CERCETARE TULBURARI DE COMPORTAMENT - IDENTIFICAREA UNOR FACTORI PSIHOLOGICI DE DEZECHILIBRU, PRECUM ANXIETATEA, FRUSTRAREA SI DEPRESIA

1. Obiectivele cercetarii

1.1. Obiective generale

Identificarea unor factori psihologici de dezechilibru, precum anxietatea, frustrarea si depresia pe fondul neglijentei afective;

1.            Evidentierea nivelului de manifestare a factorilor psihologici, precum si a legaturii dintre acestia intalniti la copiii neglijati din punct de vedere afectiv si la copiii ingrijiti din punct de vedere emotional;

2.            Punerea in evidenta a rolului consilierului in depasirea acestor factori de dezechilibru existenti la copiii neglijati din punct de vedere afectiv;

2. Ipotezele cercetarii

1.            Nivelul anxietatii la copiii neglijati din punct de vedere afectiv este mai crescut decat la copiii ingrijiti din punct de vedere emotional;

2.            Nivelul frustrarii la copiii neglijati din punct de vedere afectiv este mai crescut decat la copiii ingrijiti din punct de vedere emotional;

3.            Nivelul depresiei la copiii neglijati din punct de vedere afectiv este mai crescut decat la copiii ingrijiti din punct de vedere emotional;

4.            Exista o legatura sistematica intre anxietate, frustrare, depresie pentru fiecare dintre cele doua loturi;

5.            Interventia prin consiliere amelioreaza dezechilibrul psihologic specific copiilor neglijati din punct de vedere afectiv;

3. Esantioanele cercetarii

Conform obiectivelor si a ipotezelor propuse am efectuat esantionarea in felul urmator: esantionul global, format din 60 de subiecti, de ambele sexe, cu varsta cuprinsa intre 12-14 ani, elevi in clasele VII-VIII, din cadrul scolii de masa, din mediul urban, provenind din medii sociale diferite, dintre care:

1.           30 de copii, de ambele sexe, cu varsta cuprinsa intre 12-14 ani, elevi in clasele VII-VIII, din cadrul scolii de masa, din mediul urban, neglijati din punct de vedere afectiv, cu parintii plecati la munca in strainatate si care prezinta tulburari comportamentale;

2.           30 de copii, de ambele sexe, cu varsta cuprinsa intre 12-14 ani, elevi in clasele VII-VIII, din cadrul scolii de masa, din mediul urban, ingrijiti din punct de vedere afectiv, cu parintii ramasi in tara si care nu prezinta tulburari comportamentale;

Esantionul global a fost compus selectiv astfel

1.          LOTUL A (lot de control), il reprezinta 30 de subiecti, de ambele sexe, cu varsta cuprinsa intre 12-14 ani, elevi in clasele VII-VIII, din cadrul scolii de masa, din mediul urban, ingrijiti din punct de vedere afectiv, cu parintii ramasi in tara si care nu prezinta tulburari comportamentale;

2.           LOTUL B, (lot experimental), il reprezinta 30 de subiecti, de ambele sexe, cu varsta cuprinsa intre 12-14 ani, elevi in clasele VII-VIII, din cadrul scolii de masa, din mediul urban, neglijati din punct de vedere afectiv, cu parintii plecati la munca in strainatate si care prezinta tulburari comportamentale, fapt identificat si cu ajutorul:

FISEI PENTRU PREDICTIA TULBURARILOR DE COMPORTAMENT

FISEI PENTRU ELEVII CU RISC PRONUNTAT DE TULBURARI COMPORTAMENTALE

completate de catre dirigintele clasei (prezentate la ANEXE)

Pentru stabilirea neglijentei parintilor, acestora li s-a aplicat CHESTIONARUL PENTRU PARINTI / APARTINATORI (atasat la ANEXE)

4. Designul cercetarii

Am urmarit surprinderea de dezechilibru psihologic si anume, anxietate, frustrare, depresie.

Am studiat diferentele intre mediile celor doua loturi obtinute la chestionare si am efectuat corelatii intraloturi intre cele trei chestionare. Prezentam mai jos designul cercetarii:

Apoi am efectuat corelatii intraloturi intre cele trei chestionare. Prezentam mai jos designul corelational:

Designul corelational pentru lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

Designul corelational pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv

Instrumentele Cercetarii

1.           Inventarul pentru anxietate – stare—trasatura (S.T.A.I.)

2.           Testul pentru frustrare Rosenzweig

3.           Inventarul pentru depresie Beck (BDI)

4.           Fisa pentru predictia tulburarilor de comportament

5.           Fisa pentru elevii cu risc pronuntat de tulburari comportamentale

6.           Chestionar pentru parinti / apartinatori

Fisele 4, 5, 6 au fost preluate din “Manifestari tipice ale devierilor de comportament” de Emilia Albu). Am intervenit cu unele modificari in fisele 4, 5 si 6.

5. Prezentarea materialelor utilizate

1. Testul de frustrare Rosenzweig

Pentru evidentierea modalitatilor prin care subiectii fac fata situatiilor frustrante, inerente vietii sociale, am utilizat testul de frustrare Rosenzweig. In lucrarea „Picture Association Study for Assesing Reaction for Reaction to Frustration“, S. Rosenzweig creeaza o metoda proiectiva restransa destinata relevarii tipurilor de reactie la stress-urile vietii curente si care intra in cadrul psihanalizei, ca o metoda experimentala.

Aceasta metoda consta in a pune subiectul in situatiile imaginate de 24 desene reprezentand diverse frustrari din viata sociala curenta, in care doua personaje sunt angajate intr-un dialog, din care unul trebuie sa dea raspunsul. In functie de aceste raspunsuri care s-au clasificat in 3 tipuri: extrapunitive, intrapunitive si impunitive, se stabilesc 3 tipuri de reactii:

a)           de predominanta a obstacolului;

b)          de aparare a Eului;

c)           de persistenta a cerintei sau necesitat

Combinarea acestor 6 categorii duce la constituirea a 9 factori care pot fi cotati.

Teoria considera ca exista o frustrare, ori de cate ori individul intalneste un obstacol sau o opreliste in calea satisfacerii uei anumite trebuinte.

Reactia la frustrare poate fi infatisata din 3 perspective principale:

1.         tipul de reactie dupa trebuinta frustrata;

2.         tipul de reactie dupa directie;

3.         tipul de reactie dupa caracterul mai mult sau mai putin adecvat.

In ceea ce priveste tipul de reactie dupa trebuintele frustrate, se pot deosebi 2 categori:

a)         reactia de persistenta a trebuintei, ce se refera la viitorul trebuintei segmentelor frustrate si care reactie are ca scop satisfacerea intr-un fel a trebuintei frustrate;

b)         reactia de aparare a Eului, care se refera la viitorul personalitatii intregi si apare numai in conditii speciale, de amenintare a Eului.

Aceasta reactie poate fi:

extrapunitiva (E), in care individul atribuie agresiv frustrarea altor persoane sau lucrurilor exterioare, avand ca emotii adiacente mania si iritarea;

intrapunitiva (I), in care individul atribuie agresiv frustrarea lui insusi, avand ca emotii adiacente culpabilitatea si remuscarea;

inpunitiva (M), in care individul evita sa faca reprosuri cuiva sau siesi, infatisand situatia frustranta in mod conciliant.

Tipul de reactie dupa directie poate fi:

reactie directa, in care raspunsul este adaptat situatiei frustrante;

reactie indirecta, in care raspunsul este mai mult sau mai putin substitutiv.

Tipul de reactie dupa caracterul mai mult sau mai putin adecvat al acesteia, se stabileste astfel: se considera ca adecvate reactiile in care gasim tendinte progresive si nu regresive. In practica acest caracter adecvat sau nu poate fi definit cu destula precizie prin persistenta trebuintei si raspunsuld e aparare al Eului.

In prelucrarea datelor trebuie avuta in vedere directia agresiunii, care poate fi E, I, M si pe de alta parte tipul de reactie care poate fi: a) de predominare a obstacolului (OD); obstacolul, cauza frustrarii fiind mentionat de catre subiect in una din directiile

E’ – accentuare a severitatii obstacolului;

I’ – favorabila;

M’ – indiferenta.

b) de aparare a Eului (ED):

E – subiectul arunca vina asupra altora;

I – subiectul accepta responsabilitate;

M – subiectul nu declara pe nimeni vinovat.

c)         de persistenta a trebuintei (NP), in care tendinta raspunsului este dirijata spre solutionarea problemei inerente situatiei frustrante si reactia urmeaza una din cele 3 directii:

e – se apeleaza la serviciile altei persoane;

i – subiectul rezolva singur problema;

m – se asteapta ca timpul, circumstantele sa rezolve situatia

O alta notiune dezvoltata de Rosenzweig este aceea de „toleranta la frustrare“, pe care o defineste prin aptitudinea de a suporta o frustrare, fara pierderea adaptarii psihobiologice, respectiv fara apel la moduri de raspunsuri.

