Utilizarea tehnicii A.S (asociativ-verbale)

Utilizarea tehnicii A.S (asociativ-verbale)

Se utilizeaza intr-o baterie de teste de personalitate pentru a afla fondul dificultatilor si, cel mai frecvent, in practica terapeutica. In acest ultim scop se poate folosi pentru:

A stabili un diagnostic de lucru la inceputul terapiei dar si in cazul in care subiectii    nu-si cunosc dificultatile;

Controlul avansului terapiei;

Activarea inconstientului, atunci cand materialul furnizat este foarte sarac. Poate fi folosit cu success atunci cand terapeutul se afla in fata unui client foarte blocat, care, de exemplu nu vizeaza.

Tehnica aperceptie tematice

Testul tematic de aperceptie (T.A.T) il are ca autor pe Murray, care a fost medic si biochemist. Dupa ce a citit cartea lui Jung "Tipuri psihologice" a petrecut 3 saptamani in casa acestuia, in Elvetia, realizand o analiza personala.

Apoi a lucrat cu Freud si cu Anna Freud la Viena si a petrecut aproximativ 1 an de studii la Institutul Rorchach si a incheiat analiza personala cu Alexander in S.U.A

Testul lui poarta amprenta acestei duble formari.

Experimentele sale asupra personalitatii favorizeaza o abordare de tip ideografic (ceea ce surprinde persoana) prin studiul intensiv al personalitatii unui individ in relatia sa cu alte persoane printr-o varietate de alte tehnici.

A obtinut o colectie uriasa de date despre 51 de studenti probati prin:

teste proiective;

teste obiective;

interviuri individuale repetate;

chestionare ale caror subiecte acopera perioada copilariei;

a relatiilor de familie;

dezvoltarea sexuala;

invatarea senzorio-motorie;

standarde etice;

scopuri;

interactiuni sociale si abilitati.

Pornind de la toate aceste date ajunge la concluzia ca structura si dinamica motivatiei par sa fie elementele cheie pentru personalitatea umana.

T.A.T a aparut in 1935, intr-o prima forma avandu-i ca autori pe Murray si C. Morgan, dar abia dupa 3 ani rezultatele preliminare sunt integrate intr-o teorie generala a personalitatii, dezvoltata de Murray in cadrul clinicii psihologice Harward si prezentata in volumul "Explorari ale personalitatii".

Forma definitiva a fost publicata de Murray in 1943, a data cu manualul testului. Proba este construita pe ipoteza de baza privind functionarea mecanismelor de aparare descrise de Freud, conform ecuatiei proiectiei, respectiv a atribuirii impulsurilor care tulbura Eul altuia.

Conform teoriei asupra personalitatii exista 3 variabile fundamentale ale personalitatii

motivatiile;

factorii interni;

anumite trasaturi generale.

Motivatiile cuprind 20 de trebuinte grupate in 9 tipuri:

trebuinta de dominare in care sunt incluse: trebuinta de a domina mediul, de agresiune, de umilire, de supunere, de autonomie;

trebuinta de realizare / reusita;

trebuinta sexuala impreuna cu trebuinta de exhibare, de senzatii, de joc;

trebuinta de afiliere si trebuinta de respingere;

trebuinta de a fi in siguranta, de a se proteja, de a evita blamuri;

trebuinta de a evita inferioritatea, de a se apara si a reactiona;

trebuinta de a evita suferinta;

trebuinta de ordine;

trebuinta de intelegere intelectuala / intelect.

Aceste trebuinte sunt prezente la toti oamenii dar nu sunt puse in valoare in egala masura. Unii le-au trait in diferite perioade de viata pe toate, altii nu le-au trait pe unele niciodata.

Unele trebuinte sunt congruente intre ele, altele complementare sau chiar opuse, de aici rezultand dinamica lor.

Factorii interni sunt acele instante psihice descrise in psihanaliza care intervin alaturi de trebuinte in declansarea comportamentului. Ei sunt:

idealul de eu, de implinire proprie;

narcisismul, dragostea de propria fiinta;

integrarea supraeului, relatie echilibrata intre Eu si Supraeu, in care Eul se poate conforma acestuia;

Supraeul in conflict, criza de constiinta, sentimentul de culpabilitate, stari depresive.

