SCALELE WECHSLER DE INTELIGENTA BATERIA WAIS

SCALELE WECHSLER DE INTELIGENTA BATERIA WAIS

1. Introducere

La doi ani dupa monumentala revizie a scalei Binet din 1937, David Wechsler, psiholog de origine romana la Spitalul Bellevue din New York, a venit cu o contributie majora in testarea inteligentei umane. Asa-numita Wechsler-Bellevue Intelligence Scale din 1939 reprezenta o abatere importanta de la conceptele centrale ale scalelor Binet, in incercarea de a depasi slabiciunile acestora, ce constau din faptul ca:

selectau itemi destinati copiilor, deci nu puteau sa fie o masura valida a inteligentei adulte;

normele de varsta mintala din scala Binet nu mai erau operante pentru populatia adulta, ce va fi definita prin norme de QI de catre Wechsler (cu media 100 si abaterea standard de 15);

excesul de verbalism si neglijarea factorilor nonverbali, in aparenta nelegati cu inteligenta la Binet, isi vor gasi expresia la Wechsler in asa-numita subscala de performanta, ideea unui scor unic care sa exprime inteligenta fiind astfel completata prin obtinerea unui QI verbal si al unuia de performanta.

La cinci ani dupa prima forma, Wechsler elaboreaza forma a II-a (alternativa) a scalei. Apoi, prin modificari de itemi si extensia spre varstele mici, el creeaza forma pentru copii - WISC (Wechsler Intelligence Scale for Children)- si pentru ca intre ele exista o suprapunere, in 1955, in urma reviziei Scalei Wechsler-Bellevue-I, a rezultat testul WAIS (Wechsler Adult Intelligence Scale). In 1967 a fost construita scala pentru copiii de la 4 la 6 ani (WPPSI), revizuita in 1986, iar in 1974 si 1991 revizuirile WISC, dovedit a fi un foarte apreciat instrument de masura, au dat WISC-R si WISC-III. Geneza bateriilor Wechsler arata ca producerea celor trei forme fundamentale, WPPSI, WISC si WAIS, nu a fost simultana, ele s-au generat practic unele pe altele, revizuirile nefiind sincronizate.

Fiecare forma noua a pastrat intacte cateva principii, dar a existat o grija din ce in ce mai mare pentru cresterea reprezentativitatii esantioanelor si pentru cresterea calitatilor psihometrice de ansamblu ale subtestelor, ceea ce a facut din bateriile Wechsler cele mai importante contracandidate ale scalelor Binet, din ce in ce mai extensiv utilizate in lume, de la domeniul scolar, la cel al neuropsihologiei sau al geriatriei.

Conceptul de scala punct pleca de la faptul ca in formatul scalei de varsta aranjarea itemilor (gradati ca dificultate) nu avea nimic de-a face cu continutul acestora: la un nivel de varsta puteam intalni un mixaj de sarcini (memorie, rationament sau date numerice) care nu se mai regaseau in aceeasi maniera la alt nivel. Din cauza continuturilor diferite, scorurile obtinute la niveluri de varste diferite nu erau comparabile si nici nu asigurau o distributie constanta in jurul mediei. Prin scala punct a lui Wechsler un subiect primeste un numar de puncte pentru fiecare item pasat, pe cand la Binet, chiar la revizia ultima, din 1986, cea care renunta la conceptul de scala de varsta, nu se merge atat de departe, aparand un plafon la 3-4 esecuri consecutive.

Avantajul major al acestui tip de scala punct este acela ca i-a permis lui Wechsler sa grupeze itemii dupa continuturi omogene, sa-i ierarhizeze ca dificultate si sa obtina scoruri pentru fiecare arie, si nu numai un scor global. Acest tip de scala a permis construirea de subteste care au facut posibila analiza abilitatilor individuale intr-o mare varietate de continuturi (informatii, comprehensiune, memorie cifre, inteligenta manipulatorie) sau contexte (scolar, clinic, neurologic, de cercetare etc.).

