NIVELUL CUNOASTERII DE SINE AL ADOLESCENTULUI SI MODUL DE ALEGERE A VIITOAREI PROFESIUNI

NIVELUL CUNOASTERII DE SINE AL ADOLESCENTULUI SI MODUL DE ALEGERE A VIITOAREI PROFESIUNI

INTRODUCERE

Lucrarea de fata isi propune sa abordeze problematica uneia dintre cele mai importante decizii cu care se confrunta adolescentii, anume cea de alegere a unei profesii sau cariere. Ne-am propus acesta tematica din urmatoarele motive: in primul rand datorita importantei inerente in ceea ce priveste procesul de decizie asupra unei viitoare profesii, in al doilea rand datorita dificultatii luarii acestei decizii care este dependenta de o serie de factori atat de ordin intern, oersonal, cat si de ordin extern, social. In al treilea rand am dori sa evidentiem un alt aspect la fel de important ca primul, daca nu chiar mai important decat acesta, cel al cunoasterii de sine, preocuparea adolescentilor pentru cunoasterea de sine. Ne-am propus sa stabilim nivelul cunoasterii de sine al adolescentilor cu varste cuprinse intre 17 si 18 ani si 11 luni. Apoi vom incerca sa stabilim daca exista o relatie intre nivelul cunoasterii de sine si modul in care adolescentul isi allege profesia pe care doreste sa o urmeze in viitor.

Dusek (1987) considera ca " exista un numar de motive evidente pentru studierea modului in care adolescentii fac alegeri vocationale. In primul rand ofera o alta oportunitate de a examina modurile in care familia, grupurile de egali, scoala si alte forte sociale influenteaza dezvoltarea adolescentilor.De asemenea, ne ajuta sa intelegem ceva in legarura cu modul in care adolescentii sa vad pe sine, deoarece alegerile vocationale reflecta, in parte, evaluarea propriilor aptitudini ale individului. In al doilea rand, studiul alegerii vocationale ne spune ceva in legatura cu ce viitor este cel mai probabil sa-l aiba adolescentul. In al treilea rand, studierea proceselor alegerii vocationale in adolescenta tarzie ne ajuta sa intelegem modul in care vocatiile sunt alese de oameni in general."

Lucrarea noastra va incepe cu prezentarea fundamentelor teoretice, va continua cu prezentarea metodologiei de cercetare continand obiectivele si ipotezele lucrarii, metodele utilizate, lotul de subiecti utilizat.Prelucrarea statistica a datelor si prezentarea rezultatelor vor fi prezentate intr-un alt capitol. Ultimul capitol al lucrarii va prezenta concluziile finale ale lucrarii precum si cateva propuneri pentru posibile cercetari viitoare.

Capitolul 1

1.1 Consideratii generale

"Adolescenta . este varsta marilor prefaceri, a marilor efervescente, varsta la care se plamadeste omul de maine. Este, in plus, vasta marilor intrebari, a viselor indraznete, a zborului avantat, cu aripi larg deschise, spre inaltimi, spre viitor." (Ion Dumitrescu,1980)

Orice incercare de a aprofunda si aborda aceasta etapa de dezvoltare din viata fiecarei personae, necesita o trecere in revista a celor mai importante aspecte care contureaza si sunt definitorii pentru perioada adolescentei. Acest lucru este important, deoarece pentru a ajunge la o cunoastere mai buna a unor arii particulare alei acestui stadiu, trebuie mai intai san e putem forma o imagine globala clara si adecvata iar apoi sa incercam sa desprindem din acest context, acele particularitati care ne intereseaza pentru cercetarea noastra.

Astfel, vom incerca sa raspundem la urmatoarele intrebari: Ce este adolescenta? Care sunt etapele si schimbarile care anunta si pregatesc perioada adolescentei? Care sunt dominantele adolescentei ca stadium de dezvoltare? Care sunt schimbarile cele mai importante care au loc in aceasta perioada? Ce rol ai acestea in legatura cu tematica acestei cercetari? Raspunsurile la aceaste intrebari ne vor ajuta sa dobandim o imagine mai clara in legarura cu intreaga perioda a adolescentei sin e vom ajuta sa plasma problem ape care o avem in vedere in aceasta lucrare, in contextual adolescentei, precum si repercursiunile si efectele pe care acestea le au asupra desfasurarii intregii vieti a unei personae.