Trasaturile generale reprezinta starile interioare si emotiile traite de subiect:

Angoasa, stare fundamentala;

Creativitatea;

Coordonarea / necoordonarea dintre actiune si gandire;

Emotivitatea;

Capacitatea de a persista in efort;

Investirea libidoului fie in viata practica (exocatexia) endocatexia (inversul);

Dominarea sentimentelor si imaginilor proprii (intraceptie) sau a faptelor (extraceptie);

Capacitatea de a actiona din impuls sau in urma deliberarii;

Intensitatea efortului;

Tendinta spre proiectie / obiectivitate in perceptia altora;

Radicalism / conservatorism;

Uniformitate / schimbare.

Se urmareste ca pe baza planselor persoana sa construiasca istorioare care sa prezinte situatia existenta si deznodamantul.

Simpla descriere a planselor este considerata o fuga de sarcina (teama de necunoscut, de a pierde controlul). In astfel de situatii examinatorul trebuie sa insiste ca subiectul sa creeze o povestire fara insa sa dea exemplu de povestiri si fara sa sugereze anumite elemente.

Analiza continuturilor se face dupa 3 aspecte:

I. Motivatia, factorii interni si trasaturile generale ale eroului, exista si situatia eroilor multipli. Situatia este mai ales prezenta cand exista un conflict interior.

Prima sarcina a experimentatorului este sa gaseasca printre personaje eroul cu care se identifica subiectul.

Criteriile de identificare a eroului sunt:

Personajul de care subiectul este cel mai interesat in descrierea fizica si psihica;

Personajul cel mai nuantat din punct de vedere psihologic;   

Eroul poate fi personajul ca seamana cel mai mult ca varsta, sex, caracter cu subiectul sau personajul care joaca rolul central in desfasurarea actiunii dramatice.

De obicei eroul este unul dintre personajele prezente in imagine. Uneori este posibila "spargerea eroului" in multi eroi. Fiecare dintre acesti eroi reprezinta tendintele neacceptate, conflictuale, slab integrate in psihologia eroului.

Detalierea continuturilor care exprima motivatiile eroilor. Sunt trebuinte profunde, latente care sunt sursa comportamentului manifest.

De fiecare data cand apare o astfel de variabila autorul noteaza pe o scala de la 1 la 5 din punctul de vedere al:

Intensitatii;

Duratei;

Repetitivitatii;

Importantei sale in mersul povestirii.

Se identifica persoana care este obiectul actiunii dupa sex si figura, astfel poate fi o persoana paternala sau pe o pozitie de egalitate.

Interpretarea se face in termenii starii interioare si a relatiilor pe care le stabileste cu celelalte personaje. Se face o ierarhizare a motivatiilor in functie de cotarile obtinute.

II. Fortele anturajului - care exercita influente asupra eroului, mai sunt numite "presiunile externe". Acestea se pot determina plecandu-se de la actiunile si emotiile altor personaje din povestire.

O data determinate ele se coteaza pe o scala de la 1 la 5 in functie de urmatoarele tipuri de motivatii:

Afiliatie;

Agresiune;

Pericol fizic;

Dominanta;

Protectie;

Respingere a eroului;

Respingerea / lipsa / pierderea a ceva care face bine eroului sau de care are nevoie.

Se noteaza care tipuri de presiuni sunt favorabile sau defavorabile eroului si daca provin de la persoanele de acelais sex sau de sex diferit, de la figuri parentale sau nu.

III. Derularea povestirii si deznodamantul.

Se noteaza pentru fiecare plansa:

Cum reactioneaza eroul la anturaj, cum se comporta in situatii, urmarindu-se verbele care exprima conduita, se analizeaza felul in care eroul face sa progreseze actiunea precum si stilul acestei combinari si anume:

v    Coordonat - necoordonat;

v    Stabil - instabil;

v    Impulsiv - controlat;

v    Cu initiativa - inert;

v    Suplu - rigid.