Exista un asa numit „prag de toleranta la frustrare“, care se raporteaza la agresivitatea stressului si care are caracter individual, raportat la intensitatea stressului in care raspunsul subiectului la frustrare este adecvat. Exista diferenta in gradul de toleranta la frustrare in raport cu diferite aspecte ale aceleiasi personalitati.

In interpretarea rezultatului testului Rosenzweig se calculeaza si indicele de conformitate la grup (E, C, R), care are ca scop masurarea conformitatii raspunsurilor subiectului cu cele ale mediei populatiei. ECR oglindeste deci, gradul de adaptare sociala a individului.

In etapa urmatoare, se apreciaza prin calcul „profilul“ subiectului, dupa care se face un examen al „tendintelor“.

Ipoteza fundamentala care sta la baza testului se refera la ideea ca violenta conduitelor agresive este direct proportionala cu intensitatea motivatiei frustrante.

2. Inventarul de anxietate – stare-trasatura (S.T.A.I.)

In aceasta lucrare, pentru indeplinirea obiectivelor am utilizat urmatoarele metode: STAI X1 si STAI X2 pentru anxietate, sociograma pentru integrare sociala si Matricele Progresive Colorate Raven pentru inteligenta neverbala.

Evaluarea testului STAI a inceput in 1964 cu scopul de a dezvolta o scara unica care sa asigure modul de auto raport obiective atat pentru anxietate ca stare cat si pentru cea de caracter.

STAI este scala de autoevaluare pentru a masura 2 concepte diferite:

anxietatea ca stare

anxietatea ca trasatura

STAI X2 consta din 20 de itemi referitori la felul in care persoana se simte in general, iar STAI X1 – anxietatea ca stare, care cuprinde 20 itemi referitori la un anumit episod din viata.

Conceptele de stare si trasaturi:

Anxietatea – ca stare: este o stare emotionala tranzitorie, constand din sentimentul de tensiune si apretensiune si hiperactivitate autonoma.

Anxietatea – ca trasatura: este tendinta de a dezvolta anxietatea – de-a raspunde la situatii percepute ca amenintatoare.

Cele 2 concepte pot fi percepute ca analoage in acelasi sens, cum in fizica sunt echivalente energia kinetica si cea potentiala.

Anxietatea-stare, la fel ca energia kinetica, se refera la o reactie ce se produce la un moment dat, avand o anumita intensitate.

Anxietatea-trasatura, ca energia potentiala indica diferente in ceea ce priveste dispozitia de-a manifesta un anumit tip de react

In general se presupune ca cei cu un scor inalt pe A-T vor avea scoruri inalte pe A-S mai frecvent decat cei cu scor redus pe A-T, pentru ca ei tind sa reactioneze la multe situatii pe care le percep ca primejdioase.

Cei ce scoreaza inalt pe A-T scoreaza inalt si pe A-S atunci cand sunt implicati in situatii ce presupun scaderea stimei de sine.

Administrarea testului

STAI-ul a fost conceput pentru a fi administrat in mod personal si poate fi dat fie indivizilor, fie grupurilor.

Validitatea STAI-ului se bazeaza pe presupunerea ca cel examinat are o clara intelegere a instructiunilor de „stare“ care ii cer sa raporteze cum se simte in acel moment si instructiunile care ii cer lui sa-i indice cum se simte el in general.

Instructajul pentru sentimentul anxietatii - Trait al STAI-ului, trebuie sa fie intotdeauna acelea tiparite pe formularul test. Pentru anxietatea State a STAI-ului, totusi instructajul poate fi modificat pentru a evalua intensitatea nivelului anxietat

Subiectul este instruit sa raspunda potrivit cu felul in care a simtit atunci cand a realizat sarcina.

Cercetarile efectuate cu scala STAI arata ca subiectii ce obtin scoruri mari la anxietate- trasatura raspund de asemenea cu scoruri ridicate si la scala de anxietate-stare in mod deosebit daca este amenintata stima de sine. Scorurile posibile pentru fiecare subscala sunt de 20 puncte minim si 80 maxim. Itemii cotati invers sunt 1,2,5,8,10,11,15,18,19,20 (A -stare) si 1,6,7,10,13,16,19 (A-trasatura).

3. Inventarul pentru depresie BECK (BDI)

BDI este cel mai utilizat instrument de masurare a depresiei bazat pe autodescriere. El a devenit un etalon pentru validarea altor inventare sau scale de autoevaluare.

In lucrarea sa din 1967, Beck, a definit depresia prin prezentarea unei liste de 21 “categorii simptom-atitudine”. Itemii inventarului reprezinta urmatoarele categorii: tristete, pesimism, sentiment de esec, deficit relational, sentiment de vina, nevoia de pedeapsa, ura de sine, autorepros, dorinte de suicid, plangeri, irascibilitate, capacitate de decizie redusa, imagine de sine negativa, incapacitate de munca, insomnie, fatigabilitate, pierderea apetitului, scadere in greutate, ipohondrie, pierderea libidoului.

In versiunea originala s-a cuantificat gradul de severitate a simptomelor cu valori cuprinse intre 0 si 3, unele categorii avand 2 variante de raspuns pentru acelasi grad de severitate.

In versiunile mai recente ale scalei este stabilita o singura varianta pentru fiecare nivel, astfel incat, cei 21 de itemi au fiecare 4 nivele de severitate, cuprinse intre 0 absenta depresiei si 3 depresie maxima). Scorul total este cuprins intre 0 si 63. Se considera ca absenta depresiei sau depresie minima se reflecta intr-un scor mai mic decat 4, depresia usoara, intre 5 si 13, moderata intre 14 si 20, iar depresia severa peste 21. In practica se lucreaza cu scoruri mai ridicate.

Exista o varianta scurta a scalei, cuprinzand 13 itemi, selectati pe baza unei inalte corelatii intre acestia si scorul total. Semnificatia scorului obtinut la aceasta scala, in conformitate cu sugestiile lui Beck este: 0-4 absenta sau depresia minima, 5-7 depresie usoara, 8-15 depresie moderata, 16 si peste, depresie severa.

4.        Chestionar pentru parinti apartinatori

Chestionarul a fost preluat din “Manifestari tipice ale devierilor de comportament” de Emilia Albu, si apoi a fost adaptat nevoilor noastre.

Am urmarit surprinderea tuturor aspectelor legate de viata de familie a copilului supus testarilor noastre psihologice si, in mod special, am dorit sa departajam foarte clar copiii care sunt ingrijiti de catre familia biologica, de copiii care sunt neglijati din punct de vedere afectiv, avand parintii plecati la munca in strainatate.

Este un chestionar care evalueaza modul de implicare al parintilor in viata propriilor cop De asemenea, incearca sa evidentieze care este relatia dintre parinti si cop Se doreste surprinderea unor aspecte din viata de familie si colectarea a cat mai multe date care, sa scoata in evidenta preocuparea parintilor pentru copiii lor.

Se urmareste, in mod special, care dintre cei doi parinti a ramas in tara, pentru a se ingriji de educatia copilului.

Prezentam la ANEXE chestionarul

CAPITOLUL III

PREZENTAREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA

DATELOR

In cercetarea de fata am emis cinci ipoteze, numite „ipotezele cercetarii“ sau „ipotezele specifice“ (Hs). Corespunzatoare acestora am avut patru ipoteze statistice („ipotezele hazardului“, „ipotezele nule“ – Ho), care sunt contrarii ipotezelor de cercetare. Am stabilit designul cercetar Am organizat loturile si anume lotul experimental: copii neglijati din punct de vedere afectiv respectiv, lotul de control copii ingrijiti din punct de vedere emotional.

Apoi am trecut la organizarea colectiei de date brute, la ordonarea si gruparea datelor in tabele, precum si la condensarea acestora in tabele si grafice (vezi ANEXE).

Urmatorul pas a fost centralizarea rezultatelor de la testele aplicate. Astfel, am calculat „indicii statistici de start“ adecvati, adica media, dispersia si abaterea standard. Vom prezenta mai jos aceste date .