Pe de alta parte, conceptul de performanta ca masura alternativa a inteligentei verbale, nu era deloc unul nou, dar noile scale Wechsler au dat ocazia unei comparatii directe intre aspectele verbale si nonverbale ale inteligentei, deoarece au fost standardizate in acelasi mod, cu aceleasi unitati si pe aceeasi populatie. Mai putin dependente de context, solicitand perioade de efort si concentrare mai lungi, sarcinile de performanta (care cer subiectului sa faca ceva) sunt mai indicative pentru maniera de a rezolva o problema, chiar daca vulnerabilitatea lor fata de factorii emotional-afectivi este mai mare. Ele deschid calea abordarii inteligentei mai putin dependente de cultura, educatie sau limbaj, avantajand categorii speciale de populatie (imigranti, handicapati cultural, minoritari). De asemenea, ele fac posibila studierea raportului verbal-performanta, fluid-cristalizat, pe toata scara varstelor.

WAIS-R

(Wechsler Adult Intelligence Scale - Revised)

Wechsler (1958, p. 7) a definit inteligenta ca pe "o capacitate globala a individului de a actiona in conformitate cu un scop, de a gandi rational si de a interactiona eficace cu mediul sau". In calitatea ei de "agregat global", inteligenta consta, dupa acest autor, dintr-un numar de elemente ce pot fi definite si masurate independent, prin insumarea lor obtinandu-se o masura a inteligentei generale.

Daca la Binet sarcinile erau compozite, eterogene, la Wechsler exista preocuparea constanta de a separa abilitatile ce compun inteligenta generala. In WAIS-R, aceste 11 elemente erau urmatoarele:

Subtestul Functia majora masurata

Scala verbala

Informatii Largimea cunoasterii

Comprehensiune Judecata

Aritmetica Concentrare

Similitudini Gandire abstracta

Memorie Cifre Memorie imediata; anxietate

Vocabular Nivelul vocabularului

Scala de performanta

Simbol Cifric (Cod A si B) Functionare vizuo-motorie

Completare de Imagini Atentia la detalii

Aranjarea de Imagini Abilitatea de planificare

Cuburi (Block Design in original) Rationament nonverbal

Asamblare de Obiecte Analiza relatiei parte-intreg.

Descrierea scalelor WAIS-R

A. Scala verbala

Informatii Subtestul consta din 29 de intrebari acoperind o varietate de informatii ce se achizitioneaza din cultura proprie, evitand astfel specializarea stricta adusa de scoala. In examenul psihiatric acest tip de a cerceta nivelul intelectual si orientarile practice ale subiectului au fost mult utilizate. Intrebari de genul: "Numeste patru dintre cei mai faimosi presedinti americani", sau "Cati membri sunt in senatul SUA?" sunt tipice acestui subtest care implica atat sarcini intelective, cat si nonintelective (abilitatea de a intelege instructiuni, de a urma o directie in obtinerea unui raspuns). Dincolo de largimea cunoasterii, curiozitatea si interesul pentru achizitia de informatii intervin in scorul general cu ponderi diferite.

Comprehensiune. Prezente si in alte scale de inteligenta (Army Alpha sau in revizuirile scalelor Binet), intrebarile de comprehensiune din WAIS accentueaza pe capacitatea subiectului de a verbaliza reactiile comportamentale probabile sau ideale si de a le justifica pe cele relevante in raport cu valorile sociale. Examinatorul citeste fiecare intrebare si asteapta raspunsul subiectului. Unele intrebari solicita intelegerea si rezolvarea unei situatii ("Ce ai face daca ai gasi o persoana ranita zacand pe strada?"), altele cer o explicatie logica pentru o regula sau un fenomen ("De ce ne ingropam mortii?"), iar altele definirea sau clarificarea intelesului unor proverbe. Masurand mai degraba bunul-simt, raspunsurile depind in foarte mica masura de invatarea scolara prealabila. "In masura in care un act este considerat a fi rezultatul final atat al emotiei, cat si al judecatii, experientele de zi cu zi sunt la fel de importante ca si educatia formala in propagarea comportamentelor dezirabile social", afirma Zimmerman si Woo-Sam[1]. Deoarece masoara capacitatea subiectului de a evalua cu acuratete experienta trecuta si de a o aplica la situatii obisnuite, Comprehensiunea este un test ce masoara si enculturatia, mai ales in sfera judecatilor etice, morale. Foarte vulnerabil la starea emotionala (indecizie, inflexibilitate, rigiditate, negativism, bizarerie sau raspunsuri antisociale), acest subtest se preteaza la analize clinice calitative, de finete.

