Modificari psihosomatice premorbide induse in stresul prelungit

Modificari psihosomatice    premorbide induse in stresul prelungit

In afara modificarilor psihocomportamentale induse de stresul psihic, apar o serie de modificari aflate la granita dintre fiziolgic si patologic (ex. Starea de oboseala extrema).

Exista o serie de modificari ale organismului care pot fi sistematizate astfel :

. modificari functionale somato - viscerale ample si prelungite, care pe un teren patologic predispus, pot declansa procese patologice reversibile    ( ex. Un puseu hipertensiv, un accident ischemic) sau ireversibile (accidentul vascular cerebral=AVC).

De regula, solicitarile somato-viscerale induse de stresul psihic declanseaza tulburari functionale reversibile la putin timp dupa incetarea agentului stresor.

Cele mai cunoscute modificari somatice induse de desfasurarea unor procese psihice, sunt asa-numitele "corelate somato-viscerale ale emotiilor": tahicardie, tulburari de tonus muscular, tulburari vasoconstrictive, vasodilatatorii, secretorii (transpiratia).

in alte situatii tulburarile functionale amorsate de stresul psihic participa la edificarea unor procese morfologice ce stau la baza aparitiei multor boli organice.

. De asemenea, stresul psihic poate accelera evolutia unor procese patologice, cu aparenta de tulburari functionale, datorita unui substrat lezional greu evidentiabil cu mijloace de diagnoza uzuale.

In concluzie stresul psihic reprezinta un moment de solicitare a intregului organism, chiar daca actiunea agentului stresor se exercita initial asupra psihicului, deoarece acesta influenteaza activitatea tuturor compartimentelor organismului.

Din acest motiv, orice stare de stres psihic reprezinta un test, dat nu doar de psihicul individului solicitat, ci de fiecare organ, in special de cele solicitate preferential : glandele endocrine, sistemul imunitar, aparatul cardiovascular, aparatul digestiv.

Se considera ca este foarte probabil ca in stresul psihic sa existe o configuratie a mediatorilor, inclusiv a hormonilor, care intervin in reactia la stres fata de celelalte forme de stres. Aceasta diferentiere este mai ales sub raport cantitativ, cu privire la participarea fiecaruia, de unde si raspunsurile    calitativ diferite ale acelorasi organe solicitate in stresul psihic

In orice boala uneori chiar de etiologie unica exista implicatii mai mult sau mai putin evidente ale stresului psihic

-atat d.p.d.v. al circumstantelor de producere

-cat mai ales d.p.d.v. al evolutiei bolii a carei vindecare poate fi intarziata de stresul psihic fiind cunoscut faptul ca stresul psihic isi prelungeste actiunea, adesea mult timp dupa incetarea agentului stresor.