Pentru a verifica ipotezele specifice, am procedat la prelucrarea statistica a datelor centralizate, adica am testat ipotezele cercetarii prin teste statistice. Astfel, pentru compararea mediilor am folosit testul statistic „t“ (la N=30). Iar pentru verificarea legaturii sistematice intre date am folosit coeficientul de corelatie „r“.

Urmatorul pas a fost corelarea chestionarelor intre ele, pentru fiecare lot in parte, folosind testul statistic “Pearson”. Vom anexa la sfarsitul lucrarii indicii de corelatie pentru cele doua loturi. Vom prezenta coeficientii semnificativi si puternic semnificativi in tabele in cadrul acestui capitol, interpretandu-i din punct de vedere statistic si psihologic.

In urma prelucrarilor efectuate, am trecut la interpretarea statistica a rezultatelor. Prin aceasta am stabilit semnificatiastatistica a rezultatelor cercetarii, la pragul de probabilitate admisibil in cercetarea sociopsihologica, adica la pragul de semnificatie: p=0,05 sau p=0,01. Am comparat apoi valorile calculate cu valorile statistice (luate din tabelele cu valori normate). Astfel, ne-am raportat la tabelul „Student“ pentru stabilirea semnificatiei testului „t“. Iar pentru stabilirea semnificatiei coeficientului de corelatie (r), am utilizat de asemenea tabelul statistic al valorilor normate. Acestea toate le vom prezenta mai jos .

Pasul urmator a fost interpretarea calitativa a tuturor rezultatelor obtinute, pornind de la ipotezele formulate initial in cercetare.

In final am realizat o sedinta de consiliere pentru un copil neglijat din punct de vedere afectiv, ce prezinta tulburari de comportament. Am expus interventia de consiliere in capitolul Studiu de caz

3.1. Verificarea ipotezei numarul 1

Ipoteza specifica 1 – Nivelul anxietatii la lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv este mai crescut decat la lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

Ipoteza nula 1 Nivelul anxietatii la lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv este aproximativ egal cu cel al anxietatii copiilor ingrijiti din punct de vedere emotional; diferenta intre medii este nesemnificativa din punct de vedere statistic.

Tabelul 1. Mediile, abaterile standard la chestionarul S.T.A.I. si compararea acestora pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv si lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotiona

N1=30; N2=30; *semnificativ la p=0,05 (t tabelar=2,00); **puternic semnificativ la p=0,01 (t tabelar=2,66)

Interpretare statistica

Intrucat valoarea calculata a testului t” este mai mare decat valoarea tabelara a testului “t” la p=0,01, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, diferenta intre anxietatea lotului de copii neglijati din punct de vedere afectiv si anxietatea lotului de copii ingrijti din punct de vedere emotional este puternic semnificativa din punct de vedere statistic. Riscul de a gresi este de 1 caz din 100 extras aleator din populatie.

Interpretare calitativa

Lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv prezinta o anxietate ridicata, in schimb lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional prezinta doar o anxietate medie.

Lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv prezinta dificultati de comunicare, sentiment de insecuritate, gandire autocritica, concentrare slaba a atentiei, cognitii negative catastrofale, temeri asociate cu stari de iritabilitate, nervozitate si cu trairea angoasei in planul fizic.

3.2. Verificarea ipotezei numarul 2

Ipoteza specifica 2 – Nivelul frustrarii la lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv este mai crescut decat la lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

Ipoteza nula 2 Nivelul frustrarii la lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv este aproximativ egal cu cel al frustrarii copiilor ingrijiti din punct de vedere emotional; diferenta intre medii este nesemnificativa din punct de vedere statistic.

Tabelul 2.a. Mediile, abaterile standard, la factorul de frustrare “predominanta obstacolului” (OD) si compararea acestora pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv si lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

N1=30; N2=30; *semnificativ la p=0,05 (t tabelar=2,00); **puternic semnificativ la p=0,01 (t tabelar=2,66)

Interpretare statistica

Intrucat valoarea calculata a testului t” este mai mare decat valoarea tabelara a testului “t” la p=0,01, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, diferenta intre factorul de frustrare predominanta obstacolului” (OD) a lotului de copii neglijati din punct de vedere afectiv si factorul de frustrare predominanta obstacolului” (OD) a lotului de copii ingrijti din punct de vedere emotional este puternic semnificativa din punct de vedere statistic. Riscul de a gresi este de 1 caz din 100 extras aleator din populatie.

Interpretare calitativa

Lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv prezinta un nivel mult mai ridicat al frustrarii in conditia persistentei obstacolului frustrant decat lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional.

Lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv nu pot depasi greutatile si barierele datorita unei perceptii negative inhibante.

Tabelul 2.b. Mediile, abaterile standard, la factorul de frustrare “apararea eului” (ED) si compararea acestora pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv si lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

N1=30; N2=30; *semnificativ la p=0,05 (t tabelar=2,00); **puternic semnificativ la p=0,01 (t tabelar=2,66)

Interpretare statistica

Intrucat valoarea calculata a testului t” este mai mare decat valoarea tabelara a testului “t” la p=0,01, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, diferenta intre factorul de frustrare apararea eului” (ED) a lotului de copii neglijati din punct de vedere afectiv si factorul de frustrare apararea eului” (ED) a lotului de copii ingrijti din punct de vedere emotional este puternic semnificativa din punct de vedere statistic. Riscul de a gresi este de 1 caz din 100 extras aleator din populatie.

Interpretare calitativa

Lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv prezinta mecanisme mult mai deficitare de aparare a eului decat decat lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional. Acest lucru se reflecta in faptul ca lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv se ataca cu usurinta pe ei insisi sau pe ceilalti in situatia frustranta, fapt care duce la amplificarea trairii interioare a frustrarii, afectand imaginea de sine, relatiile eului cu lumea si echilibrul lumii interioare.

Tabelul 2.c. Mediile, abaterile standard, la factorul de frustrare “persistenta nevoii” (NP) si compararea acestora pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv si lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional.

N1=30; N2=30; *semnificativ la p=0,05 (t tabelar=2,00); **puternic semnificativ la p=0,01 (t tabelar=2,66)

Interpretare statistica

Intrucat valoarea calculata a testului t” este mai mare decat valoarea tabelara a testului “t” la p=0,01, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, diferenta intre factorul de frustrare persistenta nevoii” (NP) a lotului de copii neglijati din punct de vedere afectiv si factorul de frustrare persistenta nevoii NP) a lotului de copii ingrijti din punct de vedere emotional este puternic semnificativa din punct de vedere statistic. Riscul de a gresi este de 1 caz din 100 extras aleator din populatie.

Interpretare calitativa

Lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv prezinta strategii mult mai scazute de solutionare a problemei, atunci cand propria nevoie persista in situatia frustranta. Acest fapt amplifica ecoul trairilor interioare.

Lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv au strategii adaptative de rezolvare a problemei mult mai putin eficiente decat lotul de copii ingrijti din punct de vedere emotional.

Tabelul 2.d. Mediile, abaterile standard, la factorul de frustrare “raspuns extrapedeapsa” (E) si compararea acestora pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv si lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

N1=30; N2=30; *semnificativ la p=0,05 (t tabelar=2,00); **puternic semnificativ la p=0,01 (t tabelar=2,66)

Interpretare statistica

Intrucat valoarea calculata a testului t” este mai mica decat valoarea tabelara a testului “t” la p=0,05, rezulta ca ipoteza nula este confirmata, respectiv ipoteza specifica este neconfirmata, diferenta intre factorul de frustrare raspuns extrapedeapsa (E) a lotului de copii neglijati din punct de vedere afectiv si acest factor de frustrare a lotului de copii ingrijti din punct de vedere emotional este nesemnificativa din punct de vedere statistic.

Interpretare calitativa

Atat copiii neglijati din punct de vedere afectiv cat si copiii ingrijti din punct de vedere emotional, prezinta un grad crescut de culpabilizare a persoanelor din exterior sau a conditiilor exterioare in situatia frustranta.

Cand sunt provocati copiii din ambele loturi raspund in acelasi mod prin atitudini de extrapedeapsa.

Aceasta strategie in trairea frustrarii regasita la cele 2 loturi nu are legatura cu neglijenta parintilor.

