Clasificarea factorilor psihosociali posibil stresori

CLASIFICAREA FACTORILOR PSIHOSOCIALI POSIBIL STRESORI

Actualmente este practic imposibil de realizat o clasificare riguroasa a factorilor potentiali stresori, cu atat mai mult cu cat actiunea izolata a unor stimuli psihici nu este in mod obligatoriu responsabila de declansarea unui stres psihic. De asemenea, trebuie mentionat ca anumiti factori pot deveni potentiali stresanti, numai in conditii deosebite (in functie de durata sau daca se repeta anumite particularitati personale), desi validarea acestora, de multe ori in practica este foarte dificil de stabilit.

Acest fapt explica si deosebirile produse de variatii, agenti stresanti asupra unor indivizi cu diferite tipuri de personalitate ca si variatele modalitati de raspuns ale acestora.

In functie de agentii stresanti vom avea o prima clasificare in:

agenti stresanti primari, aceia care actioneaza direct si predominant asupra psihicului.

agenti stresanti secundari, cand manifestarile psihice sunt reactii de inhibitie sau constientizare a agresivitatii altor factori ambientali asupra individului.

In functie de modalitatea principala de actiune:

factori ce actioneaza pe calea primului sistem de semnalizare si anume la nivelul receptorilor periferici (vizuali, auditivi, tactili).

factori ce actioneaza pe calea celui de al doilea sistem de semnalizare reprezentat de cuvant, numit de Pavlov "semnalul semnalelor'.

dupa numarul agentilor stresanti: mici si multipli:

dupa asociere, ei pot actiona: izolat, conglomerati in asociere inserati intr-o anumita configuratie

dupa caracterele dominante: principali si secundari:

dupa numarul indivizilor afectati: individuali colectivi generali

O clasificare cu o oarecare implicare in strategia adaptologica a organismului are in vedere natura agentilor stresanti:

agenti fizici (sonori, vibratori, radiatii electromagnetice, efortul fizic, unele traumatisme, arsuri etc.). Provin din mediul ambiant si prin impactul lor asupra organismului determina modificari caracteristice somato-psihice.

agenti chimici, poluanti chimici din apa, sol, aer, alimente, care au o actiune directa, toxica asupra organismului sau care produc prin evaluarea primejdiei in care se afla individul, o puternica influenta asupra psihicului

agenti biologici (virusuri, bacterii, paraziti, fungi) care in afara unei imbolnaviri specifice, pot genera simptome psihice.

agenti psihici, conflicte potentiale, profesionale, sociale si in sfera vietii afectivo-emotionale, conflicte generate de calamitati naturale, de unele schimbari ale modului de viata, mai ales de origine socio-culturala. Aici intra acei factori psihici care au impact direct sau predominant asupra psihicului. Si aceasta clasificare nu face decat sa releve imposibilitatea unei complete catalogari a factorilor posibili stresanti in general si a celor cu potential psihogen special, considerandu-se ca omul modern este supus zilnic in medie la peste o suta de factori potentiali stresanti care de multe ori au efecte sinergice sau mai rar antagonice si deoarece practic orice factor puternic poate avea un raspuns primar sau secundar psihic.

factori ambientali (fizici, chimici, gravitationali) pot fi potentiali stresanti numai cand au o durata sau intensitate mare deosebindu-se char mai multe tipuri posibile de stres. Stresul este denumit in functie de agentul stresor (stres ambiental, gravitational, hiperbar).

factori psihosociali cum ar fi excesul, lipsa informationala, stari conflictuale, frustratii, care pot fi potentiali stresanti primari generand un stres psihic in care se modifica homeostazia proceselor psihofiziologice si care secundar si poate chiar obligatoriu, pot avea si o implicare variata somato-vegetati va. De altfel, separarea intre agenti primari si secundari intre aceste categorii de factori potentiali stresanti pare artificiala, putandu-se vorbi numai de o preponderenta, deoarece orice agent cu potential stresant poate genera un stres in care manifestarea somato-vegetativa si psihica este prezenta, tabloul clinic fiind insa dominat de una sau unele din manifestari.