Aritmetica. Asa cum insusi Piaget a aratat, comprehensiunea conceptului abstract al numarului (printre primele cristalizate spre varsta de sase ani) este o buna masura a dezvoltarii cognitive. Subtestul consta din 14 itemi, fiind singurul din scala verbala cu limita de timp, problemele de calcul elementar fiind prezentate oral, rezolvarea lor trebuind sa se faca mintal, fara creion, hartie sau minicalculator. Pentru aceasta este nevoie de o buna capacitate de concentrare atentionala, de motivatie si memorie de scurta durata, care alaturi de rationament sunt factorii majori ai reusitei la proba. Desi operatiile implicate (cele patru operatii fundamentale) nu depasesc nivelul ciclului scolar secundar, pentru cei ce nu au urmat scoala acest subtest poate crea un dezavantaj cultural. Femeile din cultura vestica sunt considerate a fi mai slabe la cifre, ca si artistii, istoricii sau geografii, care - comparati cu inginerii, economistii sau contabilii - par a avea un dezavantaj legat de abilitatea computationala.

Similitudini. Subtestul consta din 14 perechi de itemi de dificultate crescatoare, subiectul trebuind sa identifice asemanarile din interiorul fiecarei perechi. Multi itemi mai usori ("Prin ce se aseamana un cal cu o vaca?") sunt rezolvati prin prisma asociatiilor anterior invatate, in timp ce altii, mai dificili ("Prin ce se aseamana albina cu un trandafir?") solicita ca subiectul sa dezvolte un rationament abstract. Capacitatea de a ordona si integra asemanarile intr-o clasa - aspect fundamental in formarea notiunilor - cer gandire asociativa, memorie si comprehensiune. Deoarece trebuie sa distinga, prin comparatie, intre asemanarile esentiale si cele neesentiale, subtestul cere si gandire conceptuala, implicata progresiv mai mult spre final, unde perechile propuse spre analiza evidentiaza mai pregnant ceea ce este neasemanator. Deci subtestul releva functiuni mintale importante: raportul concret-abstract in gandire, precum si caracterul acesteia (bizar la schizofrenici, foarte concret la cei cu atacuri cerebrale etc.).

Memoria Cifrelor. In ordinea factorilor intelectuali, acest subtest masoara memoria auditiva de scurta durata. El solicita subiectului sa repete serii de cifre de lungimi progresiv crescatoare, citite rar de examinator (una pe secunda), direct, apoi invers. Seriile directe pleaca de la doua cifre si ajung la noua, avand cate doua seturi de cifre diferite pentru fiecare, examinarea oprindu-se la doua esecuri consecutive ale aceleiasi serii. Cifrele invers pleaca de la serii de doua si ajung la serii de opt, examinatorul citindu-le in direct, iar subiectul trebuind sa le reproduca invers, de la sfarsitul spre inceputul seriei, oprirea probei facandu-se tot la doua esecuri consecutive la acelasi nivel de dificultate. Pentru ambele forme, o serie poate primi 0, 1 sau 2 puncte, cota bruta variind intre 0 si 28 de puncte. Dincolo de memoria imediata in rezolvarea sarcinii intervin si atentia, comprehensiunea sau chiar anxietatea. Analiza factoriala arata doar o echivalenta partiala intre cifrele reproduse direct si cele reproduse invers. Deoarece sensibilitatea subtestului este mica, fidelitatea este scazuta si saturatia in factor g este mica, el este considerat ca unul dintre subtestele sarace si putin discriminative ale bateriei. Usurinta si rapiditatea aplicarii, ca si modificarea (in reviziile ulterioare ale bateriei) a sistemului de scorare, l-au facut sa isi pastreze totusi locul in toate formele si revizuirile bateriilor Wechsler.