Adolescenta este unul dintre cele mai indelungate stadii de dezvoltare umana.Datorita acestui el a fost importit in diferite subetape de durate variabile in functie de autor, iar in ultimele decenii acesta a fost supus unei dilatari in ceea ce priveste varstele care se integreaza in acest stadiu.Astfel, au aparut urmatoarele subetape ale adolescentei:

14-16 ani este considerate perioada de inceput a adolescentei

16-18,20 ani este marea adolescenta sau adolescenta propriu-zisa

20-24,25 ani post adolescenta (Tinca Cretu)

Adolescenta este un stadiude dezvoltare in care au loc astfel de transformari si rascoliri ale trasaturilor psiho-comportamentale, incat a fost considerat de multi hebelogi ca fiind o a doua nastere.Toate aceste transformari, de o mare complexitate, au loc atat la nivel individual cat si la nivelul sistemelor de relatie cu care adolescentul intra in relatie, si anume la nivel familial, scolar, precum si la nivelul societatii in ansamblu. Problematica adolescentei a atras cercetatori din diverse domenii: psihologie, sociologie, medicina, pedagogie,filozofie in incercarea de a se gasi o explicatie cat mai plauzibila in legatura cu fenomenele si schimbarile de mare amploare si complexitate care au loc in aceasta perioada.

Vasile Paveleu (1970) descrie adolescenta ca fiind " . cautarea de sine a personalitatii si realizarea acesteia pe plan valorilor sociale; este cautarea febrile a unui loc in vastul arhipeleag al rolurilor sociale; este effort de fixare a pozitiei intr-un statut social, cu profil prin excelenta profesionala.

1.2 Etapa preadolescentei

Care sunt etapele si schimbarile care anunta si pregatesc adolescenta?

Putem considera ca schimbarile care au loc in timpul adolescentei sunt un apogeu al schimbarilor care au loc pe parcursul stadiilor de dezvoltare anterioare, incepand cu perioada prescolaritatii si continuund cu preadolescenta. Consideram ca desi intregul process de dezvoltare care ne adduce in pragul adolescentei este important, totusi ce mai relevanta si pertinenta etapa de dezvoltare si implicit de schimbare pentru adolescenta este cea care o precede, si anume preadolescenta.Schimbarile cantitative care au loc in aceasta perioada pregatesc cel mai bine terenul pentru schimbarile care se vor desfasura pe parcursul adolescentei. Astfel, presdolescenta este perioadacand copilul incepe sa faca tranzitia de la copilarie spre etapa adulta.Aceasta tranzitiei este un process indelungat si complex, cu schimbari multiple, si de fond, care dureaza incepand de la 10,11 ani pana la 18-20 de ani.

Schimbarile care au loc in preadolescenta sunt prioritar de ordin biologic si fizic.Aceasta reprezinta suportulsi structura schimbarilor care vor avea loc in adolescenta care desi le vor continua pe cele biologice acestea vor fi insa de ordin social si in special psihologic.

Astfel, incepand ce pubertatea, copilul incepe sa-si piarda din caracteristicile sale avute pana atunci fiind inlocuite treptat de trasaturile specifice perioadei adolecente si in final celei adulte.Aceste transformari au un ritm si o viteza care difera de la o persoana la alta insa scopul lor este acelasi, schimbarea copilului in adult. Din multitudinea de transformari biologice care au loc in aceasta etapa, notam cateva care sunt cele mai importante si relevante in contextual de fata.Cea mai importanta schimbare are loc la nivelul sistemului neurohormonal, care la randul sau va determina schimbari la nivelul celorlalte sisteme: osos, muscular, nervos.