Tabelul 2.e. Mediile, abaterile standard, la factorul de frustrare “raspuns intrapedeapsa” (I) si compararea acestora pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv si lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

N1=30; N2=30; *semnificativ la p=0,05 (t tabelar=2,00); **puternic semnificativ la p=0,01 (t tabelar=2,66)

Interpretare statistica

Intrucat valoarea calculata a testului “t” este mai mica decat valoarea tabelara a testului “t” la p=0,05, rezulta ca ipoteza nula este confirmata, respectiv ipoteza specifica este neconfirmata, diferenta intre factorul de frustrare “raspuns intrapedeapsa” (I) a lotului de copii neglijati din punct de vedere afectiv si acest factor de frustrare a lotului de copii ingrijti din punct de vedere emotional este nesemnificativa din punct de vedere statistic.

Interpretare calitativa

Atat copiii neglijati din punct de vedere afectiv cat si copiii ingrijti din punct de vedere emotional dau putine raspunsuri intrapedeapsa in situatia frustranta. Ambele loturi de copii reactioneaza in mod asemanator.

Exista o preferinta a copiilor aflati in cele 2 loturi in ceea ce priveste raspunsul intrapedeapsa ca strategie adaptativa in situatia frustranta.

Aceasta strategie de rezolvare a conflictului interior si interpersonal din personalitatea lor nu are legatura cu neglijenta parintilor.

Tabelul 2.f. Mediile, abaterile standard, la factorul de frustrare “raspuns non pedeapsa” (M) si compararea acestora pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv si lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotiona

N1=30; N2=30; *semnificativ la p=0,05 (t tabelar=2,00); **puternic semnificativ la p=0,01 (t tabelar=2,66)

Interpretare statistica

Intrucat valoarea calculata a testului “t” este mai mare decat valoarea tabelara a testului “t” la p=0,05, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, diferenta intre factorul de frustrare “raspuns non pedeapsa” (M) a lotului de copii neglijati din punct de vedere afectiv si acest factor de frustrare a lotului de copii ingrijti din punct de vedere emotional este semnificativa din punct de vedere statistic.

Interpretare calitativa

Copiii neglijati din punct de vedere afectiv, in situatia frustranta, dau raspusuri non pedeapsa mai putine decat copiii ingrijti din punct de vedere emotional.

Raspunsurile copiilor neglijati din punct de vedere afectiv sunt mai culpabilizatoare decat a celor ingrijiti emotional. Acest lucru afecteaza relatiile lor cu anturajul, ei fiind mai frustrati in fata greutatilor.

3.3. Verificarea ipotezei numarul 3

Ipoteza specifica 3– Nivelul depresiei copiilor neglijati din punct de vedere afectiv este mai crescut decat cel al copiilor ingrijiti din punct de vedere emotional.

Ipoteza nula 3. Nivelul depresiei copiilor neglijati din punct de vedere afectiv este aproximativ egal ce cel al depresiei copiilor ingrijiti din punct de vedere emotional, diferenta intre medii este nesemnificativa statistic.

Tabelul 3. Mediile, abaterile standard la chestionarul BECK si compararea acestora pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv si lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

N1=30; N2=30; *semnificativ la p=0,05 (t tabelar=2,00); **puternic semnificativ la p=0,01 (t tabelar=2,66)

Interpretare statistica

Intrucat valoarea calculata a testului t” este mai mare decat valoarea tabelara a testului “t” la p=0,01, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, diferenta intre depresia lotului de copii neglijati din punct de vedere afectiv si depresia lotului de copii ingrijti din punct de vedere emotional este puternic semnificativa din punct de vedere statistic. Riscul de a gresi este de 1 caz din 100 extras aleator din populatie.

Interpretare calitativa

Asa cum reiese din datele statistice, copiii neglijati din punct de vedere afectiv, au un nivel sever al depresiei, mult mai accentuat decat cel al copiilor ingrijiti din punct de vedere emotional, care prezinta doar o usoara depresie. Acest fenomen ar putea fi o explicatie pentru dezechilibrul psihic datorat neglijentei.

Astfel, copiii neglijati prezinta urmatoarele simptome: oboseala cronicizata, stima de sine scazuta, sentimente de neajutorare, dificultati in elaborarea deciziei, autodevalorizare, tristete. Starea depresiva implica pierderea interesului si a placerii fata de actiunile anterioare, o anumita disfunctionalitate sociala si ocupationala.

3.4. Verificarea ipotezei numarul 4

Ipoteza specifica 4

Exista o legatura sistematica intre anxietate, frustrare, depresie pentru fiecare dintre cele doua loturi

Ipoteza nula 4

Nu exista legatura sistematica intre anxietate, frustrare si depresie in interiorul celor doua loturi; legatura corelativa este nesemnificativa din punct de vedere statistic.

Tabel 4a1 . Corelatii semnificative si puternic semnificative intre chestionarele de depresie si anxietate, pentru lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

N1=30; N2=30; semnificativ la p=0,05 (r tabelar = 0,35); puternic semnificativ la p=0,01 (r tabelar = 0,45)

Interpretare statistica si calitativa

Intrucat coeficientul de corelatie calculat este mai mare decat coeficientul tabelar la p=0,05, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, respectiv ca ipoteza specifica este confirmata.

Exista legatura corelativa sistematica, pozitiva directa, semnificativa din punct de vedere statistic, intre depresie si anxietate.

Fenomenele intra psihice de depresie si anxietate sunt in stransa legatura una cu cealalta.

Starea lor depresiva de nivel mediu este asociata cu nivelul mediu al starii lor anxioase.

Tabel 4.a.2 . Corelatii semnificative si puternic semnificative intre chestionare, pentru lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

N1=30; N2=30; semnificativ la p=0,05 (r tabelar = 0,35); puternic semnificativ la p=0,01 (r tabelar = 0,45)

Interpretare statistica si calitativa

Intrucat coeficientul de corelatie calculat este mult mai mare decat coeficientul tabelar la p=0,01, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, respectiv ca ipoteza specifica este confirmata.

Exista legatura corelativa sistematica, negativa, inversa, puternic semnificativa din punct de vedere statistic, intre factorii de frustrare “apararea eului” (ED) si “persistenta nevoii” (NP) la lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional.

Copiii ingrijiti din punct de vedere emotional prezinta un bun mecanism de aparare a eului, in timp ce, dimpotriva, nevoia lor nu este atat de persistenta in situatia frustranta.

Tabel 4.a.3 . Corelatii semnificative si puternic semnificative intre chestionare, pentru lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

N1=30; N2=30; semnificativ la p=0,05 (r tabelar = 0,35); puternic semnificativ la p=0,01 (r tabelar = 0,45)

Interpretare statistica si calitativa

Intrucat coeficientul de corelatie calculat este mai mare decat coeficientul tabelar la p=0,05, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, respectiv ca ipoteza specifica este confirmata.

Exista legatura corelativa sistematica, pozitiva, directa, semnificativa din punct de vedere statistic, intre factorii de frustrare « apararea eului » (ED) si “raspuns non pedeapsa” (M) la lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional.

Copiii ingrijiti din punct de vedere emotional dau multe raspunsuri adaptative, neculpabilizatoare, in situatia frustranta, dezvoltand bune mecanisme de aparare a eului.

Tabel 4.a.4 . Corelatii semnificative si puternic semnificative intre chestionare, pentru lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

N1=30; N2=30; semnificativ la p=0,05 (r tabelar = 0,35); puternic semnificativ la p=0,01 (r tabelar = 0,45)

Interpretare statistica si calitativa

Intrucat coeficientul de corelatie calculat este mult mai mare decat coeficientul tabelar la p=0,01, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, respectiv ca ipoteza specifica este confirmata.

Exista legatura corelativa sistematica, negativa, inversa, puternic semnificativa din punct de vedere statistic, intre factorii de frustrare “raspuns extrapedeapsa” (E) si “raspuns intrapedeapsa” (I) la lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional.

Copiii ingrijiti din punct de vedere emotional solutioneaza situatia frustranta prin multe raspunsuri extra-pedeapsa, fara a se culpabiliza atat de mult pe ele insele.

Tabel 4.a.5 . Corelatii semnificative si puternic semnificative intre chestionare, pentru lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

N1=30; N2=30; semnificativ la p=0,05 (r tabelar = 0,35); puternic semnificativ la p=0,01 (r tabelar = 0,45)

Interpretare statistica si calitativa

Intrucat coeficientul de corelatie calculat este mai mare decat coeficientul tabelar la p=0,05, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, respectiv ca ipoteza specifica este confirmata.

Exista legatura corelativa sistematica, negativa, inversa, semnificativa din punct de vedere statistic, intre factorii de frustrare “raspuns extrapedeapsa” (E) si “raspuns non pedeapsa” (M) la lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional.