Vocabular. "Abilitatea de a defini cuvinte nu este doar una dintre cele mai bune masuri separate ale inteligentei, ci si cel mai stabil si rezistent la deteriorare aspect al inteligentei", afirma Kaplan si Saccuzzo[2]. Subtestul consta din 37 de cuvinte de dificultate crescatoare, prezentate oral de examinator, pentru a fi definite de subiect. Testul poate incepe direct cu itemul al patrulea si se blocheaza la sase esecuri consecutive, raspunsurile putand fi scorate cu 0, 1 sau 2 puncte, in functie de gradul de elaborare sau de acuratete a definitiei date. Desemnat sa masoare cunoasterea cuvintelor, "o capacitate care este inalt corelata cu abilitatea mintala generala", dupa cum afirma Aiken , subtestul de vocabular se remarca in primul rand prin validitate si discriminabilitate, datorita marii stabilitati a functiei investigate, aceasta fiind printre ultimele afectate in schizofrenie, in probleme emotionale sau in disfunctii cerebrale generate de imbatranire. Aceasta rezistenta la deteriorare face din Vocabular o buna estimare a inteligentei verbale si poate fi utilizat pentru a evalua inteligenta bazala (aceea avuta de o persoana "inainte ca o boala emotionala, injurie cerebrala sau trauma sa se fi produs", dupa expresia lui Kaplan si Saccuzzo).

B. Scala de performanta

Simboluri Cifrice (Cod A si B). Subtestul cere subiectului sa copieze simboluri atasate cifrelor de la 1 la 9, expuse in partea frontala a foii de test. Fiecare cifra are cate un semn (simbol), care trebuie trecut pentru cele 4 randuri a cate 25 de cifre dispuse aleator, dedesubt, dupa ce se face un exercitiu practic cu 7 cifre. Desi Wechsler afirma in 1958 ca "simbolurile cifrice sau testele de substitutie sunt unele dintre cele mai vechi si bine stabilite teste psihologice"[4] acesta pare a fi printre cele mai sarace in factor g dintre subtestele de performanta, avand o oarecare incarcatura in factorul memorie asociativa, care, alaturi de cel de vocabular si de performanta, sunt responsabili de intreaga varianta din cadrul bateriei WAIS. Pe langa abilitatea de a invata rapid o sarcina nefamiliara, uneori intervin si dexteritatea vizuo-motorie, constanta sau viteza de lucru, pentru a fi aplicat subtestul reclamand deci acuitate vizuala si integritate motorie.

Completare de Imagini Ca in toate testele de performanta, unde timpul este cronometrat, in acest subtest subiectul trebuie sa numeasca sau sa indice cu degetul ceea ce lipseste dintr-o fotografie (clanta de la usa, codita unui purcel, puntea de legatura din rama ochelarilor etc.). Aici intervine mai mult ca in alte subteste experienta examinatorului, care trebuie sa se asigure ca a fost selectat corect detaliul lipsa, dar trebuie sa stie sa nu creeze nici frustrare (atunci cand elementul nu poate fi identificat in cele 20 de secunde alocate), nici presiune psihologica, daca ar forta subiectul sa raspunda.

Cuburi (Block Design, in original). Este unul dintre cele mai vechi si mai utilizate teste in determinarea inteligentei nonverbale, incepand cu Kohs (1923) si Arthur (1930), deoarece el determina abilitatea de a percepe prin analiza relatiei parte-intreg componentele ce structureaza un pattern si de a le reproduce prin actiunea directa cu un numar de cuburi. Spre deosebire de cuburile lui Kohs, care, pe langa fetele de lucru (alb, rosu si alb/rosu) aveau si culori distractoare (albastru, galben si albastru/galben), cuburile din testele Wechsler au doar prima categorie de culori. Pe langa cele 9 cuburi colorate alb, rosu, alb/rosu, testul are ca material 10 planse cu modele de dificultate progresiva, primele 6 necesitand pentru constructie 4 cuburi, ultimele 4 toate cele 9 cuburi. Pentru primele doua desene se dau cate doua incercari, apoi cate una singura, oprirea probei facandu-se dupa 4 esecuri consecutive. Scorarea acorda 0, 1 si 2 puncte pentru primele doua desene, 0 si 2 puncte pentru desenele de la 3 la 10, la care se adauga si bonificatiile de timp, acordate atunci cand modelul - executat perfect - se face mai repede decat timpul total alocat. Deoarece input-ul vizual (modelul de pe carton) este urmat de functii mintale complexe (analiza relatiilor spatiale si integrarea lor intr-un program pentru un raspuns motric) ce se finalizeaza cu un output motor-actional, subtestul cuburilor este considerat a fi unul dintre cele mai bune masuri ale inteligentai neverbale, "o excelenta masura a formarii conceptului nonverbal sau a gandirii abstracte" (Rapaport, Gill si Schafer, 1968). Zimmerman si Woo-Sam vad in Cuburile WISC si "o masura semnificativa a inteligentei generale"[5], putand detecta probleme perceptive specifice (organizarea perceptiva). Este un test relativ corect cultural, ce da informatii despre dexteritatea motrica si coordonarea ochi-mana, dar si despre stilul de lucru (metodic si sistematic, beneficiind din erori, sau - dimpotriva - haotic, dominat de incercari si erori, inconstant).