In aceasta perioada, din punct de vedere biologic, se face initiaza trecerea de la stadiul de copil la cel de pregatire pentru stadil de adult.Astfel, glandele responsabile si implicate in perioada copilului isi inceteaza activitatea, in special timusul, iar cele care sunt implicate in initierea, dezvoltarea si mentinerea caracteristicilor specifice adultului intra in functiune, aici avem in vedere sporitea activitatii glandei tiroide, cu implicatii in procesele metabolice si de crestere.Apoi are loc accentuare a activitatii glandelor epifize si suprarenale care sunt responsabile de aparitia caracteristicilor sexuale secundare. Nu in ultimul rand, avem in vedere glanda hipofiza care va actiona direct asupra glandelor sexuale primare. Activitatea sistemului neuronal influenteaza, asa cum am mentionat anterior, si activitatea celorlalte sisteme.Astfel, si in cadrul celorlalte sisteme, osos, muscular, nervos, se inregistreaza schimbarile si cresteri care sustin aceste metamorfoza de la stadiul de copil la cel de adolescent si ulterior cel de adult.

Procesul de crestere al puberului presupune o serie de schimbari la nivelul sistemului osos si muscular. Cea mai evidenta schimbare este cresterea in inaltime si greutate a puberului ceea ce implica schimbari la nivelul ambelor sisteme mentionate. In ceea ce priveste sistemul osos, avem in vedere osificari majore la nivelul coloanei vertebrale si a fetei precum si o crestere accelerate la nivelul membrelor. Asociata acestor schimbari este imbunatatirea mecanismului de reglare si coordonare a miscarilor , care este influentat de sistemul muscular si osos precum si de crestere constiintei de sine a puberului. Toate aceste schimbari evidentiaza trecerea de la figura de copil la cea de adolescent.

Desi schimbarile de ordin biologic sunt cele mai evidente si frapante in acest stadiu , in aceasta perioada au loc si o serie de schimbari la nivelul structurii psihice. Acestea au o mare importanta si sunt cele care pregatesc schimbarile, mai ample, ce vor avea loc in continuare in stadiul adolescentei.Daca, in perioada anterioara, schimbarile care aveau loc la trecerea de la un stadium la altul, erau preponderant cantitative, si anume se inregistrau cresteri si imbunatatiri ale unor functii deja insusite, in acest stadium, schimbarile sunt atat de ordin cantitativ cat si calitativ.In ceea ce priveste schimbarile de ordin calitativ la nivelul proceselor si functiilor psihice care au loc in aceasta perioada si care vor constitui un puns de plecare pentru perioada adolescentei, le notam pe cele pe care le consideram a fi cele mai importante.

