Interferenta intre logica si alte stiinte

Interferenta intre logica si alte stiinte

" Sufletul ii este propriu logosu,care se mareste pe el insusi."

Iata o afirmatie stranie,enuntata,acum doua milenii si jumatate de catre "Obscurul din Efes"-Heradit-Peste timpuri,Hegel va spune ca"istoria logicii nu a fost scris.Acesta ar fii istoria intregii cunoasteri in toata amploarea ei." Iar astazi,reputatul si regetatul logician roman,Petre Botezatu,afirma pe buna dreptate ca "intram intr-o era logica"

Termenul " logica " provine de la grecescul " logos ",care inseamna cuvant,gand,vorbire,ratiune.Limbile europene l-au preluat prin intermediul limbii latine.Se pare ca pentru prima data denumirea " logica " a fost folosita de catre Alexandru din Afrodinia.Insusi Aristotel ,considerat intemeietorul stiintei logicee,nu a folosit cuvantul Logica pentru a o desemna.

Daca luam cunoscutul "Dictionar de Logica" a logicianului roman Gheorghe Enescu ( unicul in literatura romana de specialitate ) , vom remarca numai putin de 41 de sintagme in care este angajat termenul " logica ", in afara de termenul generic propriu- zis.

Dificultatea circumscrierii obiectului si problematicii logicii se datoreaza in primul rand caracterului " ultrareflexiv al fenomenului logic ".Mergand pe un gand al lui G.Galilei,dupa care avem atata stiinta cata matematica putem pune in ea,putem sustine linistit astazi teza dupa care avem atata stiinta cata matematica si logica punem in ea putem sustine linistiti aztazi teza dupa care avem atata stiinta cata logica si matematica punem in ea.

In traditia aristotelica,logica este un " instrument " al stiintelor,un organon,fara a fii ea insuti o stiinta,ci mai mult,o propedentica generala a orcarui gandiri.Marele Aristotel,referindu-se la logica,o concepea drept " gandirea ce se gandeste singura " .In traditia stoica,logica e o teorie a cunoasterii si a rationalmentului prepozitional.

In traditia Logicii logica e "arta de a gandi"

Plecand de la Descartes logica e "arta de a conduce bine intelesul in cautarea adevarului"

O data cu accentuarea reflectiilor mecanismul stiintelor in preioada moderna si chiar contemporana a istoriei-logica este o metodologie a stiintelor.

Pentru Kant,logica este o teorie a cunoasterii;pentru Hegel este o dialectica idealista.

In traditia materialismului dialectic si istoric(Marx,Engels si Lenin)-logica e insasi dialectica materialista.

In traditia pshilogizmului logic ( Habbens,Locke ) ,logica tine de studiul pshiologiei gandirii;in traditia pragmatista logica are valoare prin utilitatea ei,adevarul fiind identificat cu utilitatea.In fenomenologie si dezvoltarile ulterioare,logica apare drept " temei absolut al cunoasterii ".

In traditia pragmatista logica are o valoare prin utilitatea ei,adevarul fiind identificat cu utilitatea;

Pe linia inagurata de antiiictelectalismul francez,logica are un "caracter exclusiv practic",ceea ce o apropie ca inteles de cel dat de pragmatismul anglo-saxon.

Pe lina traditiei neokantiene,dar si in alte perspective focalizate pe axiologie,locica apare " ca stiinta normativa,stiinta a valorilor sau-technica."

In fenomenologie si dezvotarile ulterioare,logica apare drept"temei absolut al cunoasterii." In conceptia atat de actuala si poate supraficiala a logicii matematice,logica e un sistem formalizat si in front ,o "teorie a demonstratiei."In fine exista o scoala de logica naturala,dupa care logica e"studiul operatiilor natur al gandirii."

Distinctul autor iasian,Petru Ioan,identifica urmatoarele corelatii al stiintei logicii.

-cu filozofia,ca parte a acesteia,ca intreg coextensiv ,ca instrument ,ca termen inteferent,pe terenul logicii aplicate in filozofie in sensul lui Nicholas Rescher,ca logica filozofica,ca filozofie a logicii,etc.

-cu matematica,ca parte a acesteia ( in conceptia intuitionistilor panmatematisti,dupa care logica matematica este logica matematicii ),respectiv a domenii distincte ,doar contaminate metodologic,dovada logica matematica dar si matematica fundamentala logica,spre care s-a orientat logicistii ( precum Leibniz,Goltlog Frege,Bertrand Russel ) si formalistii legati de fundamentarea matematicii.

-cu lingvistica si stiinta comunicarii in geneze ( stilistica,retorica ) ,in masura in care operatiile si structurile gandirii se fenomenalizeaza in limbaj.

-cu teoria generala a cunoasterii si cu terori cunoasterii stiintifice,discipline cu care uneori logica s-a si identificat ( la stoici,de exemplu la Epicur,la John Locke,la neopozitionistii din sec. al XX-lea ),iar mai recent cu stiinta cognitiei ( cognitive sience ) si sau ingieria cunoasterii.