Aranjare de Imagini. Materialul subtestului este alcatuit din 10 seturi de carduri cu imagini, sarcina celui examinat fiind sa le aranjeze intr-o ordine, astfel incat ele sa redea o intamplare cu sens. Pentru itemii 1-4 timpul este de 30 de secunde, pentru itemii 5-8 de 90 de secunde si de 120 de secunde pentru ultimii doi itemi. Testul (care se opreste la 5 erori consecutive) se scoreaza la nivelul fiecarui item cu 0, 1 sau 2 puncte, in functie de acuratete, el fiind considerat a fi indicativ pentru abilitatea ordonarii secventiale, dar si pentru planificarea sociala, umor sau capacitate anticipativa. Uneori ordonarea se face dupa schema cauza-efect, subtestul implicand abilitatea de a dezvolta un rationament nonverbal.

Asamblare de Obiecte. Subtestul transfera in campul testarii psihologice popularele jocuri puzzle, materialul lui fiind obiecte (mana, figura, corp si elefant) taiate in bucati, subiectul trebuind sa reconstituie intregul. Este un test de analiza a relatiei parte-intreg in plan vizual-motric. Deoarece sarcina este una simpla, intrinsec interesanta, ea este acceptata cu placere de catre majoritatea subiectilor spre sfarsitul examenului. Presupunand o combinatie de abilitati perceptuale si motrice, el seamana cu subtestul Cuburilor, dar masoara totusi fatete diferite ale acestora. Psihometric, Asamblare de Obiecte este insa incomparabil mai slab, deoarece el este o masura mai putin relevanta a inteligentei adulte (sarcina este prea copilareasca), succesul la el depinzand si de hazard, dar si de practica (jocuri similare practicate in copilarie). Totusi, deoarece el cere planificare mintala si organizarea partilor in intreg, in afara unor indicii directoare, el este indicativ pentru capacitatea exploratorie si flexibilitatea mintala. Scorul la acest subtest se determina usor (numarul de contacte corecte, plus un bonus pentru viteza de lucru).

Scoruri brute si standard; scala verbala, de performanta si totala

Deoarece fiecare scor brut este transformat in scoruri standard, pe o scara cu 19 trepte, cu media 10 si abaterea standard de 3, este posibila comparatia atat intre subscale (verbala si de performanta), cat si intre subtestele luate separat, pentru a determina configuratii specifice ale performantelor. Standardizarea a facut abstractie de factorul varsta, ea bazandu-se pe un esantion de 500 de subiecti cuprinsi intre 20 si 34 de ani, ceea ce face posibila comparatia intre toate rezultatele la subteste, indiferent de varsta, adica analiza de pattern. In acest tip de analiza se incearca evidentierea unor probleme tipice pe care performanta mai scazuta la unul sau mai multe subteste le-ar putea pune in evidenta.

O astfel de situatie se releva prin calcularea coeficientului de deteriorare[6], care deriva din faptul ca QI-ul obtinut de scala WAIS descreste odata cu inaintarea in varsta. Coeficientul de deteriorare (QD) este un raport intre acele teste la care scorurile raman relativ constante in ciuda imbatranirii (Informatiile, Vocabularul, Completarea de Imagini si Asamblarea de Imagini "tin", rezista la deteriorare) si cele ce "nu tin" (Similitudini, Memorie Cifre, Cod, Cuburi). Formula de calcul este urmatoarea:

QD =

in care T si NT sunt testele care "tin", respectiv cele care "nu tin" la deteriorare. Norman (1966) a aratat ca sexul masculin evidentiaza o mai mare deteriorare decat cel feminin, propunand formule de calcul diferentiate. La barbati "nu tin" Similitudinile, Cifrele, Codul, Cuburile si "tin" Informatiile, Aritmetica, Completarea de Imagini, Asamblarea de Obiecte, in timp ce la femei "nu tin" Similitudinile, Cifrele, Codul si Aranjarea de Imagini, dar "tin" Informatiile, Vocabularul, Cuburile si Asamblarea de Obiecte. Asemenea rapoarte a incercat sa stabileasca si Krauss in 1966 (citat de Zimmerman si Woo-Sam, 1973, p. 10) pentru depresivi si schizofrenici, dar trebuie sa notam ca analiza de pattern a dat rezultate contradictorii si nu s-a impus.

