Cauze si corelatii ale abuzului de droguri la adolescenti si implicatii ale tratamenntului

Cauze si corelatii ale abuzului de droguri la adolescenti si implicatii ale tratamenntului

Cauzele utilizarii

Un raspuns simplu la intrebarea "ce cauzeaza abuzul de droguri " nu exista.

Un factor ce se poate asocia cu consumul excesiv ar putea fi unul de risc, un factor protectiv, o corelatie sau/si o consecinta dar aceasta corelatie se poate schimba in timp.

Exista o diferenta intre consumul si abuzul de droguri: consumul are loc ca un rezultat al influentei sociale in timp ce abuzul rezulta ca o automedicatie a unui distres emotional.

Factori genetici

Cercetari incepand cu 1960 au aratat ca genetica joaca un rol modest dar significant in aparitia consumului de droguri la anumiti indivizi. Un astfel de rol, dar moderat se intalneste si in cazul alcoolismului.

In general populatia masculina tinde sa inceapa sa consume alcool la o varsta mai frageda decat cea feminina si dezvolta mai probabil o problema legata de alcool. Sondajele au aratat ca bautorii inraiti sunt intalniti de doua ori mai des in randul barbatilor si de patru ori mai multi barbati decat femei au reportat ca au fumat canabis.

Atitudini si insusiri ale personalitatii

Anumite teorii considera ca aceasta deviere are loc atunci cand adolescentii nu formeaza suficiente legaturi cu grupuri sociale conventionale precum: familia, scoala si biserica.

Calabrese a scris despre cum un simt al alienarii contribuie la o categorie mare de probleme fizice si emotionale de sanatate si de comportament precum consumul abuziv de droguri si delincventa. Acesta sugereaza ca adolescentii au nevoie de un mediu mai "uman" care sa faciliteze asimilarea lor in activitati sociale cu responsabilitati oferindu-le un scop in viata.

O alta cauza a aparitiei consumului excesiv de droguri o constituie tipul de personalitate cautator de senzatii. In acest caz,cea mai rezonabila solutie ar fi sa cautam sa ii ajutam pe acestia sa isi canalizeze energia pe activitati care sunt tot atat de interactive dar mai putin riscante sau daunatoare decat consumul de droguri.

Influenta familiei este foarte importanta in etiologia si tratarea consumatorilor de droguri.

Anumiti factori familiali precum:lipsa disciplinei, comunicarea negativa(invinuira, critica, repros), relatii familiale slabe, o lipsa de impartasire a afectiunii sau rolul modelarii parentale(comportament parental antisocial, utlizarea de droguri, criminalitate etc) ocupa un loc foarte important in definirea comportamentul copilului. Consumul de droguri este de doua ori mai mare in randul adolescentilor proveniti din familii cu astfel de probleme. Brennan argumenteaza ca relatiile familiale sunt importante in dezvoltarea competentei sociale iar aceasta este cruciala in rezistenta impotriva patologiei psihice.

Evenimente traumatizante de viata

Copiii care au experimentat evenimente traumatizante de viata (abuz emotional, fizic sau sexual, tabere de refugiati, neglijari) prezinta un risc ridicat in detrimentul consumului de droguri, comportamentului delincvent chiar a comportamentului sinucigas. Dembo si colegii considera ca drogurile sunt folosite pentru a lupta cu durerea emotionala a abuzului sau cu derogarea proprie(copii care sufera un abuz fizic deseori considera ca merita pedeapsa).

De obicei acesti adolescenti renunta la tratament din cauza: fricii reexperimentarii traumei originala, a problemeii de a se increde in adulti sau a dezamagirii fata de lume si a propriului loc in ea.

Statutul socio economic

Hawkins si colegii considera ca statutul socioeconomic nu sta la baza consumului de droguri in timp ce Dryfoos considera ca acesta este un factor de risc pentru problemele de comportament. Cercetari ulterioare arata ca intradevar, statutul social influenteaza consumul de droguri.

Factori de mediu

Acestii factori includ publicitatea, legislatia si disponibilitatea drogurilor. Au avut loc discutii privind controlul legal pentru anumite droguri precum: alcool, canabis si altele, insa societatea nu poate fi schimbata peste noapte.

Sanatatea mentala

Studiile nu evidentiaza clar problemele de sanatate mentala ca factori de risc major in consumul de droguri, insa, este o tendinta a adolescentilor ce au probleme cu consumul de droguri sa aiba probleme emotionale sau psihice mai mari decat alti adolescenti.