-cu pshiologia in spectrul caruia parea a fii dizoluat ( la Franz Bretano ) si in raportul cu care logica a atins spre a se specializa (logica sentimentelor la Theodul,Ribat,logica vointei la Gabriel Tarde ,etc.

-cu stiinte juridice ,cu sociologi si etnologia,in orizontul carora s-a conturat logica sociala ( Gabriel Tarde ) logica normelor ( Georg Henri si altii ),logica concreta,sau sensibila,a " gandirii salbatice ".

-cu teologia ( in al carui spatiu pare a se concura o " logica " a potentializarii si a diversificarii )

-cu Etica-ca stiinta a valorii si a normativitatii

-cu Estetica ( in masura in care ia contur o logica a receptarii si a adeziunii,sub chipul retoricii,etc.

Ea se deosebeste de:

-pshiologie,care examineaza in subiectul ce gandeste

-gnoseologie,care cerceteaza gandirea raportata la obiectul cunoasterii de acesta,respectiv conditiile generale,modul de desfasurare si validitatea procesului cunoasterii,ca proces de producere a unor anume stiinte

-retorica,ce inseamna arta de a vorbi frumos,de a convinge auditorul de justetea ideilor expuse printr-o argumentare bogata ,riguloasa.

-hermateutica,care e teoria procesului de interpretare si de intelegere in functiile de diversitatea obiectelor sale,care acopera intreaga sfera spirituala,culturala,artistica.

Logica juridica foloseste ca instrument de explicare a conceptelor juridice. Ea este aplicabila unei largi problematici cuprinzand definitiile legale,metodele de formare si clasificare a conceptiilor juridice,sistematizarea normelor juridice,solutionarea concursului sau conflictelor de norme,regulile rationalmentului juridic,a celui juridiciar,de cunoastere a dreptului,interpretarea normelor juridice,metodele de verificare a datelor,a faptelor in procesul juridiar,probatiunea juridica,etc.

Reproducem in continuare o prezentare istorica a evolutiei stiintei logicii,astfel cum a fost ea sintetizat de autorul Gheorghita Mateut.Inceputurile logicii sunt legate de efervescenta gandirii filozofice din Grecia antica-

Athanase Joja considera ca aparitia logicii a fost determinata de infurirea dreptului si matematicii in Athena in sec. IV.In.Cr.Logica s-a nasct ca stiinta a deducatiei valide,iar juristii anitici au elaborat teoria argumentarii si a convingerii prin imbinarea unui lant de rationalmente valide.

Gheorghita Mateut face in continuare o analiza a locului pe care il ocupa logica juridica in sistemul general al stiintei logicii.Astfel,incepe incepe prin a sublinia ca logica,in generale,este o stiinta a gandirii,detasat de orice subiect are gandeste,deci o stiinta a gandirii ( gandire ) care studieaza gandirea in desfasurarea corecta a acestuia,corectitudinea fiind fagasul necesar spre adevar.

Daca insa avem in vedere telul ultim al cunoasterii stiintifice,atunci nu putem sa ne oprim la teoreme si la legi.Aceste enunturi,impreuna cu altele cuprinse in descrieri,caracterizarii,definitii,urmaresc    in fond sa determine cat mai profund si mai complex anumite obiecte.Fiecare stiinta are ca obiect de stiudiu o anumita clasa de fenomene ( lucruri,relatii ).Scopul ultim al cunoasterii stiintifice il constituie,prin urmare,notiunile,determinarea lor.Fiecare stiinta determina anumite notiuni.Logica determina o notiune de forma logica si structura ei:varidile si constante logice.Cand notiunea este gandita in acest fel cu ansamblul cunostintelor referitoare la un obiect - si nu ca simpla articulatie a gandirii - ea castiga o amploare nemarginita.

Logica mai propune indeobste si reguli pentru practica gandirii noastre.Independent de aceea ca institul metodelor stiintifice,metodologia,consta sa prescrie reguli pentru cugetarea custa in scopul de a corecta cugetarea stramba ,sau spus cu alte cuvinte ea ne arata cum trebuie sa gandim,fata de modul- eventual gresit - in care se gandeste de fapt.

Peste timpuri,Hegel v-a spune ca " Istoria logicii nu a fost scrisa " .Aceste ar fii istoria " intregii cunoasteri in toata amploarea ei ",iar astazi,reputatul si regretatul logician roman,Petre Botezatu afirma pe buna dreptate,ca " intram intr-o era logica ".

Bibliografie

1.Ion Petrovici-Teoria notiunilor editura Collegium Poligron pag.57

2.Brandusa Corea-Logica juridica

Logica juridica si locul ei in sistemul stiintei logicii pag.18

Corelatii ale logicii cu alte discipline pag.14

Din biografia stiintei logicii pag.15-16 editura Zethus

3.Lector univ. Gheorghe Mateut-Esemente de logica juridica

4.Petre Botezatu-Intrand in logica    pag.17