Copiii ingrijiti din punct de vedere emotional culpabilizeaza mai degraba pe cei dinafara lor atunci cand se afla in situatia frustranta, raspunzand mai putin in mod neutru la situatia provocatoare.

Tabel 4.b.1 . Corelatii semnificative si puternic semnificative intre chestionare, pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv

N1=30; N2=30; semnificativ la p=0,05 (r tabelar = 0,35); puternic semnificativ la p=0,01 (r tabelar = 0,45)

Interpretare statistica si calitativa

Intrucat coeficientul de corelatie calculat este mai mare decat coeficientul tabelar la p=0,05, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, respectiv ca ipoteza specifica este confirmata.

Exista legatura corelativa sistematica, negativa, inversa, semnificativa din punct de vedere statistic, intre factorii de frustrare “raspuns extrapedeapsa” (E) si “persistenta nevoii” (NP) la lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv.

Copiii neglijati din punct de vedere afectiv raspund mai degraba extra punitiv in situatia frustranta, in timp ce persistenta nevoii lor personale nu este atat de mare. Reactia si atitudinea lor este amplificata.

Tabel 4.b.2. . Corelatii semnificative si puternic semnificative intre chestionare, pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv

N1=30; N2=30; semnificativ la p=0,05 (r tabelar = 0,35); puternic semnificativ la p=0,01 (r tabelar = 0,45)

Interpretare statistica si calitativa

Intrucat coeficientul de corelatie calculat este mult mai mare decat coeficientul tabelar la p=0,01, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, respectiv ca ipoteza specifica este confirmata.

Exista legatura corelativa sistematica, negativa, inversa, puternic semnificativa din punct de vedere statistic, intre factorii de frustrare “raspuns extrapedeapsa” (E) si “raspuns intra pedeapsa” (I) la lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv.

Copiii neglijati din punct de vedere afectiv aleg ca solutionare a problemei frustrante sa raspunda mai mult extra punitiv si mai putin intra punitiv.

Tabel 4.b.3. . Corelatii semnificative si puternic semnificative intre chestionare, pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv

N1=30; N2=30; semnificativ la p=0,05 (r tabelar = 0,35); puternic semnificativ la p=0,01 (r tabelar = 0,45)

Interpretare statistica si calitativa

Intrucat coeficientul de corelatie calculat este mult mai mare decat coeficientul tabelar la p=0,01, rezulta ca ipoteza nula este neconfirmata, respectiv ca ipoteza specifica este confirmata.

Exista legatura corelativa sistematica, negativa, inversa, puternic semnificativa din punct de vedere statistic, intre factorii de frustrare “raspuns extrapedeapsa” (E) si “raspuns non pedeapsa” (M) la lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv.

Copiii neglijati din punct de vedere afectiv raspund mai degraba extra punitiv si mai putin neutru fata de factorii care au cauzat situatia frustranta.

Concluziile cercetarii

In cercetarea de fata am dorit sa identificam factorii psihologici de anxietate, frustrare si depresie intalniti la copiii neglijati din punct de vedere afectiv.

Am presupus ca la copiii neglijati din punct de vedere afectiv, nivelul anxietatii, frustrarii si depresiei este mai crescut decat la copiii ingrijiti din punct de vedere emotional, ipotezele specifice 1), 2), 3).

Pentru a verifica acest lucru, am comparat lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional cu lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv, in ce priveste nivelul anxietatii, frustrarii si depresiei. Am aplicat testul de semnificatie statistica “t”.

Totodata, am presupus ca exista o legatura sistematica intre anxietatea, frustrarea si depresia pentru fiecare dintre cele doua loturi – ipoteza specifica 4).

Pentru a verifica aceasta ipoteza am efectuat corelatii intre anxietate, frustrare si depresie in interiorul fiecarui lot, aplicand testul statistic de semnificatie “Pearson”.

Un alt scop al cercetarii noastre a fost acela de a pune in evidenta rolul consilierii in depasirea dezechilibrului existent atat la copiii neglijati din punct de vedere afectiv, cat si la copiii ingrijiti emotional – ipoteza specifica 5). Am realizat o interventie de consiliere pentru un copil neglijat din punct de vedere afectiv, in vederea ameliorarii dezechilibrului existent.

Prezentam mai jos concluziile cercetarii noastre:

Diferentele intre copiii neglijati din punct de vedere afectiv si copiii ingrijiti emotional, in ce priveste anxietatea, frustrarea si depresia au iesit semnificative si puternic semnificative. Nivelul anxietatii, frustrarii si depresiei la lotul de copiii neglijati din punct de vedere afectiv este mai crescut decat la lotul de copii ingrijiti emotional. In mare parte primele 3 ipoteze de cercetare au fost confirmate.

Astfel, copiii neglijati din punct de vedere afectiv au un nivel scazut al depresiei; ei prezinta o stima de sine scazuta, sentiment de neajutorare, dificultati in elaborarea deciziei, autodevalorizare, tristete. Starea depresiva implica pierderea interesului fata de actiunile anterioare, o anumita disfunctionalitate sociala si ocupationala.

De asemenea, copiii neglijati din punct de vedere afectiv, prezinta o anxietate ridicata cum ar fi: dificultati de comunicare, sentiment de insecuritate, gandire autocritica, concentrare slaba a atentiei, temeri asociate cu stari de iritabilitate, nervozitate si cu trairea angoasei in planul emotional si fizic.

Totodata, copiii neglijati din punct de vedere afectiv, prezinta un nivel ridicat al frustrarii in conditia persistentei obstacolului frustrant avand o toleranta redusa la frustrare in prezenta obstacolului predominant; depasirea barierelor si a greutatilor nu poate fi realizata de catre ei datorita unei perceptii negative inhibante.

In acelasi timp, copiii neglijati din punct de vedere afectiv prezinta mecanisme mult mai deficitare de aparare a eului; acest lucru se reflecti in faptul ca ei se ataca cu usurinta pe sine sau pe ceilalti in situatia frustranta, fapt care duce la amplificarea trairii lor interioare, a sentimentului de frustrare. Acest lucru afecteaza imaginea de sine, relatiile eului cu lumea si echilibrul lumii interioare.

De asemenea, copiii neglijati din punct de vedere afectiv, prezinta strategii foarte scazute de solutionare a problemei, atunci cand propria nevoie persista in situatia frustranta; acest fapt amplifica ecoul trairilor interioare la acesti copii; strategiile lor adaptative de rezolvare a problemelor in situatia persistentei nevoii personale sunt mult mai putin eficiente decat strategiile adaptative ale copiilor ingrijiti emotional.

Copiii neglijati din punct de vedere afectiv in situatia frustranta dau raspunsuri non pedeapsa mai putine decat copiii ingrijiti emotional.

In schimb, in ceea ce priveste factorul de frustrare “raspuns extra pedeapsa” si “raspuns intra pedeapsa”, nu au iesit diferente semnificative statistic intre cele doua loturi de cop

Astfel, atat copiii neglijati din punct de vedere afectiv, cat si copiii ingrijiti emotional prezinta un grad crescut de culpabilizare a persoanelor din exterior sau a conditiilor exterioare in situatia frustranta; cand sunt provocati, copiii cuprinsi in cele doua loturi raspund in acelasi mod prin atitudini de extra pedeapsa, dand putine raspunsuri intra pedeapsa; acest fapt afecteaza relatiile lor cu anturajul, ei fiind mai frustrati in fata greutatilor, aceasta strategie adaptativa in trairea frustrarii nu are legatura cu neglijenta afectiva.

In ceea ce priveste legatura corelativa intre anxietate, frustrare si depresie pentru fiecare dintre cele doua loturi, doar o parte din corelatii au iesit semnificative si puternic semnificative din punct de vedere statistic. Prezentam mai jos concluziile in urma rezultatelor obtinute.

La copiii ingrijti din punct de vedere emotional am gasit o legatura corelativa semnificativa, pozitiva, directa, intre depresie si anxietate. Fenomenele intra psihice de depresie si anxietate sunt in stransa legatura una cu cealalta. Copiii ingrijti din punct de vedere emotional prezinta o stare depresiva de nivel mediu, asociata cu o anxietate de nivel mediu.

La copiii ingrijti din punct de vedere emotional exista o legatura corelativa puternic semnificativa, negativa, inversa, intre factorul de frustrare “apararea eului” si factorul de frustrare « persistenta nevoii«. Aceasta inseamna ca, copiii ingrijti din punct de vedere emotional, prezinta un bun mecanism de aparare a eului, in timp ce, nevoia lor nu este atat de persistenta in situatia frustranta.