Declinul inteligentei odata cu varsta este una dintre marile probleme ale psihodiagnozei contemporane, ramasa deschisa si doar partial rezolvata. Sumarizand mai multe studii, Dworetzky si Davis[7] arata curbe extrem de diferite ce definesc evolutia inteligentei fluide si a celei cristalizate. Daca prima are o relativa stabilitate pana la 25 de ani, dupa aceasta varsta declinul este din ce in ce mai accentuat, de la viteza perceptiva la analogii verbale, organizare vizuala, rationament fara limita de timp, rationament vizual de tip matriceal, cel mai afectat fiind cel inductiv.

Pe de alta parte, inteligenta cristalizata are cresteri constante pana spre 60 de ani, ceva mai lenta pentru aptitudinile de calcul aritmetic si asocierea verbala, si mai accentuata pentru evaluarea experientei, informatia generala si mai ales pentru comprehensiunea verbala (vocabular). Asadar, rezultatele indicate de Doppelt si Wallace (1955), bazate pe bateria WAIS, conform carora scorurile la inteligenta cresc pana la 20-30 de ani, descresc lent pana la 60 de ani si mai abrupt ulterior sunt discutabile, deoarece etalonarea bateriei WAIS s-a facut transversal si nu longitudinal (procedura extrem de dificila, tehnic si financiar). Cu exceptia unor situatii de anormalitate, "dovezi recente din studii longitudinale au indicat ca inteligenta nu are de fapt un declin atat de dramatic ca acela indicat de o analiza a esantioanelor normative transversale ale lui Wechsler" afirma Kaplan si Saccuzzo[8].

Deoarece exista diferente de scor atat la scala verbala cat si la cea de performanta, se impune construirea de norme concordante cu varsta, pentru a compensa declinul inteligentei datorat imbatranirii. Scorurile la scala verbala si de performanta se obtin prin insumarea scorurilor standard la cele 6, respectiv 5 subteste, care se raporteza la etalonul dat de esantionul pe care s-a facut standardizarea, cu corectii pentru a compensa declinul legat de varsta. Pentru fiecare domeniu este utilizata scala de QI cu media 100 si deviatia standard de 15, autorul dand si o scala de conversie a scorurilor in ranguri percentile. QI-ul final se obtine urmand aceeasi procedura, adica raportarea la grupa de varsta potrivita a sumei scorurilor standard pentru cele 11 subteste ale bateriei.

Calitati psihometrice ale bateriei WAIS-R

Fidelitatea scalei WAIS-R este foarte ridicata, adica in jur de .97 pentru intreaga baterie si pentru scala verbala si in jur de .93 pentru scala de performanta, cind se foloseste metoda split-half. Coeficientii de stabilitate (test-retest) sunt cu putin mai scazuti decat cei de fidelitate, dar au de asemenea valori foarte mari. Eroarea standard a masuratorii (SEM) este 2,53 puncte pentru intreaga baterie, de 2,74 pentru scala verbala si de 4,14 pentru cea de performanta. Pentru subtestele luate separat, coeficientii de fidelitate sunt intre .80 si .90, desi unii au valori mai joase (.60), ceea ce face ca analiza de pattern sa fie mai dificila.

Validitatea concurenta, calculata prin corelarea WAIS-R cu WAIS si cu WISC-R, este de .72, respectiv de .80. Alte studii de corelatie cu scale consacrate de inteligenta sau de cunostinte si achizitii dau rezultate intre .46 si .94, cu o valoare mediana de .60 (buna). Validitatea de construct, determinata prin analiza factoriala, a detectat un factor de ordinul al doilea, g, si trei factori de grup: verbal (Informatii, Comprehensiune, Similitudini, Vocabular si Aritmetica dau cele mai bune saturatii, in ordinea indicata), de performanta (la care contribuie toate cele 5 subteste ale scalei de performanta in proportii diferite) si un factor de memorie, in care mai saturate sunt doar doua subteste (Memorie Cifre si Aritmetica).

