1.Din perspectiva sociala , nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social.

2.Din perspectiva moralizatoare nuvela prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire.

3.Din perspectiva psihologica nuvela prezinta conflictul interior trait de Ghita care este sfasiat de dorinte pe cat de puternice ,pe atat de contradictorii:

-dorinta de a ramane om cinstit pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica pe de alta parte .

-de natura sociala ,de natura psihologica, morala sau etica

Titlul nuvelei provine de la o moara parasita si sugereaza bucuria oamenilor, care scapau cu viata dupa ce treceau prin locurile rele .Este de asemenea si numele carciumii ridicate in acel loc, dar si norocul inselator care transforma totul in nenorocire.

Actiunea se petrece in locuri singuratice ,in apropiere de Ineu in a doua jumatate a sec al XIX-lea.

Nuvela este alcatuita din 17 cap avand un subiect concentrat. "Moara cu Noroc" debuteaza cu un precept moral, izvorat din intelepcinea batraneasca, rostit de batrana soacra:

-"Omul sa fie multumit cu saracia sa ,caci ,daca-i vorba ,nu bogatia ,ci linistea colibei tale te face fericit ".

Batrana este adepta pastrarii traditiei in timp ce Ghita ,capul familiei, doreste schimbarea si in acelasi timp bunastarea materiala. Ghita este un cizmar sarac ,dar cinstit ,harnic si muncitor care din dorinta de a asigura familiei un trai mai bun ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc. Initial el nu este un om slab ,ci dimpotriva are mult curaj din moment ce isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti.

Carciuma de la Moara cu Noroc este izolata de restul lumii fiind asezata la rascruce de drumuri si inconjurata de pustietati intunecoase.

Expozitiunea prezinta venire lui Ghita la Moara ,prosperitatea ,dar si sentimentul de teama .Descrierea drumului care ajunge la moara fixeaza in peisaj cadrul obiectiv al actiunii.

Semnele parasirii anticipeaza destinul tragic al familiei lui Ghita: vechea moara, dar si cele cinci cruci din fata hanului (doua din piatra si trei de lemn).

Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului, simbolistica initiala a drumului completandu-se in final cu sugestia drumului vietii, care merge inainte si dupa tragedia de la moara:

-"apoi ea lua copiii si pleca mai departe".

Intriga nuvelei se contureaza odata cu aparitia lui Lica Samadaul la moara, un personaj ciudat care tulbura echilibrul familiei lui Ghita. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, Ghita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui si nici tendintei de imbogatire.

In desfasurarea actiunii, Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica; el merge la Arad sa isi ia doi caini pe care ii asmute impotriva turmelor de porci si isi angajeaza inca o sluga, pe Marti, un ungur inalt cat bradul. Cu toate acestea, din momentul aparitiei lui Lica incepe procesul iremediabil de instrainare al lui Ghita fata de familia sa. El devine violent, posomorat, incepe sa se poarte urat cu Ana fara nici un motiv si in acelasi timp se poarta brutal si cu cei mici. Mai mult decat atat, Ghita ajunge sa regrete la un moment dat ca are familie si copii, deoarece nu isi poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica.

Prin intermediul monologului interior sunt redate gandurile si framantarile personajului,realizandu-se in felul acesta autocaracterizarea:

"Ei!Ce sa-mi fac? . Asa m-a lasat Dumnezeu! . Ce sa-mi fac daca e in mine un lucru mai tare decat vointa mea?Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare."

Ghita este caracterizat in mod direct de Lica. Acesta isi da seama ca Ghita este un om de nadejde si chiar ii spune acest lucru: "Tu esti om, Ghita, om cu multa ura in sufletul tau, si esti om cu minte: daca te-as avea tovaras pe tine, as rade si de dracul si de muma-sa. Ma simt chiar eu mai vrednic cand ma stiu alaturea cu un om ca tine".

Datorita falsei generozitati a lui Lica starea materiala a lui Ghita incepe sa prospere, dar in acelasi timp el isi pierde din ce in ce mai mult increderea in sine.Tocmai din acest motiv el incepe sa fie mai atent la parerea pe care ceilalti o au despre el.

"Prietenia " dintre Ghita Si Samadaul marcheaza pentru primul inceputul obisnuirii cu raul. El isi indeamna sotia sa joace cu Lica si o arunca definitiv in bratele acestuia:"Joaca muiere, parca are sa-ti ia ceva din frumusete".

Incet, incet el distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el ajungand in cele din urma sa fie implicat in furtul de la arendas, dar si in uciderea unei femei si a unui copil.

El ajunge sa jure stramb la proces pentru a-i acoperi nelegiuirile lui Lica, devenind astfel complice la crima. Are insa si unele momente in care isi regreta faptele :

-ii cere iertare Anei si se hotaraste sa il dea in vileag pe Lica cu ajutorul lui Pintea . Din pacate nu este sincer cu Pintea si acet lucru ii va aduce pieirea;el ii aduce dovezi jandarmului despre vinovatia lui Lica numai dupa ce reuseste sa isi opreasca jumatate din sumele aduse de acesta. Greseala lui Ghita consta in faptul ca nu reuseste sa fie onest nici fata de Pintea dar nici fata de Lica.

Punctul culminant este marcat de momentul in care Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale si isi arunca sotia, de sarbatorile Pastelui, in bratele lui Lica .Ghita spera ca Ana va rezista influentei malefice a acestuia, dar nu tine cont de faptul ca Ana era dezgustata de lasitatea sa. Dandu-si seama ca sotia lui l-a inselat, Ghita o ucide. La randul sau si el este ucis de Raut, un om al lui Lica. Pentru a nu cadea in mainile lui Pintea Lica Samadaul se sinucide izbindu-se cu capul de un stejar batran.

In deznodamant observam ca un incendiu de proportii mistuie carciuma in noaptea de Paste (venirea lui Ghita la moara avand loc la Craciun) iar singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si cei doi copii, care nu se aflau la carciuma in momentul producerii incendiului.

Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul, prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator: "simteam eu ca nu are sa iasa bine ,dar asa le-a fost data".

Ghita este un personaj complex al carui destin ilustreaza consecintele nefaste ale setei de inavutire. El este un personaj tragic care strabate tot traseul unei dezumanizari graduale.

In nuvela naratorul este obiectiv, lasand personajele sa se dezvaluie in momente de incordare, consemnandu-le gestica, limbajul, prezentand relatiile dintre ele (autorul face o caracterizare indirecta a personajele). De asemenea, el realizeaza si portrete sugestive(caracterizare directa).

Stilul nuvelei este simplu si concis.

" Moara cu Noroc" este o nuvela psihologica tocmai pentru ca in ea regasim toate trasaturile acestei specii:

-analizeaza trairile interioare ale personajului principal, urmareste procesul de instrainare a lui Ghita fata de familie si urmareste degradarea morala a acestuia, degradare produsa de puternica dorinta de imbogatire.