Cum se produce sfarsitul - prin actiunea voluntara a eroului, prin actiunea anturajului sau lucrurile se aranjeaza de la sine;

Care este natura acestui sfarsit - este favorabil pentru erou, conform cu expectatiile, reprezinta un compromis partial sau total, sau este vorba de absenta finalului, ceea ce inseamna ca subiectul nu reuseste sa gaseasca un sens posibil nici macar printr-un miracol;

IV. Analiza temei - tema este constituita de o anumita unitate dramatica a povestirii respective. Fiecare povestire ar trebui sa aiba o tema, dar sunt povestiri care au mai multe teme.

Se face o analiza a temelor mai frecvente, dar si a celor exceptionale (exceptionale prin: - intensitate, - unicitate; - bogatia psihologica). Aceste teme informeaza despre problemele subiectului.

V. Interesele si sentimentele - se analizeaza interrelatiile eroului cu celelalte personaje urmarindu-se:

Daca este izolat;

Daca este intr-o relatie;

Sau cu figurile parentale;

Sau cu personaje de aceeasi varsta, sex si de varste diferite.

Se mai face si o analiza de tip formal unde accentul se pune pe integritatea povestirii, daca ea are: inceput, derulare si sfarsit.

In final se realizeaza o interpretare ca sinteza, iar indicatorii stabiliti de Murray sunt:

Povestirile trebuie privite si decodificate ca reprezentand un aspect al situatiei de viata prezente, trecute sau viitoare a subiectului;

Povestirile pot fi racordate la amintiri, sentimente si dorinte actuale, elementele inhibate despre care subiectul isi imagineaza ca le-ar fi putut face, tendinte elementare inconstiente sau fantome infantile;

Nu e de asteptat ca proiectia sa fie directa sau veritabila in toate povestirile. In 30% din povestiri ne putem astepta sa gasim elemente impersonale.

Descrierea testului si modul de administrare

Testul este compus din 30 de imagini incluzand o pagina laba dintre care 10 sunt valabile pentru toate categoriile de varsta, iar celelalte au un caracter specific. Astfel se alcatuiesc 2 seturi a cate 19 ilustratii plus plansa alba care se utilizeaza in examinarea fetelor / baietilor, subiectilor care au mai mult de 14 ani.

G - pentru fete pana la 14 ani;

F - pentru fete peste 14 ani;

B - pentru baieti pana la 14 ani;

M - pentru baieti de peste 14 ani.

Aplicarea clinica include toate cele 20 de planse insa in practica curenta sunt utilizate doar 10 planse ansamblate in functie de imaginea de sine pe care psihologul si-o face despre problematica subiectului.

Aplicare:

Se realizeaza 2 sedinte a cate 10 planse. Ultima sedinta cuprinde imaginile seriei a doua cu caracter dramatic .

Plansele se prezinta succesiv in ordine determinata dupa varsta si sex. Intervalul dintre sedinte este de una sau mai multe zile.

Fiecare sedinta dureaza aproximativ o ora. Cadrul este fie fata in fata, fie de tip psihanalitic (asezat pe divan, cu exceptia copiilor si psihoticilor).

Prima sedinta

Instructaj - se va citi rar una din cele 2 forme.

FORMA A - este aplicabila pentru adolescenti si adulti cu IQ si cultura peste medie.

Aceasta este o proba de imaginatie, una dintre formele inteligentei. Va voi arata cateva imagini, una dupa lata, sarcina dumneavoastra este se a inventa pentru fiecare cate o povestire cat se poate de vie. Veti spune ce a provocat evenimentul reprezentat in imagine. Veti povesti ce se petrece in acel moment, ce simt si ce gandesc personajele, apoi veti spune deznodamantul. Exprimati-va gandurile asa cum va vin in minte, ati inteles? Deoarece dispuneti de 50 de minute pentru 10 planse, veti putea consuma ~5 minute pentru fiecare istorioara. Iata prima imagine.

FORMA B - este pentru copii sau adultii cu nivel de inteligenta si instruire scazut si psihoticilor.