Cunoasterea riscului

O serie de studii arata ca distresul , incluzand aici si depresia impreuna cu subaprecierea personala,contribuie la initierea si la mentinerea consumului de droguri.

Pe langa acestea, exista alte studii care arata ca problemele mentale nu reprezinta in factor de risc pentru abuzul de droguri.

Consumul drogurilor a fost atribuit unei lipse a cunoasterii efectului sau. Cu toate ca programele educationale privind consumul de droguri au esuat, este recomandata prezenatare exacta a informatiilor privind sanatatea si consecintele legale a consumului de droguri in cadrul programelor de tratament al adolescentilor.

Stresul si mecanismul de coping

Nu doar existenta stresului contribuie la inceperea consumului de droguri ci mai ales abilitatea individuala de a face fata factoriilor de stres.

Aptitudiile de coping includ o varietate de strategii cognitive si comportamentale. Strategiile cognitive includ comparatii ale propriei persoane cu alti indivizi ce o duc mai rau, reinterpretarea problemei intr-o maniera mai pozitiva etc iar cele comportamentale includ activitati de rezolvare a problemei, cautarea unui suport, relaxare etc.

Din punct de vedere al suportului social, Brennan a discutat cum relatiile sociale ii ajuta pe adolescenti sa suporte stresul cauzat de factori precum dezavantajele socio-economice, problemele de familie, stresul asociat pubertatii etc. Insa pentru a fi eficiente aceste relatii trebuie sa se bazeze pe incredere si intimitate.

Abuzul de droguri este perceput de cele mai multe ori ca un mechanism ce trateaza sau amelioreaza stresul.

Stresul e generat de experiente negative majore precum abuzul sexual sau probleme de zi cu zi ,ca de exemplu infruntarea unui mediu ostil,violent.

.Conform studiilor,sanatatea, atat fizica cat si psihica,e posibila doar cand o persoana poate stabili legaturi constructive cu alte personae.

Este recomandata o atitudine care sa implice identificarea unui comportament gresit,cu riscuri pentru individ, si incercarea de a-l evita pe cat posibil sau de a-l confrunta.

Consumul de droguri nu apare brusc in copilarie.Exista o evolutie a copilului ce duce in final la adoptarea unui astfel de comportament nesanatos pentru sine si pentru cei din jur.Copilul care nu se bucura de relatii affective cu familia,prieteni,profesori, se izoleaza de acestia si isi creaza o lume proprie , ajunge in cele din urma sa intalneasca personae cu acelasi tip de atitudine compatibila ca a lui.Legaturile puternice cu familia reprezinta un factor de siguranta pentru viitorul adolescent,ce stopeaza din influentele negative.

Lipsa de interes pentru educatie a fost asociata cu consumul de droguri.Viitorii consumatori sunt aceia care chiulesc de la ore si in final renunta definitive la scoala foarte timpuriu.Aceasta lipsa de educatie are efect pe termen lung asupra individului care se simte nevoit sa faca fata somajului si neintegrarii in societate.Comportamentul anti-social apare astfel inevitabil. Persoanele cu tulburari accentuate de personalitate nu se pot adapta exigentelor sociale, sunt considerati lipstiti de control.Ei manifesta un grad variabil de sociofobie si dezvolta atitudini precum: furt,inselat,cruzime aplicata oamenilor si animalelor, violenta.Aceste comportamente anti-sociale pot fi generate de consumul de droguri.Exista cazuri cand aceste atitudini ce se manifesta inca din copilarie sa duca mai tarziu la consum.De aceea e necesar ca adolescentii sa fie invatati cum sa-si gestioneze energiile si cum sa-si controleze impulsurile.La fel de necesar e educare parintilor care trebuie sa fie mai receptivi la problemele copiilor ,sa se implice mai mult si sa comunice cu acestia.Copilul cu o tulburare de personalitate,daca e expus unui mediu in care simte neglijenta din partea parintilor-parintii fie nu se implica , fie au si ei comportamente antisociale,e foarte probabil sa dezvolte o depresie si sa adopte si el un astfel de comportament in care sa respinga cerintele sociale.

Studiile arata ca , in jurul varstei de 16 ani are loc primul consum de droguri sau abuzz de alcool.Tot atunci apar si comportamentele anti-soaciale.

