MARILE CURENTE ALE PSIHOLOGIEI (III): GESTALTISMUL

MARILE CURENTE ALE PSIHOLOGIEI (III): GESTALTISMUL

Gestaltismul se iveste in Germania la inceputul secolului XX ca o reactie la asociationism, sustinand prioritatea intregului asupra partilor. Mai precis, structurile psihice trebuie privite ca realitati primordiale, ireductibile la partile care le compun.

Gestaltismul a fost curentul ce a introdus in psihologie metoda structurala, ce tine cont de totalitati, de ansambluri, in detrimentul elementelor componente. Gestalt inseamna structura, configuratie, forma, pattern. In gestaltism, toate fenomenele psihice sunt structuri, configuratii integrale.

Orientarea gestaltista are drept principali reprezentanti teoreticieni grupati in celebra Scoala de la Berlin: Max Werthheimer (1880-1967; cea mai cunoscuta lucrare - Productive Thinking, 1959; alte opere: Studii experimentale asupra perceptiei si miscarii, 1912; Undersuchungen zur Lehre von der Gestalt, 1923; Drei Abhandlungen zur Gestaltteorie, 1925, 1963), Wolfgang Köhler (1887-1967; lucrari: Mentality of Apes, 1917; Gestalt Psychology, 1929), Kurt Koffka (1886-1941; lucrari importante: Beitrage zurPsychologie der Gestalt, 1913, 1915; Growth of the Mind: An Introduction to Child Psychology, 1921), Kurt Lewin (1890-1947; opere importante: A Dynamic Theory of Personality, 1935; Principles of Topological Psychology, 1936).

Asa cum am metionat, in cadrul acestei scoli conceptul de forma capata o importanta majora. Orice experienta, orice conduita are o forma. Percepem intreguri organizate, detasate de fond, unitati care alcatuiesc forme. Forma este o unitate stabila, echilibrata, un intreg ce nu reprezinta suma partilor (ceea ce contravine principiilor asociationismului; senzatiile nu mai sunt elemente psihologice prealabile si nu au decat rolul de elemente structurate, nu structurante). Este relevanta, in acest sens, spunea Wertheimer, structura unei melodii: ea nu este suma sunetelor ce o compun sau a notelor; notele muzicale sunt legate precis prin inaltimi tonale si succesiuni temporale; odata schimbate aceste legaturi, melodia este distrusa sau modificata. Perceptia melodiei are un caracter integral. Melodia poate fi recunoscuta chiar daca lipsesc unele sunete (ceea ce poarta numele de "tendinta catre intreg"). Poate fi recunoscuta si daca se folosesc instrumente diferite, daca se pastreaza raporturile originale intre note sau, altfel spus, aceeasi structura. Tot in acest sens, Wertheimer observa ca perceperea miscarii este mai mult decat o succesiune rapida de evenimente senzoriale individuale; noi vedem miscarea ca efect, ca efect intreg, nedivizat in mici particule de timp. Tot la fel si cu figurile, imaginile: ele raman la fel indiferent de pozitia din care sunt percepute.

Teoria gestaltista presupune unele legi de organizare perceptiva, ce conduc toate catre ideea ca perceptiile tind sa se organizeze in entitati inteligibile. Enumeram aici cateva:

a)      legea pregnantei subliniaza ca avem o dispozitie innascuta de a identifica gestalturi; de pilda, pentru un grup de puncte aranjate pe o tabla asemanator cu o stea, vom identifica forma unei stele si nu un grup de puncte;

b)      legea inchiderii spune ca, daca ceva lipseste dintr-o figura completa, avem tendinta de a completa; de exemplu, daca o mica parte dintr-un triunghi lipseste, noi tot vom vedea un triunghi; se cheama ca "am inchis" spartura;

c)      legea similaritatii spune ca avem tendinta de a grupa itemi similari intr-un gestalt chiar inauntrul unei forme mai largi ca in exemplul tipografic urmator:

OXXXXXX

XOXXXXX

XXOXXXX

XXXOXXX

XXXXOXX

XXXXXOX

XXXXXXO

Vedem in mod natural o linie de O intr-un camp de X.

d)      legea proximitatii: lucrurile sunt stranse impreuna ca apartinand unele altora (daca sunt percepute impreuna in timp si spatiu); in exemplul:

**********

**********

**********

vedem mai degraba trei linii decat cate 3 stelute puse vertical de 10 ori;

e)      legea simetriei: exista tendinta organizarii in forme similare a itemilor asemanatori; in exemplul:

[ ] [ ] [ ]

in ciuda presiunii proximitatii de a grupa parantezele impreuna doar cele apropiate, simetria copleseste perceptia si ne face sa vedem trei perechi de paranteze simetrice;

f)        legea continuitatii: cand vedem o linie dreapta trecand peste alta linie dreapta, ceea ce retinem reprezinta o combinatie de doua linii si nu o combinatie de unghiuri.

Gestaltismul afirma ca intreaga activitate perceptiva se supune principiului izomorfismului, dupa care perceperea lucrurilor nu inseamna doar simpla lor reflectare, ci presupune functionalitati specifice cu tendinte de organizare in forme a experientei.

Un alt concept interesant al teoriei psihologice gestaltiste este cel de insight, un fel de intelegere completa a problemei de rezolvat, o intuitie, care conduce de regula la o noua structura a campului perceptiv si la gasirea de noi solutii.

Lewin propune si conceptul de camp psihologic, ce desemneaza un ansamblu de fapte de ordin biologic, social, psihic, fizic etc., ce determina comportamentul cuiva la un moment dat.

Intrebari de autoevaluare

Definiti conceptul de Gestalt.

Conturati programul teoretic al psihologiei gestaltiste.

Enumerati cateva legi ale teoriei gestaltiste.

Ce presupune principiul izomorfismului?

Ce este insight-ul?

Dar campul psihologic?