Stresul - evaluarea stresului

Stresul

Nu cred sa existe in ziua de azi vreo persoana care sa afirme ca ea nu are de-a face cu stresul. Dar ce este stresul ? Incercand sa dau o definitie ad-hoc, as afirma ca stresul reprezinta o incapacitate sau un refuz adaptativ din partea organismului, la un eveniment sau situatie nedorita, neasteptata, sau neobisnuita, fie ea generatoare de emotii pozitive sau negative.

Desi asa cum am afirmat, emotiile care produc stresul pot fi atat pozitive (bucurii mari, reusite, castiguri importante financiare "peste noapte", casatorie etc.), cat si negative (deces, divort, somaj etc.), ele produc aceleasi efecte asupra organismului si declanseaza niste mecanisme adapative asupra organismului "de forta majora", pentru a face fata situatiei, dar care in timp sunt ruinatoare pentru sanatatea intregului corp. Cu stresul ne luptam zi de zi si pe masura ce avansam in secolul XXI, el devine tot mai pronuntat, avand efecte devastatoare asupra sanatatii noastre.

Retineti urmatoarea maxima : stresul este mai ulcerogen decat Aspirina luata pe stomacul gol, mai diabetogen decat alcoolul si mai cancerigen decat fumatul, cafeaua si alcoolul la un loc. Frecventa in continua crestere a depresiilor, sinuciderilor, iritabilitatii, nervozitatii si-ntr-un cuvant a tuturor bolilor psihice cu care ne confruntam, este nemijlocit legata de stres.

In continuare voi prezenta un tabel pentru evaluarea stresului, cu punctajele corespunzatoare fiecarei actiuni (dupa dr. Holmes si Rahe) :

100 decesul sotului 31 ipoteca sau un imprumut important

73 divort    30 insolvabilitatea in fata unui imprumut

65 despartirea cuplului 29 schimbarea functiei la serviciu

63 inchisoare     29 un copil a plecat de-acasa

63 moartea unui parinte apropiat 29 probleme legate de socrii

53 rana corporala sau boala 28 succes exceptional

50 casatorie 26 inceperea sau terminarea studiilor

47 concediere    23 dificultati cu seful

45 impacarea intre soti    20 schimbarea locuintei (mutarea)

45 pensionare    20 schimbarea orarului la serviciu

44 boala unui membru al familiei 19 mutarea la o alta scoala

40 sarcina    17 imprumut de mai mica importanta

39 dificultati sexuale    16 schimbare in programul de somn

39 marirea familiei cu un nou membru 15 schimbare in alimentatie

39 adaptarea intr-o noua profesiune 13 concediu

38 cresterea sau scaderea puterii dvs. de cumparare 12 sarbatorile de sfarsit de an

37 decesul unui prieten apropiat 11 diverse contraventii minore

36 schimbari in activitatea de la serviciu

35 probleme / certuri in cadrul cuplului

La o valoare de 300 de puncte acumulate (si peste) exista un risc important de boala grava in urmatorii 2 ani. Intre 200 si 300 de puncte se considera o activitate excesiva, care expune la probleme de sanatate, intre 100 si 200 de puncte exista sanse medii de a contacta o boala, pentru ca la sub 100 de puncte, riscurile sa fie reduse.

Stresul actioneaza pe organele corpului nostru printr-o multitudine de mecanisme : pe calea nervului vag si al moleculelor de stres adrenergice (Noradrenalina si Adrenalina) si non-adrenergice (Cortizol).