Copiii ingrijti din punct de vedere emotional prezinta o legatura corelativa semnificativa, pozitiva, directa, intre  factorul de frustrare “apararea eului” si factorul de frustrare « raspuns nonpedeapsa«.Copiii ingrijti din punct de vedere emotional dau, in situatia frustranta, multe raspunsuri neculpabilizatoare, dezvoltand bune mecanisme de aparare a eului.

Exista o foarte puternica legatura corelativa, negativa, inversa, intre intre  factorul de frustrare “raspuns extra pedeapsa” si factorul de frustrare « raspuns intra pedeapsa« la copiii ingrijti din punct de vedere emotional. Copiii ingrijti din punct de vedere emotional solutioneaza situatia frustranta prin multe raspunsuri extra pedeapsa, fara a se culpabiliza atat de mult pe ei insisi.

De asemenea, am descoperit la acesti copii o legatura sistematica, semnificativa, negativa, inversa, intre factorul de frustrare “raspuns extra pedeapsa” si factorul de frustrare « raspuns non pedeapsa«. Ei culpabilizeaza mai degraba pe cei dinafara lor atunci cand se afla in situatia frustranta, raspunzand mai putin in mod neutru la situatia provocatoare.

In privinta copiilor neglijati din punct de vedere afectiv, am gasit corelatii puternice intre alti factori decat la copiii ingrijti din punct de vedere emotional, ceea ce reflecta specificitatea procesului complex al neglijentei.

Astfel, am descoperit ca, copiii neglijati din punct de vedere afectiv prezinta corelatii semnificative si puternic semnificative, negative, inverse, intre factorul de frustrare “raspuns extra pedeapsa” si factorii de frustrare « raspuns non pedeapsa«,« raspuns intra pedeapsa«, « persistenta nevoii«.

Acesta inseamna ca, copiii neglijati din punct de vedere afectiv raspund mai degraba extrapunitiv in situatia frustranta, in timp ce persistenta nevoii lor personale nu este atat de mare. Reactia si atitudinea lor este amplificata in conditia frustrar Ei aleg sa raspunda, ca solutionare a problemei frustrante, mai mult extrapunitiv si mai putin intrapunitiv, totodata mai putin neutru fata de factorii care cauzat situatia frustranta.

In concluzie, diferentele mari intre cele doua loturi de copii sub aspectul anxietatii, frustrarii si a depresiei, indica faptul ca, dezechilibrul psihologic este mai puternic la lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv decat la lotul de copii ingrijiti emotional. Totodata, corelatiile puternice intre anumiti factori gasiti la cele doua loturi, indica legaturi specifice intre fenomenele psihice si sociale.

Copiii neglijati din punct de vedere afectiv au o nevoie acuta de consiliere si terapie, confruntandu-se cu fenomene secundare, associate dezechilibrului psihologic major. Anxietatea, frustrarea si depresia accentuata pe care le traiesc copiii neglijati din punct de vedere afectiv necesita interventia prompta a consilierului, intrucat imaginea de sine a acestor copii este sever afectata.

Pe scurt, concluziile cercetarii noastre sunt urmatoarele

Diferentele de medii dintre copiii neglijati din punct de vedere afectiv si copiii ingrijiti emotional, in ce priveste anxietatea, frustrarea si depresia au iesit semnificative si puternic semnificative. Nivelul anxietatii, frustrarii si depresiei este mai crescut la copiii neglijati din punct de vedere afectiv decat la copiii ingrijiti emotional.

In mare parte primele trei ipoteze de cercetare au fost confirmate.

La copiii ingrijiti emotional am gasit corelatii semnificative si puternic semnificative intre urmatorii factori:

1.           depresie – anxietate

2.           factorii de frustrare: «apararea eului «  - «persistenta nevoii « 

3.           factorii de frustrare: «apararea eului «  - «raspuns non pedeapsa« 

4.           factorii de frustrare: «raspuns extra pedeapsa «  - «raspuns intra pedeapsa « 

5.           factorii de frustrare: «raspuns extra pedeapsa «  - «raspuns non pedeapsa « 

La copiii neglijati afectiv am gasit corelatii semnificative si puternic semnificative intre urmatorii factori:

1.           factorii de frustrare: «raspuns extra pedeapsa «  - «persistenta nevoii « 

2.           factorii de frustrare: «raspuns extra pedeapsa «  - «raspuns intra pedeapsa « 

3.           factorii de frustrare: «raspuns extra pedeapsa «  - «raspuns non pedeapsa « 

Abordarea in consilierea copiilor din cele doua loturi difera. Vom vedea un exemplu de consiliere pentru un copil neglijat din punct de vedere afectiv la studiu de caz.

“Ochii pot zambi

Gura poate rade

Insa lacrimile din suflet

Nu le citeste nimeni

Kari Killen Copilaria dureaza generatii la rand

Studiu de caz

Voi prezenta in continuare un studiu de caz asupra unui elev neglijat din punct de vedere afectiv, cu parintii plecati la munca in strainatate, elev ce prezinta tulburari de comportament.

Acest studiu de caz a fost elaborat in baza raspunsurilor la chestionarul personalizat completat de catre parinti, coroborate cu observatiile profesorilor diriginti. De asemenea, am utilizat informatiile obtinute in urma aplicarii testelor psihologice.

Istoricul Subiectului

Subiectul M.A., sex masculin, 12 ani, elev in clasa a VII a, situatie materiala buna, nationalitate romana.

Familia este alcatuita din

Tata, 37 ani, studii medii, plecat temporar la munca in strainatate

Mama, 35 ani, studii medii, plecata pe perioade lungi, la munca in strainatate

Elevul creste intr-o familie aparent consolidata. Mediul familial este puternic marcat, in special, de absenta mamei, pe perioade lungi, care este plecata la munca in strainatate, dar si a tatalui, care, si el, este de foarte multe ori plecat in stainatate.

Locuinta dispune de un confort acceptabil. Din punct de vedere material, situatia familiala este corespunzatoare.

Subiectul M.A., nu se integreaza in colectivul clasei, lipseste nemotivat de la scoala, de multe ori apeleaza la minciuna, prezinta indiferenta fata de toate obiectele de studiu, izolat de colectivul clasei, refractar la sfaturi si recomandari. Atunci cand este provocat, prezinta o atitudine obraznica fata de profesori.

Nivelul scazut al maturitatii psihice se datoreza mai ales carentelor afective din familie. Subiectul a fost lasat in grija rudelor.

Elev cu rezultate bune la invatatura, dupa plecarea parintilor la munca in strainatate, acestea au devenit nesatisfacatoare. Subiectul traieste intens aceasta plecare a parintilor, dezvoltand o serie de tulburari de comportament.

In urma aplicarii testelor, subiectul ales, M.A., a obtinut cele mai ridicate cote la chestionare, si anume: la Chestionarul de autoevaluare a anxietatii S.T.A.I. – 64 puncte, la testul de frustrare Rosenzweig – un scor aproximativ de 16 puncte, la Chestionarul de depresie BECK – 45 puncte.

Subiectul s-a prezentat in vederea consilierii, in luna noiembrie a anului trecut, la sfatul dirigintelui. Acesta a solicitat serviciile psihologului scolar.

CONSILIEREA SUBIECTULUI

Dupa mai multe interventii de specialitate, subiectul a fost inclus in psihoterapie, mai exact intr-o terapie comportamentala.

Primele sedinte au avut ca scop cunoasterea subiectului, cunoastere care s-a realizat prin aplicarea unui interviu dirijat.

Din interviu a rezultat existenta unei probleme pe parcursul ultimilor 2 ani de cand parintii au plecat la munca in strainatate si a fost lasat in grija rudelor. S-a dedus din discutii permanentizarea starilor de anxietate si de depresie.

Dispozitia depresiva, pierderea interesului pentru orice activitate, inclusiv pentru activitatea scolara, se constata in mod cotidian de catre cei din jur. Este iritabil, are insomnii de durata, se simte mereu obosit, petrece multe ore in pat, declarand ca nu are nevoie de nimeni, ca nu mai vrea sa mai vada pe nimeni.Nu mai participa la evenimentele celor din clasa. Are dificultati in mentinerea atentiei, in sustinerea unei activitati intelectuale. Se simte abandonat de parinti, rude si prieteni, se invinovateste pentru unele reactii atipice fata de manifestarile ritualizate, apoi isi gaseste justificare, iar in final, ii blameaza pe toti. Declara stari de tristete, de disperare, ceea ce se observa in expresia sa faciala. Oboseste repede, nu mai are energie nici pentru activitatile simple. Martuiseste ca ar fi apreciat de catre familie si prieteni numai daca ar disparea. Prezinta o toleranta scazuta la frustrare, fapt regasit si in urma aplicarii testelor. Prezinta strategii scazute de solutionare a problemei si o persistenta a nevoii in situatia frustranta. Se simte mai repede blocat de frustrare in conditia persistentei obstacolului frustrant. Traieste intr-o permanenta stare tensioanala.