In primul rand, avem in vedere schimbarile care au loc la nivelul proceselor cognitive.In ceea ce priveste procesul amnezic observam un varf al dezvoltarii sale in jurul varstei de 13 ani.Un important aport in aceasta dezvoltare il are, pe langa dezvoltarea suportului neuronal, insasi activitatea de invatare cu care puberul se confrunta in cadrul diferitelor discipline scolare in care ajuta la antrenarea si dezvoltarea memoriei.In acest context se observa ca memoria devine mai voluntara si mai active.Iar ca rezultat direct al acestui fapt notam ca incepand cu aceasta perioada in cadrul procesului de invatare, in care memoria are un rol primordial, materialul de retinut si de invatat este memorat mai putin mechanic, accentual fiind pus de acesta data pe organizarea si preluicrarea active a informatiei.Cu siguranta ca, cea mai importanta schimbare care are loc in cadrul proceselor cognitive, este cea a gandirii.Odata cu debutul acestei etape de dezvoltare, se anunta si intrarea in noul stadium al intelidentei, si anume trecerea de la stadiul operatiilor concrete la cel al operatiilor formale.Maturizarea a suportului neuronal, care faciliteaza aceasta trecere la un nivel superior de inteligenta, precum si a functiilor si proceselor cognitive are puternice implicatii asupra tuturor celorlalte procese si functii psihice precum si asupra intregii vieti de relatie a puberului. Acest stadium al inteligentei, fiind cel mai inalt stadium de dezvoltare, este deschizator de noi posibilitati si oportunitati preadolescente.Intrarea in acest stadium ofera sansa desprinderii de concret si operarea asupra formalului.Se instaureaza un spirit experimental care consta in confruntarea si incercarea de validare mentala a diferitelor idei si argumente, a variantelor de rasouns si a factorilor care unfluenteaza rezultatul unei situatii,Aceasta este prima etapa in care preadolescentul are posibilitatea de a proba in plan mental si imaginative posibilele rezultate ale actiunilor sale, inainte de a le efectua in plan concret.Efectul acestei schimbari este o crestere a controlului si autocontrolului de care dispune acum preadolescentul.Are de asemenea de o importanta majora si in ceea ce priveste formularea unor planuri si proiecte de viitor, in special cele legate de viitoarele optiuni profesionale, fapt ce ne intereseaza in mod special in aceasta cercetare. Astfel, odata cu intrarea in acest stadium, al operatiilor formale, preadolescentul si ulterior adolescentul, pe masura dezvoltarii si perfectionarii gandirii sale, va avea posibilitatea formularii unor proiecte cat mai realiste si adecvate care sa tina cont atat de posibilitatile sale interne cat si de cele oferite de societate.Tot in cadrul proceselor cognitive inregistram o crestere si in ceea ce proveste imaginatia.Aceasta este stans lagata atat de maturizarea biologica a puberului, precum si de volumul mare de informatie care devine mai accesibil preadolescentului, sip e care acesta si-l insuseste.In acest caz imaginatia reproductiva este antrenata in cadrul disciplinelor scolare si in acelasi timp ea devine un support, pe langa procesele mnezice si cele ale gandirii, in insusirea acestor discipline.In ceea ce priveste imaginatia creatoare, aceasta este cel mai mult influentata de dezvoltarea afectiva din aceasta perioada, ea manifestandu-se cel mai adesea sub forma fantezista.Ambele tipuri de imaginatie tipuri de imaginatie vor construe baza si suportul pe care puberul il va avea in ceea ce priveste un important aspect viitorului sau, si care pe noi ne intereseaza un mod deosebit in aceasta cercetare, si anume, ele ofera preadolescentuluiposibilitatea de a prevedea, de a-si imagina si anticipa, viitorul apropiat si cel indepartat al existentei sale.Astfel, cu ajutorul imaginatiri, care va fi trecut prin filtrul realitatii, precum sic el al mecanismelor cognitive, si odata cu maturizarea si dezvoltarea acestor procese psihice, preadolescentul si adolescentul isi va fauri un proiect, un model si un ideal de viata, care va include atat si optiunile sale privind viitorul sau personal, cat sic el professional, relational si familial.

In acelasi timp cu dezvoltarea proceselor cognitive are ;oc si o dezvoltare concomitenta a functiei prosezice.In aceasta etapa puberul devine condtient de calitatile sau defectele sale in ceea ce priveste initierea si mentinerea atentiei precum si de posibilitatea antrenarii si autocontrolarii acestei functii.Aceasta se realizeaza atat prin intermediul activitatilor scolare cat si prin intermediul altor activitati, extrascolare, pe care puberul le desfasoara pe cont propriu.Dezvoltarea functiei prosexice are un important aport in dezvoltarea si mentinerea celorlalte functii si procese psihice, deoarece aceatea sunt antrenate si sustinute prin intermediul atentiei.

In ceea ce priveste dezvoltarea afectivitatii, notam faptul ca, multitudinea de schimbari de ordin fizic si biologic, determina anumite particularitati ale dinamicii dispozitionale si afective.Avem in vedere o crestere a iritabilitatii o instabilitate mai marcata a manifestarilor afective asociate cu explozivitatea acestora.Un alt factor de dezvoltare si diversificare a trairilor affective, pe langa schimbarile biologice, sunt schimbarile din sistemul relational al puberului, acesta include familia precum si grupurile de egali.In general, trairile affective, sunt mai amplu constientizate si mai intens traite, sunt de asemenea si mai diversificate, puberul fiind capabil sa traiasca o gama mai variata de emotii si sentimente.Printre sentimentele care se consolideaza acum sunt cele de admiratie fata de adulti care au realizari personale si profesionale, aceasta admiratie poate fi intrebuintata in creerea de modele sau idealuri privind aspirarea preadolescentului la statutul socio-economic pe care il detine respectivul adult, sentimente generate de succese si prestatii scolare care duc la alcatuirea constitutiei de sine si integrarea stimei de sine, factori importanti ce vor influenta planurile si obtiunile de viitor.