De la nivelul creierului porneste al II-lea nerv ca lungime al corpului (nervul vag), care coordoneaza functiile unui intreg spectru de organe si sisteme, incepand cu secretia salivara, tonusul musculaturii bronsice, ritmul cardiac si pana la asigurarea secretiei gastrice, pancreatice, biliare, a peristaltismului (miscarilor) intestinal si al motilitatii vezicii urinare. Am enumerat doar cateva din locurile unde nervul vag isi trimite ramurile sale. In conditiile expunerii la un stres continuu si repetat pe perioade lungi de timp, acest nerv se ingroasa si dintr-un nerv coordonator si de o insemnatate vitala pentru economia intregului organism, devine un veritabil calau, producand prin impulsurile sale daune majore la diferite niveluri. Sub actiunea directa a stresului, nervul vag poate fi raspunzator de unul sau mai multe (sau chiar de toate) dintre efectele urmatoare :

creste cantitatea de lichid salivar si lacrimal ;

da dureri de cap, actionand direct pe neuron. Creste cantitatea de lipofuscina, oboseala si frecventa bolilor psihice si scade atentia, memoria, capacitatea de concentrare, ideatia si capacitatea de adaptabilitate la factorii de mediu. Produce moarte neuronala ;

la nivel pulmonar este bronho-constrictor si stimulator al secretiei glandelor bronsice. La o emotie puternica este in stare sa determine aparitia astmului bronsic de stres ;

creste frecventa cardiaca si munca inimii, avand un insemnat rol pro-aterogen. Pe o artera coronara curata produce vasodilatatie si un efect contrar pe artera cu depozit de ateroscleroza. In acest sens, riscul aparitiei infarctului miocardic de stres este cu atat mai ridicat, cu cat arterele coronare sunt mai scleroase si mai incarcate pe dinauntru cu colesterol. Asa se explica si fenomenul "a murit de inima rea". O ateroscleroza care a avansat rapid, cu vase stramte a dus nu dupa mult timp la formarea unui dop vascular si a infarctului miocardic consecutiv acestui obstacol ;

pe stomac, vagul determina cresterea secretiei gastrice acide si o diminuare a secretiei de mucus. In timp apare ulcerul de stres, mergand pana la hemoragii gastrice sau perforatii ;

la nivelul intestinului au loc urmatoarele fenomene : este grabita evacuarea, se reduce timpul alocat digestiei si absorbtiei intestinale a nutrientilor (carentand organismul) si este generata deseori diareea (la examene, emotii puternice etc.) ;

pancreasul va fi fortat sa secrete multa insulina, cu risc de diabet de stres si de grabire suplimentara a procesului de aterogeneza. Tot insulina in exces este raspunzatoare de scaderea glicemiei, care cupleaza la nivel cerebral senzatia de foame si ulterior o ingestie alimentara consistenta, atat caloric, cat si in ceea ce priveste volumul. De aici si pana la ingrasare nu este decat un pas ("mananc de ciuda" este un obicei deseori intalnit la persoanele stresate). S-au citat si cazuri, cand dupa o emotie puternica, o anumita persoana a devenit brusc diabetica. Se pare ca alaturi de infarctul miocardic, diabetul ar fi cea mai redutabila complicatie a stresului ;

vezica biliara este contractata energic ( efect colecistokinetic), uneori cu dureri in punct fix, sub rebordul costal drept, sau cu gust amar in gura, iar ficatului ii este stimulata secretia (efect coleretic) ;

rinichiul isi creste diureza (producerea si eliminarea de urina), simptom des intalnit in randul studentilor din cadrul sesiunilor de examene ;

scade apararea corpului cu un risc consecutiv de a contacta diverse infectii virale, microbiene sau fungice si sa nu uitam riscul major de inducere al carcinogenezei ;

stimuleaza producerea si descarcarea din glandele suprarenale a hormonilor adrenergici, despre efectele carora voi discuta in continuare. O stimulare intempestiva a suprarenalelor, va fi responsabila de hemoragii sau infarcte la acest nivel cu probabilitate ridicata de deces.