Aceasta proba consta in povestirea unei istorioare: "Eu am aici imaginile pe care vi le voi arata si pentru fiecare imagine doresc ca dumneavoastra sa inventati o povestire". Spuneti ce s-a petrecut inainte, ce se intampla acum, ce simt si ce gandesc personajele si cum se va termina. Veti putea inventa dupa cum doriti orice gen de istorioara. Ati inteles? Iata prima imagine. Aveti 5 minute pentru a inventa o povestire. Incercati sa o faceti cat mai bine.

Instructajul - poate fi adaptat varstei, nivelului de inteligenta, personalitatii, contextului subiectului. Nu se spune ca este vorba de imaginatie libera pentru a nu bloca subiectul prin suspiciunea interpretarii.

Dupa compunerea primei istorii examinatorul va lauda subiectul, iar daca instructajul nu a fost respectat in intregime subiectul este invitat sa completeze lacuna.

Se mai intervine pe parcurs in privinta timpului pentru incurajarea creativitatii iar in cazul omisiunilor subiectul este rugat sa se concentreze pe intriga si nu pe detalii, sa existe deznodamant daca face mai multe istorioare.

ATENTIE ! experimentatorul nu se va lasa antrenat in discutii cu subiectul.

Intocmirea protocolului - se inregistreaza cuvintele exacte ale subiectului: video, audio, cu redarea expresivitatii, a timpului de latenta si timpul acordat.

300 de cuvinte pe imagine este media pentru adulti;

100 de cuvinte pe imagine este media pentru copii de 10 ani.

Sedinta a doua

Instructaj:

FORMA A - se aplica pentru adolescenti si adulti cu IQ si cultura peste medie.

Procedeul de azi este la fel ca cel precedent, dar de data asta veti putea da frau liber imaginatiei. Cele 10 istorioare facute au fost excelente insa au fost indreptate spre cotidian. Astazi doresc sa va abateti de la realitatile banale si sa lasati frau liber imaginatiei ca intr-un mut basm. Iata prima imagine!

FORMA B - este pentru copii sau adultii cu nivel de inteligenta si instruire scazut si psihoticilor.

Va voi arata astazi alte imagini. De data asta va fi mult mai usor, deoarece imaginile sunt mult mai interesante. Data trecuta mi-ati povestit istorioare frumoase , acum incercati ca acestea sa fie mult mai orientate ca intr-un vis sau basm. Iata prima plansa!

In final se prezinta plansa alba numerotata cu 16 cu instructajul: "Incercati sa vedeti ceva pe aceasta plansa alba, imaginati-va ca e o imagine si descrieti-o detaliat";

Dupa ce subiectul a descris imaginea, se spune: "Acum povestiti-mi o poveste despre aceasta".

Dupa aceea urmeaza interviul care se poate realiza, fie imediat, fie dupa cateva zile. Subiectului i se va spune ca se studiaza factorii care opereaza in constructia literara sau orice altceva care-l invita la cooperare. Trebuiesc precizate sursele ideilor daca privin din experienta personala, a prietenilor, rudelor, din carti sau filme.

INTERPRETARE:

Aspecte cerute pentru pregatirea psihologului in interpretarea TAT-ului. Acestea constau in:

Intuitia empatica si indepartarea de propria problematica sunt dezirabile, desi dificil de realizat, de aceea trebuie formata o intuitie critica.

Experienta clinica si psihanalitica;

Posibilitatea traducerii imageriei, visului si a discursului vizual in componente psihologice sunt absolut necesare;

Este necesara practica cu testul care consta in analiza de interiorizare pe personalitati deja studiate, astfel interpretarea poate cauza mult rau, deoarece interpretarile plauzibile tind sa se autoconfirme, iar posibilitatile de autoproiectie sunt nelimitate.

Pentru a interpreta istorioarele sunt necesare:

Sexul si varsta subiectului;

Parintii (daca traiesc, daca sunt separati);

Varsta si sexul fratilor, al surorilor, al fratilor vitregi;

Vocatia si statutul lor marital (al parintilor, al fratilor).