O evolutie remarcabila se observa si in ceea ce priveste motivatia.Puberul atinge un nou nivel de dezvoltare al intereselor cognitive, exprimat in special prin selectivitatea si stabilitatea directivelor de interes si dezvoltarea gandiri.Ariile de interes personal vor susutine gandirea care la randul ei va sustine interesele preadolescentului, realizandu-se astfel o relatie de interdependenta intre ele.O alta consecinta a acestei dezvoltari este aceea ca, acum apar aprofundari ale interesului pentru diferite discipline scolare, precum si manifestarea primelor pasiuni.Aceste ultime doua schimbari in viata preadolescentului, se vor mentine si in etapa urmatoare de dezvoltare, fiind importante in ceea ce priveste orientarea acestuia in privinta unei viitoare facultati si eventual unui domeniu in care sa -si desfasoare profesiunea.Acum este perioada in care, pentru prima data, puberul incepe si trebuie sa se gandeasca serios la care sunt interesele sale si sa si le exprime sub forma de obtiuni in ceea ce priveste profilul liceului pe care-l va urma si apoi al invatamantului superior, cu implicatii majore in ceea ce priveste drumul de viata pe care il va croi.Trebuie notatfaptul ca, desi preocuparile legate de aceste planuri si proiecte de viitor incep sa fie din ce in ce mai serioase, puberul inca nu a dobandit o suficienta si profunda cunoastere de sine si nici un gard de maturitate si stabilitate a obtinerii sale, de aceea de cele mai multe ori in aceasta perioada deciziile lor sunt influentate, daca nu chiar determinate de sfatul si obtiunile parintilor ale adultilor importanti in viata lor, inclusive a modelelor lor, in legatura cu acest lucru.Nu este exclus ca in aceasta perioada sa existe perioade de indecizie de schimbare sau alternare a indeciziei.Spre sfarsitul acestei perioade si inceputul intrarii in adolescenta intram in perioada de cristalizare.Aceasta este o prima etapa in ceea ce priveste interesele pentru o viitoare profesie, iar factorii care sustin acest lucru sunt dezvoltarea inteligentei in primul rand, dar si dezvoltarea si maturizarea celorlalte procese psihice in speta motivatia, afectivitatea, imaginatia.

O alta caracteristica definitorie pentru perioada preadolescentei este inceputul dobandirii independentei si autonomiei puberului in ceea ce priveste manifestarile sale psiho-comportamentale.Stans legata de asceasta schimbare este dezvoltarea constiintei de sine, care va fi o trasatura dominanta atat in acest stadium precum si in cel al adolescentei.Crestere si dezvoltarea constiintei de sine il face un puber sa-si regleze si autoregleze mult mai bine comportamentele si activitatile sale, fiind un inceput in ceea ce priveste asumarea unor responsabilitati personale cat si in adoptarea unui comportament matur si responsabil, care va fi dobandit o data cu post adolescenta si perioada adulta.Incepand cu aceasta perioada puberul devine din ce in ce mai interesat de viata sa interioara, resimte nevoia de a explora si cunoaste pe sine.Pentru prima data el are preocupari exprese legate de introspectie, de autoanaliza, de intregul proces al dobandirii unei mai bune cunoasteri de sine, este mai mult exigent cu sine, in analiza faptelor sale, dar si cu ceilalti.Are tendinta de a reflecta asupra propriilor sale trairi emotionale, asupar sentimentelor sale fata de altii dar si sentimentelor altora pentru sine.Toate acestea duc la o crestere semnificativa a nivelului constiintei de sine.