In urma interviului am constatat ca, este vorba despre efectele negative ale neglijentei parintilor, intrucat subiectul a declarat ca, simptomele au aparut in perioada in care parintii l-au „abandonat”, plecand in strainatate. Au plecat pentru ca nu ma mai iubesc si nu mai doresc sa ma vada”

Psihoterapia

In urma interviului s-a definit scopul terapiei si s-au stabilit numarul de sedinte, durata lor, frecventa,efectuarea si evaluarea temei, contactul cu terapeutul atunci cand subiectul are nevoie. S-au stabilit tintele prioritare si acordul subiectului asupra sarcinilor pe care le are de efectuat. Subiectul a fost inclus intr-o terapie comportamentala.

Sesiunea de psihoterapie la care urmeaza sa participe subiectul va avea urmatoarea structura generala:

Stabilirea programului;

Prelucrarea itemilor saptamanali (revizuirea sarcinilor de lucru, etc);

Se accentueaza importanta autoajutorarii, identificarea dificultatilor si intarirea functionarii independente;

Subiectul major al zilei care ocupa cea mai mare parte a sedintei se defineste in colaborare cu subiectul.

Stabilirea temei de casa, repartizarea actiunilor de autoajutorare ce vor fi derulate intre sesiuni.

S-a mai folosit si o alta tehnica a terapiei comportamentale si anume, tehnica desensibilizarii sistematice. Ea s-a realizat progresiv, parcurgandu-se urmatorii pasi:

- identificarea stimulilor care produc amenintare si stress

- alcatuirea unei scari ierarhice ce cuprinde 10-20 de situatii stresante ce urmeaza a fi imaginate mintal

- antrenarea intr-una dintre metodele de relaxare

- asocierea relaxarii cu imagini mentale calme, ce intaresc starea de relaxare, prin tehnici preluate din terapie gestaltista

- expunerea progresiva – imaginara la situatiile stresante (din ce in ce mai intense) timp de 5 secunde, dupa care 20 de secunde. Se practica raspunsul relaxant.

Prin parcurgerea acestor etape, stimulul stresant, trait imaginativ intr-o ambianta inofensiva, agreabila, isi pierde conotatiile sale agresive si nu mai produce stres nici in situatiile extraterapeutice.

S-a aplicat ca tehnica de relaxare, trainingul autogen. (“autorelaxare concentrativa” in denumirea lui J.H.SCHULTZ). Subiectul a rostit in mod repetat niste formule propuse de terapeut, stand intr-o pozitie relaxanta. Detensionarea si reechilibrarea psihica a fost conditionata de autosugestibilitatea subiectului.

Acest training a determinat optimizarea tonusului muscular si vascular, ameliorand functionarea organismului.

A fost combinata terapia de relaxare musculara progresiva JACOBSON cu desensibilizarea sistematica avand ca scop imbunatatirea capacitatii de stapanire a evenimentelor din viata sa.

Aceste tehnici au ajutat subiectul sa constientizeze simptomatologia nevrotica si astfel sa dispara pe rand.

Terapia s-a finalizat dupa 25 de sedinte, subiectul reusind sa se regaseasca.

Aceasta cercetare a incercat sa arate importanta consilierii pentru copiii neglijati din punct de vedere afectiv, atunci cand parintii lor pleaca la munca in strainatate.

Anexe

ANEXA 1

FISA PENTRU PREDICTIA TULBURARILOR DE COMPORTAMENT

ANEXA 2

FISA PENTRU ELEVII CU RISC PRONUNTAT DE TULBURARI DE COMPORTAMENT

ANEXA 3

CHESTIONAR PENTRU PARINTI / APARTINATORI

Instructiuni de completare :

Va rugam ca la intrebarile cu raspunsuri la alegere sa subliniati varianta care vi se potriveste, iar la intrebarile unde trebuie sa completati, sa scrieti raspunsul cu cuvinte sau cu cifre.

1. Informatii generale

1.1. Cine este persoana intervievata

Mama

Tatal

Ambii parinti

Bunicii

Alte persoane

1.2.Mama copilului locuieste impreuna cu copilul

Da

Nu

Lucreaza in strainatate

Lucreaza intr-o alta localitate si vine mai rar acasa

A parasit familia

A decedat

Alte cazuri

1.3. Tatal copilului locuieste impreuna cu copilul

Da

Nu

Lucreaza in strainatate

Lucreaza intr-o alta localitate si vine mai rar acasa

A parasit familia

A decedat

Alte cazuri

1.4. Mediul de resedinta

Urban

Rural

1.5. Din cate persoane se compune familia dv.? Va rog sa-i numiti pe toti membrii familiei dv. Care locuiesc in aceeasi gospodarie.

1.6. Cine este persoana care responsabilitatea ingrijirii zilnice a copilului

Mama

Tatal

Bunicii

Rude apropiate

Nasa

Bona

Vecinii

Nimeni

1.7.Cine altcineva mai are responsabilitatea ingrijirii zilnice a copilului

2. Conditii de trai

2.1. Locuinta este

IncapatoareStramta

2.2. Copilul are o camera a sa ?

Da  Nu

2.3. Cati bani de buzunar ii dati copilului, in medie, intr-o saptamana ?

Cca..lei

3. Relatia parinte- copil

3.1. Cat timp ii acordati copilului ?

……………………………………

3.2. Cate ore sta acasa copilul, in medie, intr-o zi lucratoare (fara orele de somn) ?

Total..ore, din care ore singur, si ..ore supravegheat.

3.3. Cine il supravegheaza mai mult pe copil ?

Tata MamaBunici Alte persoane

3.4. In cazul in care copilul este supravegheat de catre alte persoane, enumerati motivele pentru care se intampla acest lucru.

Lipsa de timp

Plecati la munca in strainatate

Alte motive

3.5. Care dintre parinti este plecat in strainatate

3.6. De cat timp? Pentru ce perioada?

3.7. Cine il supravegheaza pe copil in acest timp?

3.8. Care este parerea copilului dv. Despre acest lucru

3.9. Sunteti la curent cu situatia scolara a copilului dv?

Da Nu

3.10. Copilul relateaza – fara sa fie intrebat – tot ce se intampla la scoala?

DaNu

3.11. Il intrebati pe copil despre notele luate, despre evenimentele mai insemnate din viata lui ?

DaNu

3.12. Sunteti multumiti de interesul pentru scoala si de rezultatele la invatatura ale copilului ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.13. Au aparut schimbari in comportamentul copilului dv ?

3.14. Ce fel de schimbari ?

3.15. Ati luat vreo masura in legatura cu aceste schimbari ?

3.16. Ce fel de masuri ?

3.17. Cum mentineti legatura cu copilul dv ?

3.18. De cate ori vorbiti cu el de cand sunteti plecat ?

zilnic      odata pe saptamana odata pe luna cu diferite ocazii

etc.

3.19. se simte in siguranta acolo unde l-ati lasat ?

3.20. Daca copilul dv v-ar cere sa va intoarceti in tara ati face acest lucru ?

3.21. Sunteti multumiti de disciplina in scoala a copilului ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.1. Ati suferit sau suferiti de o afectiune nervoasa ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.2. Sunteti adesea bolnav ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.3. Sunteti calm ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.4. Va lasati usor convins in cadrul unei discutii ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.5. Va emotionati usor ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.6. Va iritati usor din orice motiv ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.7. Treceti usor de la starea de veselie la manie si invers ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.8. Va suparati cand cineva nu este de acord cu dv. ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.9. Va apuca plansul cu usurinta ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.10. Va trece repede supararea ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.11. Vi se intampla sa nu dormiti noaptea din cauza unor griji sau necazuri ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.12. Cand copilul intarzie la scoala sau de la alta activitate va faceti griji, intrati in panica ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.13. Aveti impresia ca cei mai multi oameni va vorbesc de rau ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.14. Sunteti perseverent ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.15. Sunteti energic, combativ ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.16. Sunteti excesiv de sever cu copilul ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.17. Dar permisiv?