Hormonii adrenergici (Adrenalina si Noradrenalina) descarcati in cantitati mari in torentul sangvin cu prilejul unui stres puternic sau / si prin stimularea pe care o realizeaza nervul vag la nivelul medulosuprarenalelor, determina urmatoarele efecte :

contracta musculatura neteda din toate teritoriile vasculare, ceea ce are drept urmare un deficit de irigatie pentru toate organele corpului si o crestere a tensiunii arteriale ;

inima : coronaro-dilatator, creste frecventa cardiaca si riscul aparitiei batailor neregulate (aritmiile cardiace). Creste de-asemenea si consumul de oxigen miocardic, factor periculos, in special pentru o inima ale carei vase sunt infundate de catre ateroscleroza ;

glicemia (concentratia glucozei din sange) se ridica si forteaza pancreasul sa produca cantitati ridicate de insulina pentru a restabili echilibrul glicemic perturbat. Acest factor este potential diabetogen. Intr-o faza imediat urmatoare este inhibata eliberarea insulinei pancreatice, probabil ca un factor de protectie si limitant in fata unei fortari excesive pancreatice ;

produc anxietate, neliniste, iritabilitate, slabiciune musculara, ameteli, parestezii (furnicaturi) si tremur al extremitatilor, care vor deveni reci si umede, dureri de cap ;

efect bronhodilatator, cu cresterea volumului de aer care va intra in plamani ;

creste agregarea plachetara si coagulabilitatea sangelui cu sanse mari de a se genera trombi (cheaguri) in diverse teritorii vasculare ;

grabesc procesul de aterogeneza si ateroscleroza (prin cresterea glicemiei, a tensiunii arteriale si a concentratiei acizilor grasi liberi care sunt deversati in plasma din depozitele adipoase) ;

prezinta un efect anti-alergic (probabil, unul dintre putinele efecte pozitive !) ;

adrenalina este considerata inca de mult timp in unele cercuri medicale ca fiind unul dintre cei mai puternici factori de imbatranire ;

sunt citate situatii in care unele persoane au incaruntit intr-o noapte, datorita vasoconstrictiei intense produse la nivelul pielii paroase a capului cu aparitia unor multiple microinfarcte la baza firului de par.

Efectele Noradrenalinei sunt preponderent vasculare, in vreme ce Adrenalina actioneaza in special pe organele tinta (inima, plamani, pancreas etc.).

Prognosticul pe termen lung al persoanelor cu insuficienta cardiaca care mai au si un nivel crescut de hormoni adrenergici in sange este rezervat.

Cortizolul este tot un hormon de stres, care este secretat de glanda corticosuprarenala. Descarcat in conditii de stres si in concentratii mari, el genereaza urmatoarele efecte :

accentueaza catabolismul ("arderea") proteic si muscular, ceea ce se traduce prin "topirea" masei musculare si printr-o suprasolicitare renala consecutiva ;

stimuleaza secretia gastrica acida ;

deprima apararea imuna, creste susceptibilitatea contactarii infectiilor si a cancerului, intarziind cicatrizarea si vindecarea ranilor ;

mareste glicemia si produce la randu-i "socuri" insulinice ;

in exces, impiedica sau incetineste intrarea glucozei in celula nervoasa ;

favorizeaza retentia hidrosalina, cu aparitia edemelor si HTA ;

accentueaza si grabeste resorbtia osoasa, crescand frecventa osteoporozei la adulti si determinand intarzieri ale cresterii la copii. Calciul este mobilizat din oase si eliminat urinar, iar acestea se rarefiaza si li se diminua rezistenta ;

este o substanta pro-coagulanta si antialergica ;

reduce temperatura corpului ;

are o actiune antiinflamatoare importanta ;

determina o stare de excitatie, insomnie, nervozitate sau depresie ;

poate produce si tulburari oculare, crescand frecventa cataractei si a glaucomului.

Stresul este responsabil si de inducerea unor "dezordini" imunologice importante, cu cresterea semnificativa a susceptibilitatii ca persoana in cauza sa dezvolte in timp alergii multiple (desi nu este cunoscut in totalitate mecanismul).

Daca ar fi sa ne rezumam doar la cateva dintre efectele enumerate si sa le comparam intre ele pe cele produse sub actiunea stresului de catre nervul vag, cortizol si de moleculele adrenergice, vom constata ca anumite efecte sunt comune tuturor, sumandu-se prin potentare, determinand dezordini, uneori severe, in functionarea organelor tinta.