In concluzie, sintetizam:

WAIS-R este o baterie extensiv utilizata pentru masurarea inteligentei, pentru ca are calitati psihometrice (fidelitate, validitate) foarte bune;

analiza de pattern, utilizata pentru a determina indicele de deteriorare (QD), structura legata de aparteneta de gen a inteligentei sau cea produsa de diferite situatii patologice (depresie, schizofrenie, isterie), desi inca utilizata in clinica, este tot mai mult criticata si considerata ca fiind hazardata;

fidelitatea formei WAIS-R cu formele anterioare (WAIS, WISC sau Wechsler-Bellevue) arata ca testul a ramas de fapt, in linii mari, acelasi cu cel din 1939 si nu arata o bogatie factoriala capabila sa sustina conceptiile mai noi despre inteligenta (modelul factorial tristratificat al lui Carroll, teoria inteligentelor multiple a lui Gardner sau cea triarhica a lui Sternberg);

o slabiciune a bateriei o constituie dificultatea ei de a masura bine inteligentele aflate la extremele curbei gaussiene (sub 60 si peste 140);

problema grupurilor rasiale, etnice sau minoritare este departe de a fi fost rezolvata de WAIS-R, care nu poate fi considerat un test corect cultural (culture-fair test).

Testul Wechsler pentru copii WISC-III

Prima forma a testelor Wechsler pentru copii, WISC, se bazeaza la origine pe scalele Wechsler Bellevue, forma II, si a fost publicat prima data in 1949, revizuit in 1974 (WISC-R) si 1991 (WISC-III), ultima forma fiind destinata copiilor cu varste cuprinse intre 6 si 16 ani.

WISC-III contine 13 subteste, dintre care 10 sunt de baza si 3 suplimentare. Pentru scala verbala subtestele de baza sunt Informatii (30 de itemi), Comprehensiune (17 itemi), Aritmetica (18 itemi), Similitudini (17 itemi) si Vocabular (32 de itemi), Memoria Cifrelor (8+9=17 itemi) fiind suplimentar. Scala de performanta este alcatuita din subtestele Completare de Imagini (26 de itemi), Aranjare de Imagini (12 itemi), Cuburi (11 itemi), Asamblare de Obiecte (4 itemi) si Cod (A, B) (testul paralel din WAIS fiind Simbol Numeric). Testele suplimentare sunt Labirinturile (prin care copilul cauta un drum pe care il si traseaza cu creionul) si Cautarea de Simbol, care consta din grupuri imperecheate de simboluri, fiecare pereche continand un grup tinta si un grup de cautare. Copilul cerceteaza cele doua grupuri si indica daca un simbol-tinta apare sau nu in grupul de cautare. Si aici si la WAIS itemii sunt grupati tematic si aranjati in ordinea crescatoare a dificultatii lor. O diferenta majora fata de scala pentru adulti este ca oprirea probei se face dupa un numar mai mic de esecuri consecutive si de aceea timpul de administrare se scurteaza, rareori el depasind o ora.

Fata de forma din 1949, unele schimbari din bateria WISC-III sunt considerate minore, altele majore, cum ar fi de exemplu faptul ca probele verbale si de performanta nu se mai administreaza alternativ, ci separat, iar administrarea celor 13 subteste a fost reconsiderata pentru a inlatura ambiguitatile si problemele de scorare. Pentru unele dintre probele verbale a existat un efort de a include o mai mare varietate de sarcini cu scopul de a genera o diversitate de raspunsuri ale copiilor. La Informatii bunaoara, exista intrebari de tipul "Cine a fost primul presedinte al Statelor Unite?", dar si unele mai grele, de genul "Cine a fost prima persoana care a facut inconjurul lumii ca navigator?". Ca si la WAIS-R, Comprehensiunea face apel la bunul-simt, ca o masura a judecatii: "Ce ai face daca ai fi prima persoana care descopera o casa in flacari?". Si la Aritmetica primii itemi sunt foarte simpli, iar ultimii mai dificili, chiar si pentru adulti ("27 este trei patrimi din ce numar?"). Similitudinile cer stabilirea de asemanari dintre obiecte sau lucruri (pian-chitara, caramida-lemn, 49 si 121, de exemplu). Subtestele de Vocabular si Memoria Cifrelor sunt identice cu cele din WAIS-R.