Adolescentii, in general trec de la droguri legale-cafea,tigari-, la cele ilegale.Cei care pana la varsta de 20 ani nu au consumat droguri ilegale ,e foarte putin probabil sa o mai faca.

Adolescenta e o varsta la care indivizii sunt expusi diverselor tentatii , inclusive abuzul de droguri.Dezvoltarea tinerilor e dificila : pubertatea cu numeroasele ei transformari, necesitatea gasirii unei identitati personale, separarea de parinti, etc.

Adolescenta e o perioada a expeimentelor si a socializarii.Abilitatea de a lua decizii singuri, fara a se expune riscurilor, nu se formeaza insa in adolescenta.

Sanctionarea individului de catre societate are efecte negative,incurajand comportamentul de risc.Initial, adolescentul perceput de societate drept un " consummator" incepe sa se considere un rebel si sa aiba o parere buna despre el.rmeaza apoi pierderea motivatiei pentru conformarea la societate si in final pierderea posibilitatii de a socialize cu persoanele ce nu sunt consumatori.Acewst lucru creste posibilitate aca el sa interactioneze doar cu persoanele dependente si sa fie incurajat sa consume in continuare.Emblema de "junky"(dependent) poate fi pentru unii tocmai acea identitate pe care au cautat-o.

Drogurile difera in functie de proprietatile lor farmacologice.Tratamentul se adreseaza fiecarei categorii in parte.

Adolescentii nu devin consumatori de droguri numai datorita slabiciunii morale sau pentru ca sunt bolnavi.Exista o serie de factori : familiali,sociali, de mediu-denumitExista o serie de factori : familiali,sociali, de mediu-denumiti si factori de risc.

Abuzul e adesea parte a asa-numitului sindrom al problemelor de comportament care cuprinde: consumul de droguri, delincventa, sarcina la o varsta frageda, insuccesul scolar.Si factorii protective precum religia, familia, scoala pot fi cauza abuzului.

Nu putem prezice cine va deveni consummator, putem doar reduce riscul la un astfel de comportament.

Daca intrebam un cercetator despre consumul de droguri la adolescenti va mentiona cu siguranta factorii de risc.

Daca intrebam consumatorul insusi vom avea raspunsuri diferite.Multi spun ca iau droguri psiho-active pentru ca le place senzatia de bine pe care le-o ofera sau pentru distractie.Putini spun ca fac asta pentru a face fata experientelor negative sau pentru ca au fost presati de anturaj.S-a analizat relatia dintre tipul de drog folosit si raspunsul furnizat de consummator:

amfetamina,cocaina,halucinogene-pentru amuzament

tranchilizante,opium,barbiturice-pentru a face fata stresului

Intr-un alt studio, consumatorii erau intrabati de ce au folosit initial respectivul drog si de ce au continuat sa-l uitilizeze.Principalul motiv pentru consumul initial, indifferent de tipul de drog, era pentru a avea o noua experienta.Majoritatea continua cu consumul pentru ca le place.Putini au recunoscut ca dependenta era motivul pentru care au continuat.

Cannabisul era folosit si pentru somn sau relaxare, amfetaminele pentru trezire

Dintr-un alt studiu care viza persoanele ce erau internate intr-un centru rezidential de tratament pentru adolescenti , motivul invocat de ei pentru consumul de droguri era ca acestea provocau "uitarea" tuturor problemelor cu care se confruntau.

S-a scris despre beneficiile consumului de droguri, pornind de la relatarile celor intervievati, care desi sunt adesea periculoase, au efecte immediate si ajuta persoanele sa faca fata exigentelor societatii pe care o percep ca fiind dezagreabila.

In concluzie,motivele ce duc la consumul si in final la abuzul de droguri sunt diferite de la un adolescent la altul.Pentru unii drogurile sunt o curiozitate apoi continua sa fie un mijloc de relaxare. Consumul de droguri poate continua sau chiar creste daca prin felul acesta ei au impresia ca pot face fata stresului si greutatilor.Motivele pentru abuz variaza de la o zi la alta,in functie de situatia careia el trebuie sa-i faca fata.De exemplu drogul poate fi folosit pentru recreere iar alta data pentru a face fata stesului.exista si situatii incare consumul este functional si non-problematic.Cand consumul interfereaza cu adolescentii si cu problemele lor de viata, e necesara interventia specialistilor care sa-I ajute in gasirea unor metode alternative de a face fata problemelor,prin socializare si recreere.