Tot la persoanele supuse unui stres intens si indelungat, s-a observat o atrofie precoce, sau / si pronuntata a timusului.

Astfel, stresul prin tripla actiune da afectare psihica, cardiaca, tensionala, gastrica si pancreatica. Nu este mai putin adevarat ca tot el este un potential generator de infectii si cancer (determinand pierderea unor mari cantitati de vitamina A, Magneziu, Seleniu si Zinc pe cale urinara). In fata acestor date, ne punem intrebarea, daca nu cumva, pentru a limita efectele stresului asupra organismului, n-ar fi indicat sa extirpam cele 2 glande suprarenale, sau / si sa sectionam cele 2 trunchiuri (drept si stang) nervoase vagale ? Ei bine, s-a constatat prin experiente efectuate pe animale, ca lipsa glandelor suprarenale (fie congenitala, fie prin ablatie chirurgicala), este incompatibila cu supravietuirea, aceste molecule adrenergice, pe care doar le-am blamat pana acum, pe parcursul intregii carti, fiind necesare vietii de zi cu zi, dar in cantitati fiziologice, pentru a adapta organismul la orice schimbare sau solicitare aparuta din partea factorilor de mediu sau / si sociali.

La fel stau lucrurile si cu nervii vagi, care coordoneaza si controleaza cea mai mare parte a vietii vegetative (coordonarea involuntara si inconstienta a functionalitatii a organelor si glandelor interne). Aceste mecanisme fiziologice ale vietii de relatie, bune in esenta, sub "focul incrucisat" al stresului, devin din prieteni devotati, niste dusmani de moarte pentru organism.

Metode de reducere si / sau de combatere eficienta a stresului

Voi lasa grijile si problemele de la serviciu acolo, neluandu-le si acasa. Incerc ca macar acasa sa ma desprind de problemele si de factorii stresanti ai locului de munca si-mi voi doza timpul pentru a-l ocupa si cu lucruri care sa-mi faca placere, mai ales in timpul liber. Serviciul si lucrul peste masura (peste 8 ore pe zi) constituie niste factori puternici de stres, conducand adesea spre depresii, probleme psihice si in interiorul casniciei (si asta datorita faptului ca serviciul imi rapeste tot timpul si nu-mi mai ramane nimic pentru casnicia mea). In lumea aceasta, asa cum e ea, exista totusi si lucruri pozitive, care sa fie apreciate si remarcate, nu e totul zugravit doar in negru si culori inchise. Nu ma voi concentra cu precadere pe lucrurile care-mi produc un grad de disconfort. Retineti maxima : "viata este asa cum ti-o faci !" ; pot, daca vreau, s-o creionez din cand in cand si cu lucruri frumoase ;

Voi elimina cu desavarsire orice viciu, sau placere gustativa stresanta (fumat, alcool, cafea, cacao), deoarece oricum voi cumula pe parcursul vietii de zi cu zi o multime de factori stresanti inevitabili. Cel putin sa nu ma stresez inutil, prin ceva ce depinde strict de mine (sa nu mi-o fac cum se spune "cu mana mea" !). Observam deseori prin filme, cum in societatile "civilizate", dupa o zi de 12-16 ore de munca, oamenii zac efectiv prin baruri pentru a-si ineca "of"-ul si-si lasa o buna parte din leafa acolo. Acesta este un obicei ruinator nu numai pentru sanatate, ci si pentru starea psihica, buget, familie, casnicie si enumerarea ar putea oricand continua ;

Daca acasa, sau la serviciu voi avea de indeplinit o anumita sarcina, n-o voi lasa pe ultimul moment, ci voi tenta rezolvarea ei din timp ;

Voi incerca sa evit intrarea intr-un anturaj cu vicii, sau / si caut odata intrat sa ies de-acolo. Facand aceasta, voi avea numai de castigat ;