Majoritatea testelor de performanta (Completare de Imagini, Aranjare de Imagini, Cuburi, Asamblare de Obiecte si Cod) sunt aproape identice cu cele din WAIS-R, in raport cu care Labirinturile (masurand abilitatea de a planifica) si Cautarea de Simboluri se regasesc doar in WISC-III ca subteste suplimentare. Pentru standardizare s-au utilizat cate 100 de baieti si 100 de fete de la 6 la 16 ani, esantionul total de 2200 de copii fiind reprezentativ pentru populatia SUA (in concordanta cu datele recensamantului din 1988). Stratificarea s-a facut in functie de varsta, sex, rasa (albi, negri, hispanici si altii), regiune geografica (nord-est, nord-vest, sud si vest), rezidenta (rural-urban) si educatia parintilor, exprimata in ani de studii (5-8, 9-11, 12-15 si peste 16 ani).

O diferenta mare in raport cu WAIS-R este calcularea scorurilor scalate pe baza normelor determinate pentru fiecare varsta in parte, dar pe acelasi tip de scala (19 trepte, media 10 si abaterea standard de 3). Scorurile scalate dau un VIQ, PIQ si FSIQ (scara verbala, de performanta si totala, aceasta din urma avand o medie de 100 si o abatere standard de 15). Acest procedeu de scorare permite, ca si la WAIS-R, analiza de pattern (numita si scatter), pentru diferite categorii de probleme ce apar in practica.

Fidelitatea formei revizuite din 1991 este foarte buna si destul de asemanatoare cu cea a formei revizuite in 1974: metoda split-half a dat fidelitatea de .96, .95 si .91 pentru scala intreaga, verbala si de performanta, eroarea de masurare fiind de 3,20, 3,53 si 4,54 (in aceeasi ordine). Metoda test-retest da rezultate foarte asemanatoare (usor mai scazute) cu cele obtinute prin metoda split-half, coeficientii variind intre .80 si .90 pentru cei trei indicatori principali si intre .70 si .80 pentru subtestele luate separat, fiind mai slabi pentru varstele mai mici. Deoarece WISC-III face legatura intre zona acoperita de WPPSI-R si cea acoperita de WAIS-R, el poate fi corelat cu amandoua, ca o masura a validitatii concurente, ce are valori cuprinse intre .70 si .80. Corelatiile cu Scala Stanford-Binet iau valori intre .60 si .70 pentru testele separate si de .80 pana la .90 pentru cele trei scale (verbala, de performanta si totala).

Iata cateva concluzii ce rezulta din analiza critica a bateriei WISC-III:

Relativa constanta dupa reviziile succesive este o calitate, dar si un defect major al scalelor Wechsler pentru copii, care nu au reusit sa-si incorporeze din mers revolutionarele castiguri teoretice din planul inteligentei, castiguri aduse de teoriile cognitiviste, cum ar fi comporta-mentele procesarii de informatie, procesele executive, abilitatile de organizare, metacognitia etc.;

deficitele specifice evidentiate prin bateria WISC-III nu sugereaza si nu propun tipuri de interventii specifice in remedierea acestora;

predictia succesului scolar arata o neta superioritate pentru copiii albi (cel mai adesea selectati prin programele pentru supradotati), in raport cu copiii negri (cel mai adesea selectati pentru clasele de copii cu handicap);

studiile de analiza factoriala detecteaza aceiasi trei factori (comprehensiune verbala, factorul perceptual-spatial si memoria asociativa).

Un studiu facut de Silverstein cu WISC in nanul 1973 arata ca primul factor corela puternic cu cinci dintre subtestele verbale si al doilea cu Cuburile si Asamblarea de Obiecte. "Descoperirea majora a acestui studiu este similaritatea structurii factoriale in interiorul celor trei subgrupuri etnice" (copii albi vorbitori de engleza, copii negri si copii mexicani-americani), ceea ce sugereaza ca testele masoara in aceste subgrupuri aceleasi abilitati (Anastasi, 1976, p. 260). Fata de progresele semnificative ale teoriilor factoriale despre inteligenta se poate aprecia ca toate scalele Wechsler sunt totusi sarace.