3.1.18. Va descarcati adesea supararea pe altii ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.19. L- ati lovit vreodata pe copil ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.20. Sunteti credincios ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.1.21. Credeti ca sunt necesare si utile orele de religie in scoala ?

Tata Da Nu

Mama Da Nu

3.2.1. Apreciati in ansamblu atmosfera din familia dv. :

StresantaDestinsa

3.2.2. Obisnuiti sa iesiti cu toata familia

la slujbe religioase ? Da Nu

in vizita la rude, prieteni ? Da Nu

la spectacole ? Da Nu

in excursii ? Da Nu

3.2.3. Obisnuiti sa primiti in familie vizite ale rudelor, prietenilor cu ocazii deosebite ?

Deseori Rar Deloc

3.2.4. Faceti des observatii copilului ?

DaNu

3.2.5. Faceti scandal copilului ?

DaNu

3.2.6. Va certati cu sotul/sotia in prezenta copilului, pe probleme de educatie ?

DaNu

3.2.7. Va intelegeti cu sotul/sotia in privinta recompenselor sau pedepselor ce urmeaza sa le acordati copilului ?

DaNu

3.2.8. Care sunt sanctiunile pe care le aplicati ?

3.2.9. Ce recompense acordati copilului ?

3.2.10. Copilul dv. a fugit vreodata de acasa ?

DaNu

3.2.11. Copilul dv. are obiceiul de a minti, fura sau de a consuma droguri?

3.2.12. Cum va apreciati stilul educativ ?

TataIntelegator Despotic Nepasator

Mama Intelegator Despotic Nepasator

4. Copilul la el acasa

4.1. Caracterizati atitudinea copilului fata de :

Parinti : Intotdeauna cuviincios- ascultator UneoriNiciodata

Frati- surori : Intelegator Mai mult dominant IndiferentAgresiv

4.2. De care dintre parinti este mai atasat copilul ?

De tata De mama Bunici Alte persoane

4.3. De care dintre parinti se teme mai mult copilul ?

De tata De mama

4.4. Cate ore, in medie, invata copilul ?

Intr-o zi lucratoare ore

Intr-o zi nelucratoare ore

4.5. Copilul invata suficient timp ?

Da Nu

4.6. Dupa opinia dv., scoala il supraincarca, ii cere prea mult copilului ?

Da Nu

4.7. Cate ore, in medie, petrece copilul intr-o zi in fata televizorului ? Dar a calculatorului ?

Cca..ore

4.8. A suferit copilul dv. de boli mai grave (meningit., encefalita, traumatisme craniene, epilepsie infantila, accidente cu urmari grave)?

Da Nu De ce anume ?

5. Prietenii copilului. Copilul pe strada

5.1. Ii cunoasteti pe prietenii copilului ?

Da Nu Vag

5.2. Cat timp pe saptamana petrece copilul cu prietenii (gasca) ?

Cca.ore

5.3. Ce influente credeti ca au prietenii asupra copilului dv. ?

Pozitive Negative Unii pozitive/altii negative

5.4. Aveti cunostiinte daca copilul dv. :

practica jocuri de noroc, pe bani ?DaNu

consuma bauturi alcoolice ?DaNu

consuma droguri ?DaNu

participa la batai ?DaNu

participa la furturi, jafuri, talharii ? DaNu

se ocupa cu sex, pornografie ? DaNu

frecventeaza baruri, discoteci ? DaNu

ANEXA 4

Compararea mediilor obtinute la chestionare de catre copiii ingrijiti emotional si copiii neglijati afectiv

N1 = 30 ; N2 = 30; *semnificativ la p = 0,05 ( t tabelar = 2,00); **puternic semnificativ la p=0,01 (t tabelar = 2,66)

Legenda: C.N.A. = Copii neglijati afectiv

C.I.E.= Copii ingrijiti emotional

ANEXA 5

Corelatii intre chestionare pentru lotul de copii ingrijiti din punct de vedere emotional

LEGENDA C.I.E. copii ingrijiti din punct de vedere emotional

ANEXA 6

Corelatii intre chestionare pentru lotul de copii neglijati din punct de vedere afectiv

LEGENDA C.N.A. copii neglijati din punct de vedere afectiv

Bibliografie

1.     ADLER, A. (1991), Cunoasterea omului, Bucuresti, Editura Stiintifica

2.     ADLER, A. (1995), Psihologia scolarului greu educabil, Bucuresti, Editura Stiintifica

3. ALBERT LORINCZ, E, (1999), Adolescentul inadaptat. Aspecte ale profilului psihosociologic al adolescentilor cu probleme de adaptare, Editura Komp Press, Cluj Napoca
4. ALLPORT, G., (1981), Structura si dezvoltarea personalitatii, Editura Didactica, Bucuresti
5. BANCIU, D., (1995), Adolescentii si familia, Editura Stiintifica, Bucuresti
6. BERGE, A., (1968), “Defectele copilului”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti
7. BERGE, A., (1972), “Copilul dificil”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti
8. BERGE, A., (1978), “Profesiunea de parinte”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

9.     BOCHENSKI, J. (1992), Ce este autoritatea, Bucuresti, Editura Humanitas

10.  BONCHI, S. (1997), Studierea imaginii de sine in copilarie si preadolescenta, Oradea, Editura Imprimeriei de Vest

11.  BOURHIS, R, LEYENS, J.(coord.), (1987), Stereotipuri, discriminare si relatii intre grupuri, Iasi, Editura Polirom

12.  COMPAS, B.E., (1987), Stres and life events during childhood and adolescence, Clinical Psychology Review, vol.7

13.  COSMOVICI, A., IACOB, L. (1999), Psihologia scolara, Iasi, Editura Polirom

14.  DANIELS, D., MOOS, R., (1990), Assesing life stresors and social resource among adolescents: Aplications to depressed youthm, Journal of Adolescent Research, vol.5, pag.268-289

15.  DOLLARD, J., DOOB, L., MILLER, N.E., MOWRER, O., SEARS, R.R., (1939), Frustration and aggresion, Yale Univ. Press, apud Rudica, T (1979), op.cit.

16.  EIBL-EIBESFELDT, I., (1995), Agresivitatea umana, Bucuresti, Editura Trei

17. GHIVIRICA.M., (1964), “Copilul unic”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

18.  GOODE, E., (1994), Deviant Behaviour, Prentice Hall, New York, 4-th edition

19.  GULTZLOE, E., (1997), Origins of violence and Aggression, Conferinta: “Challenging Behaviour Making our School Seif Again”

20.  HEBERT, J., (1991), La violence a l’ecole. Guide de prevention et techniques de intervention, Edition Logiques, Montreal

21.  HOLD, B., (1974), Rank and Behaviour: An Ethological Study of Preschool Children, Homo

22.  LAPLANCHE, J., PONTALIS, J. B., (1994), Vocabularul psihanalizei, Bucuresti, Editura Humanitas

23.  MILLER, N., E., (1941), The frustration – aggression hypothess, Psychologycal Review, nr.38

24.  MITROFAN, N., (1996), Agresivitatea, in A. Neculau (coord.), Psihologie sociala. Aspecte contemporane, Iasi, Editura Polirom

25.  MITROFAN, N., ZDRENGHEA, V., BUTOI, T., (1997), Psihologie judiciara, Bucuresti, Editura Sase

26.  NASTASESCU, C., (1977), Probleme psihopedagogice ale unor devieri de comportament la preadolescenti, in “Revista de pedagogie”, nr.2/1977

27.  OLWEUS, D., (1978), Aggression in the schools: Bullies and Whipping boys, Waschington D.C. Hemisphere

28.  PAUNESCU, C., (1994), Agresivitatea si conditia umana, Bucuresti, Editura Tehnica

29.  PERJU-LIICEANU, A., (1993), Mama, un dusman?, in “Revista de Psihologie”, nr. 1/1993, pag.28

30.  RANSCHBURG, J., (1979), Frica, suparare, agresivitate, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica

31. RUDICA, T. (1981), “Familia in fata conduielor gresite ale copiilor”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti
32. RUDICA, T. (1977), “Dialogul familial”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti
33. STOIAN, M., (1968), “Raman parintii repetenti?”, Ed. Tineretului, Bucuresti
34. STRACHINARU, I., (1969), “Devierile de conduita la copil”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

35.  SOITU, L., HAVARNEANU, C., (2001), Agresivitatea in scoala, Iasi, Institutul European