Alimentatia carnata se va reduce cantitativ, sau se va elimina (vegetarienii sunt mai calmi comparativ cu omnivorii si fac fata mai usor stresului cotidian) si voi creste aportul de fructe (banane, mere), legume si cereale bogate in Magneziu (curmale, ciuperci, seminte de floarea soarelui, soia). Sursele alimentare de vitamine B imi vor fi prieteni de nedespartit, pentru a ma conserva in fata efectelor nimicitoare ale stresului. Cantitatea de condimente adaugata alimentelor va fi si ea redusa substantial, lucru valabil si pentru ardeiul iute si pentru muraturi ;

Se va tenta cresterea numarului orelor de somn, iar asezarea in pat se va face cu cat mai multe ore inainte de ora 0 ;

Se va aloca un timp anumit in fiecare zi pentru practicarea unui sport (fitness, aerobic etc.), de cel putin 30'-60'. Acest principiu NEW START, daca am probleme legate de stres, prin sistemul endorfinic, face cu adevarat minuni. Nu-l treceti cu vederea ca e de . aur ! Chiar de curand am citit, ca intr-o clinica germana de boli psihice, li s-a introdus pacientilor in cadrul programului zilnic de recuperare, un timp bine stabilit alocat exercitiilor fizice, care varia intre 15'-90' zilnic, in functie, fireste, si de starea pacientilor. Rezultatele n-au intarziat sa apara si au fost cu atat mai spectaculoase cu cat timpul alocat sportului a fost mai mare. Astfel, o buna parte dintre cei internati, au fost la finele a numai 30 de zile externati, cu mentiunea "recuperat", la ceilalti pacienti dozele medicamentoase de intretinere reducandu-se simtitor, daca nu chiar injumatatindu-se. Nu a fost constatat nici un caz de persoana la care sa i se fi inrautatit starea generala si de-asemenea, nici un caz la care rezultatele sa fie doar modeste. Doar bine si foarte bine ! ;

Imi voi face loc, in cadrul timpului liber, si pentru activitati care sa-mi placa, hobby-uri etc. Este de preferat ca daca la serviciu efectuez o activitate sedentara si predominant intelectuala (birotica), acasa sa-mi aleg o activitate care sa-mi solicite musculatura (printr-un exercitiu fizic usor sau mediu) si reciproc ;

Mersul pe jos, ca si plimbarea printr-un parc, intr-o atmosfera cu aer curat, prezinta efecte reconfortante si benefice pentru o persoana stresata ;

Concediile se vor efectua in mod obligatoriu in alta parte decat acasa. Schimbarea mediului, macar pentru o perioada, constituie un factor util in combaterea stresului acumulat peste an ;

Celula nervoasa functioneaza cu multa apa. Daca aveti o profesie in care se lucreaza sub stres sau suprasolicitare psihica, cresteti consumul lichidian (dar nu etanolic !), la peste 2,5 l / zi. Veti avea numai de castigat, iar performantele intelectuale se vor imbunatati ;

Voi evita mediile cu zgomote intense, de impact, vibratii etc.

Ceaiul de menta sau / si tei sau / si musetel, concentrat (multe plante si cat putina apa) consumat seara, are un efect calmant ;

Consumul de vitamina B₁ (vitamina performantei intelectuale), va fi ridicat la o persoana stresata. La un necesar zilnic de 1,6 mg, ne putem baza pe urmatoarele surse : cojile de mere (10-100 mg la 100 g produs), drojdii (12 mg%), grau, orz, secara (1-2 mg%), germenii de grau (2 mg%), soia (0,3-1,5 mg%), lintea si orezul (0,5 mg%), naut (0,4 mg%) ;

Vitamina C amplifica si ea rezistenta la stres a celulei nervoase, la fel ca vitamina B₁ ;

O auditie muzicala a unei bucati preferate (dar neritmate, sau cu volumul la maxim !) preferabil clasice sau Iglesias-senior, este in stare sa faca minuni ;

Exprimati-va deschis sentimentele si nu le camuflati in dvs. Riscati altfel sa va umflati ca un balon si mai devreme sau mai tarziu sa "pocniti" ;

Daca aveti ceva timp liber, incercati sa va implicati intr-o activitate de ajutorare a altora : batrani, bolnavi, vizite etc.