Sensibilitatea nou-nascutului

Sensibilitatea nou-nascutului

Gradul de dezvoltare al analizatorilor nou-nascutului prezinta o importanta majora, pe aceasta bazandu-se procesul echilibrarii si adaptarii organismului la conditiile noului mediu.

1. Gustul este bine dezvoltat la nou-nascut avand in vedere faptul ca structural s-a maturat mult inainte de nastere (Bradkey, 1972) si foarte multe studii au pus in evidenta faptul ca nou-nascutii pot discrimina intre gusturile de baza (dulce, amar, sarat, acru). Unele studii au aratat ca nou-nascutul suge continuu cu pauze mai putine sau din contra suptul incetineste iar cercetatorii au relationat ritmul suptului cu placerea sau neplacerea produsa de gustul mancarii.(Crook & Lipsitt, 1976; Lipsitt, 1976). Alte cercetari au pus in evidenta schimbari in expresia fetei care indica faptul ca imediat dupa nastere nou-nascutii pot diferentia gusturile de baza.

Expresiile faciale ca forme bazale ale comunicarii umane par sa fie un echipament deja compus la nastere, astfel incat abilitatea non-verbala implicata ii face pe nou-nascuti sa-si poata comunica preferintele celorlalti (Steiner, 1979).

2. Mirosul. Analizatorul olfactiv este la nastere la fel de bine dezvoltat ca si analizatorul gustativ, astfel incat nou-nascutul este capabil sa faca diferenta intre mirosuri. La stimuli olfactivi puternici  chiar si prematurii sunt capabili de raspuns la mirosurile neplacute prin cresterea parametrilor de activitate si a ritmului respirator. Mirosurile neplacute sunt insotite si de expresiile faciale distincte foarte asemanatoare expresiilor manifestate de adult fapt ce arata cel putin cateva preferinte in ceea ce privesc mirosurile acestea fiind innascute. Experimente realizate cu nou-nascuti expusi simultan mirosului sanului matern si mirosului unei mame straine au aratat ca inca din a sasea zi de la nastere ei intorc capul semnificativ de mai multe ori catre sanul propriei mame (Mac Farlane, 1975).

Recunoasterea olfactiva apare la copii hraniti la san care au experienta contactului cu pielea mamei. Copii hraniti doar cu biberonul nu sunt capabili sa diferentieze mirosul mamei de cel al unei persoane straine. (Cernoch si Parter, 1985). Toate cercetarile indica faptul ca mirosul este printre primele simturi prin care copii recunosc si isi exprima preferinta pentru mama sau persoana care-i ingrijeste in mod constant.

3.Auzul Dezvoltarea anatomica a aparatului auditiv incepe de timpuriu in stadiul embrionar si este aproape completa la nastere. Urechea nou-nascutului este invadata la nastere de lichid amniotic care se resoarbe din urechea medie abia dupa doua saptamani de la nastere. Lichidul amniotic optureaza transmiterea sunetelor actionand ca un izolator fonic dar experientele au aratat ca la trei saptamani copilul roteste capul spre sursa sunetului. Vocea umana este un stimul mai important pentru copilul nou nascut astfel ca la 2-3 luni este capabil sa diferentieze intonatia vocii si se linisteste cand ii vorbeste mama. Preferinta nou-nascutului pentru vocea mamei a fost pusa in evidenta inca de la 3 zile de la nastere (De Casper si Fifer, 1980).

Reprezentativitatea la vocea mamei a copilului nou-nascut sta la baza recomandarilor facute de a vorbi copilului chiar de la nastere. Acest tip de interactiune mama-copil stimuleaza pe de o parte achizitia limbajului iar pe de alta parte creste legatura emotional-afectiva intre cei doi.

4.Vederea Aparatul vizual este mai putin dezvoltat decat celelalte sisteme senzoriale. Retina, tesutul nervos al ochiului, responsabila de captarea luminii si transformarea ei in semnale nervoase pe care le transmite creierului, nu este complet dezvoltata la nastere. Celulele conice si celulele bastonase (responsabile pentru vederea colorata respectiv vederea monocroma) sunt celulele prin care se constitue vederea. Corneea (aria din centrul retinei unde imaginile sunt focalizate) are celule conice mai putine conducand la o acuitate vizuala mai redusa. Vederea  functioneaza inca din prima zi de la nastere dar distanta si dimensiunile sunt treptat apreciate.Aparatul vizual se maturizeaza rapid in primele luni de la nastere astfel ca la trei luni de la nastere capacitatea de focalizare pe obiecte aflate la variate distante devine apropiata de cea a adultului (Banks, 1980). Acuitatea vizuala se dezvolta insa pe o perioada mai lunga de timp.

La o luna de la nastere incepe secretia lacrimogena.

5. Perceptia distantei este realizata cu ajutorul auzului cat si al vederii.   Dezvoltarea ei ajuta la intelegera "reliefului", spatiului inconjurator si ghideaza activitatea motorie. Un experiment dezvoltat de Gibson si Walk (1961) a aratat ca perceptia adancimii este constituita in acelasi timp cu capacitatea de a se misca independent.