Dezvoltarea constiintei de sine, este de altfel o dominanta a acestei etape de dezvoltare.Aceasta se explica prin aportul mai multor factori printer care notam: schimbarile si transformarile de ordin biologic si fizic care-l fac pe preadolescent sa constate ca este o noua fiinta, cu o noua infatisare, cu noi puteri si abilitati, dezvoltarea proceselor psihice, in special cele de ordin cognitiv, nevoia de explorare si de cunoastere de sine.Un alt factor il constituie schimbarea statutului sau, care este deocamdata instabil, incert, deoarece preadolescentul nu mai este considerat un copil dar inaca nu si-a dobandit ravnitul statut de adult.Aceasta schimbare a statutului pe care il detine necesita un plus de autocontrol si reflexe din partea puberului, care, pentru prima data incepe sa ia lucruri in serios, si sa-si reconsidere propriile sale activitati, mai ales dintr-o perspective morala.Puberul devine preocupat de viitor el lasa in urma copilaria in preuna cu preocuparile legate numai de present si incepe sa devina o fiinta mai mult orientate spre viitor, spre actiunile sale viitoare si planurile sale in legatura cu viitorul.Un prim effect al acestor schimbari este acela ca acum, precum si in adolescenta, acesta se va orienta catre sine, va reflecta asupra sa cu o frecventa mult mai mare decat acum, si care va fi din ce in ce mai mare o data cu inaintarea in varsta.

O alta consecinta a acestei cavalcadei de schimbari, care are loc la toate nivelurile si planurile finite sale, este instabilitatea in intreaga imagine de sine a puberului si adolescentului, astfel incat acesta va compensa prin manifestarea unui narcism propriu acestei etape de dezvoltare, necesar construiri unei imagini de sine mai stabile, mai unitare.Preadolescentul incepe sa reflecteze asupra propriei personae, a apropriilor sale forte, aceeace traieste si ce a trait, a activitatilor sale si pentru prima data isi pune problema consecintelor acestor activitati.Inca se mai remarca uneori perioade de atitudini ambigui, cand adolescentul priveste lumea cand prin ochii de copil cand prin ochii noului sau statut si etape de dezvoltare.

Tot in alcatuirea unei bune imagini de sine, un aport important il au rezultatele scolare care ii pot da incredere in sine puberului, precum pot sa constituie si un punct de atractie a interesului acestuia, acum si pentru viitor.

In aceasta perioada se va constitui o imagine de sine mai completa in care doua componente sunt mai importante si afla intr-o continua schimbare si crestere: Eul fizic si Eul social.In legatura cu aceste componente, puberul manifesta o atitudine de explorare cu trairi affective si atitudini alternante, cand de incantare, cand de dezamagire datopria ritmului rapid cu care se succed schimbarile din aceasta perioada.O importanta foarte mare in aceasta etapa, precum si in adolescenta o are viata sa sociala, nevoia de integrare in grup, nevoia de a aprttine unui grup, de foarte multe ori el renuntand la propria sa identitate si preluund-o pe cea a grupului din care face parte din cauza instabilitatii propriei sale identitati.Din aceasta cauza, puberul este orientat tot mai mult asupra grupurilor de egali, a dialogului cu acestia, pentru a obtine sustinere, support si incurajare precum si valorizarea necesara din partea celor cu care se confrunta cu aceleasi probleme ca si el.De aceea, uneori, se simpte neinteles de familie si de cei mai invarsta ca el, creand posibile dizarmoni in relatiile sa cu parintii si cu cei mai invarsta ca el.

O alta componenta importanta a constiintei de sine este dezvoltarea Eului spiritual, care pe noi, ne intereseaza in mod special.Asa cum am mai spus anterior, in aceasta perioada preadolescentul este mult mai centrat pe sine, pe planul lui intern.Pentru prima data preadolescentii reusesc intr-o oare care masura sa raporteze manifestarile lor comportamentale, actiunile si performantele lor la diferitele insusiri psihice pe care le poseda.Nu intotdeauna ci ajung sa se cunoasca sufficient, dar fiind un inceput al acestei indeletniciri, acesta este de remarcat.Cele mai usor de recunoscut si de testat raman,deocamdata, insusirile si calitatile fizice, cele psihice, fiind mai greu de cunoscut si de apreciat, prezinta si vor prezenta si in timpul adolescentei o oarecare dificultate.Aceasta problema se leaga indeaproape de tematica cercetarii noastre, si anume capacitatea de a discerne si de cunoastere de sine a adolescentului.Acum, incepand cu preadolescenta care este o perioada de tatonare, de invatare si de autodescoperire si continuund cu adolescenta si chiar si in post-adolescenta, se vor face progrese remarcabile in ceea ce priveste acest domeniu al cunoasterii de sine.Vom vorbi mai pe larg despre problema cunoasterii de sine in paginile care urmeaza.

Un alt asprct care ne intereseaza im mod special este acela ca, incepand ce preadolescenta, incepe sa se formeze sis a cristalizeze idealul de viata.Orientarea predominanta spre viitor, spre optiunile sale si interesele care-l preocupa, precum si dobandirea unei mai mari capacitate de cunoastere de sine si constirntizare a sinelui, il fac pe puber sa se gandeasca din ce in ce mai mult si mai serios la viitorul sau, la posibilitatile pe care le are si la planurile sale.Acest lucru mai este posibil si datorita dezvoltarilor ce au loc in planul proceselor cognitive, achimbari care au fost mentionate in paginile anterioare.Astfel, incep sa fie concepute primele proiecte care vizeaza un viitor drum in viata si care sunt direct lagate de modelele pe care le are in jur, in special parintii, cele oferite in scoala, cele din mass-media sau cele din literature.Limitele pe care le prezinta aceste initiale proiecte sunt legate de insuficienta cunoastere de sine precum si de insuficinta dezvoltare a proceselor sale psihice, care desi prezinta un salt remarcabil fata de stadiul anterior, puberul inca nu s-a acomodat cu ele, si acestea nu au devenit stabile.Astfel, planurile sale de viitor inca mai prezinte note de fantezie, instabilitate si variabilitate.In ceea ce ne priveste, asa cum am mai notat anterior, acum este perioada cand incepe sa se cristalizeze un viitor professional si o orientare profesionala de viitor.Obtiunile si planurile legate de viitorul professional ne intereseaza in mod particular in aceasta cercetare si acum, in perioada preadolescentei, apar primele preocupari, mai serioase, in legatura cu acest aspect al viitorului.Aceste prime planuri, si proiecte mentale de viata au un caracter orientativ, exploratoriu, ele reprezinta un fel tatonare a puberului cu realitatea si viitorul sau personal.Desi inca aceasta nu este stabile, si de cele mai multe ori este destul de fantezista, este un prim pas foarte important in lagatura cu preocuparile viitoare care vizeaza alegerea unei profesiuni.In decursul anilor care vor urma, si implicit in perioada adolescentei, si mai ales spre sfarsitul adolescentei, aceste proiecte si tatonari vor fi validate din perspective factorilor cognitive, in special, dar si de o serie de alti factori cum ar fi discutiile cu colegii si prieteni, cu parintii si alti adulti importanti din viata adolescentului, astfel incat aceste planuri de viitor se vor maturiza, se vor concorda cu realitatea inainte ca ele sa se definitiveza.

Aceastea sunt, pe larg, principalele schimbari care au loc in perioada preadolescentei, care pregatesc modificarile ce vor avea loc in adolescenta, in care se vor continua, mai aprofundat, schimbarile care incep sa se contureze acum.

1.3 Etapele adolescentei

Care sunt dominantele adolescentei ?

Asa cum am mentionat la inceputul lucrarii, adolescenta se intinde pe o perioada de aproximativ 10 ani fiind impartita in urmatoarele substadii:

14-16 ani este considerate perioada de inceput a adolescentei

16-18 ani este marea adolescenta sau adolescenta propriu-zisa

20-24,25 ani post adolescenta (Tinca Cretu)

In aceasta perioada de varsta, pentru prima data si poate mai mult ca oricand in viata individului se manifesta o puternica preocupare fata de sine, corelata cu luarea unor decizii esentiale referitoare la alegerea scolii, a profesiei, a drunului de urmat in viata.

In aceast stadium, al adolescentei, se inregistreaza urmatoarele catacteristici in ceea ce priveste dezvoltarea psiho-comportamentala.La nivelul capacitatilor cognitive se remarca o crestere a acestora, in special cu privire la procesele amnezice si cele imaginative.Daca in stadil anterior, cresterile remarcabile se observau in legatura cu gandirea, in speta trecerea la noul stadium al inteligentei, cel al operatiunilor formale acum acentul cade pe memorie si imaginatie. Totusi, se continua dzvoltarea gandirii in stadiul precedent, aceasta perfectionandu-se prin intermediul invatarii precum prin autoeducatie si interesele exprimate de fiecare persoana in parte. "Cu cat inainteaza in varsta, cu atat tanarul acestei perioade este mai obiectiv in judecatiile sale, aprecierile efectandu-se in functie de criterile sociale pe care si le-a insusit".( Zisulescu 1968).

In planul relational-afectiv, se continua ceea ce a fost initiat in etapa preadolescentei, si anume, o detasare fata de modelele parentale, uneori existand chiar o inpotrivire fata de acesta, adolescentul investind mult mai mult pe latura extra familiala , decat ianinte, si anume in grupurile de egali.

Grupurile de egali raman si in aceasta perioada, de o importanta majora, constituind un support si un sistem de sprijin pentru adolescentul prins in complexitatea schimbarilor legate de propria persoana."Exagerata afirmare de sine, manifestarea ostentativ la inceputul adolescentei, face loc tendintei de recunoastere a calitatilor altor personae, interesele si idealurile incepand sa se armonizeze cu ale celorlalti membri ai societatii in care traieste adolescentul" (Zisulescu, 1968).To in acest plan, adolescentul are posibilitatea de a-si cuceri autonomia si independenta, o data cu relative desprindere fata de familie, ceea ce este o continuare a cea fost inceput in perioada precedenta.

O alta dominanta inportanta este intensificarea constiintei de sine, precum si cautarea unei identitati de sine care sa fie cat mai stabile, sip e baza careia se va forma o imagine despre sine care va persista, cu eventuale modificati si inbunatatiri, pe tot parcursul vietii." Datorita criticii si autocriticii, adolescentul apreciaza mai bine posibilitatile sale reale dorind tot o data si inlaturarea anumitor lipsuri."(Zisulescu.1968)

"Adolescenta este varsta afirmarii sentimentalui demnitatii personale, a principiilor si judecarii severe a celorlalti.Dinamica complexa a procesului evaluarii si autoevaluarii, rolul lor in conturarea personalitatii adolescentului, a cristalizarii constiintei de sine in functie si interdependent de constiinta altora, pentru a putea conchide ca un character dominant al adolescentului este formarea sferei interna a personalitatii ( descoperirea Eului, formarea imaginii de sine si a constiintei de sine). (Adolescenta si Adaptarea, 1974).

Tot pe parcursul acestei etape se va dobandi o stuctura mai stabile de personalitate, odata cu dobandirea tuturor comportamentelor personalitatii si integrarea acestora intr-un toto unitar.

Din acest punct de vedere adolescenta este o etapa relative mai calma decat perioada anterioara.Schimbarile care au avut loc in perioada preadolescenta au pregatit terenul, in special din punct de vedere psihologic, in privinta viitoarelor schimbari ce vor avea loc in aceasta perioada.Astfel ca maturitatea dobandita in urma inaintarii si progresului inregistrat in diferitele procese psihice, si avem in vedere in special mecanismele cognitive, permite si-i confeta adolescentului un plus de maturitate si control si mai ales autocontrol asupra propriului sau comportament, asupra actiunilor si manifestarilor sale.El este capabil acum sa-si autoevalueze propriile comportamente sis a faca in asa fel inacat acestea sa fie adecvate situatiei in care se afla .Explozivitatea si efervescenta, afectiva si comportamentala intalnita in preadolescenta este in acest stadiu de dezvoltare, redus in intensitate.

St. Zisulescu in lucrarea sa "Adolescenta' (1968) indica urmatoarele caracteristici, pe langa cele de mai sus, pe care la considerat a fi definitorii pentru adolescenta:

dezvoltarea constiintei de sine;

afirmarea propriei personalitati;

integrarea treptata in valorile vietii.