MISTRETUL - caracteristici anatomice

MISTRETUL  (Bus Scrofa

Familia buidae, sau familia porcilor salbatici , adevarati , cupinde mamifere ungulate , nerumegatoare , omnivore , al caror bot trunchiat se termina cu un rat discoidal in cuprinsul caruia se deschid cele doua nari. Ratul le este sustinut de doua oase prinse prin ligamente de maxilarulsuperior si nas. Corpul il au acoperit cu par aspru de contur. Caninii sunt bine dezvoltati , iar incisivii de pe falca inferioara orientati orizontal.

Trebuie precizat fptul c nu toate populatiile de mistret de pe teritoriul tarii noastre sunt pure. In tara noastra mistretul este cunoscut sub aceasta denumire , dar mai este denumit si gligan , razlt , solitar , vier , scroafa , godac , grasun , grostei sau purcel , in functie de sex , categoric de varsta si traditia limbajului vanatoresc local. Legat de varsta se impune precizarea   ca longevitatea fiziologica a mistretului nu este cunoscuta cu precizie.

Dupa dr. Erna Morhr , 1960 , aceasta ar putea fi de 18-20 ani , exceptional , 30 ani , dar numai in captivitate.

V. Cotta  (1969) , apreciaza pentru mistretul din libertate de la noi din tara , longevitatea maxima de 20 ani. Urmare a observatiilor facute in ultimul an , concluzioneaza ca in terenul liber , din tara noastra , doar 2-2.5 % din efectivul real , de ambele sexe , depasesc varsta de 10 ani , apreciindu-se ca in mod cu totul exceptional se pot intalni in libertate exemplare de peste 15 ani. La aceasta situatie fara indoiala modul gresit de impuscarecu prioritate a exemplarelor de peste 60 kg , presiunea puternica a pradarii din Carpati , bolile precum si alti factori.

Morfologic mistretul este usor de recunoscut , regasinde-se intr-o mare masura in conformatia porcului domestic. Difera totusi de acesta printr-un profil care reflecta vizibil influentele conditiilor de mediu care a evoluat si traieste. Mistretul prezinta un aspect general mai usor aplatizat lateral , mai mult inaltdecat gros , care lasa impresia de putere si mobilitate , fiind conformat perfectpentru ramat si strapungerea desisurilor. Dimorfismul sexual este relativ usor reliefat de caracterele sexuale primare (testicole,penis) si de cele secundare (colti transformati in dense , platoasa , talie , greutate , par mai lung si linie mai oblica a spatelui) , acestea din urma fiind mai pronuntate la vieri.

Capul are lungimea aproape egala cu 1/3 din lungimea corpului si prezinta o forma caracteristica , de pana conica , din cauza liniei superioare de profil drept. Numai la vierii batrani aceasta linie devine convexa , prin boltire in zona defenselor. Craniul propriu-zis se prelungeste printr-un nas mobil , in forma de trompa , terminat cu un rat discoidat , lipsit de par , in care se deschid cele doua nari. Pe cap sunt prinse , proportionat sus , doua urechi relativ mici de forma triunghiulara , acoperite cu par mai scurt. Gatul este scurt , relativ gros si adanc , lasand impresia prinderii capului direct de trunchi.  (29)

Corpul scurt si masiv , usor aplatizat lateral este mai inalt in zona greabanului si mai scurt si mai subtire in partea posterioara. Coama inalta si omoplatii puternic dezvoltati , accentueaza impresia dezvoltariiputernice a partii anterioare. Picioarele sunt subtiri si scurte , comparativ cu ale celorlalte specii de vanat copitat. Ele se sprijina pe pamant prin degetele 3 si 4 , invelite in copite lunguiete , usor asimetrice , cu margine tare , astfel incat imprimarea lor apare clara. Degetele 2 si 5 , de asemenea invelite in material cornos , sunt mai mici si dispuse mai sus. Ele ating numai pamantul.

Maturitatea sexuala la mistreti este la varsta de 18-19 luni. Din cercetari a rezultat insa ca 50-60 % din femele sunt apte din primul an de viata , de la varsta de 7-9 luni. Din cauza concurentei puternice datorate poligromiei , vierii imperecheaza mai tarziu intre 4-10 ani. Spre deosebire de alte specii de vanat copitat , perioada de rut la mistreti este mai extinsa , inregistrandu-se si in afara acesteia.

Imperecherea incepe la sfarsitul lunii octombrie , este in toi in noiembrie si se termina la inceputul lunii decembrie. Abundenta hranei poate sa o grabeasca , iar lipsa ei sa o intarzie (Briedermann-1964).

Durata sarcinii este de 17 saptamani , deci in martie-aprilie , fata circa 4-10 purcei.

Simtul de familie este destul de dezvoltat la mistret. De la fatat si pana toamna tarziu , purceii stau cu mama lor , devenind independenti in noiembrie , in timpul imperecherii.

Mistretul este animal de noapte. In cautarea hranei din desis seara si e intoarce in adapost dimineata. Nu isi pastreaza regularitate trecatorilor. Poate parcurge la nevoie distante mari , chiar 20-40 km intr-o noapte. (30)

Prezenta mistretului in teren se constata mai intai dupa semnele trecerii lui , eventual dupa sunete si miros , mai inainte ca sa poata fi vazut. Semnele lasate sau urmele prezentei sunt de o foarte mare diversitate si ofera informatii deosebite de complexe pentru cei care le recunosc si stiu sa le interpreteze corect.

Dintre cele mai simple si frecvent intalnite semne , sunt urmele lasate de imprimarea copitelor (urme tipar sau partie) , indicii de alimentare (ramaturi , consum de hrana) , lasatu-le , folosirea mancarurilor si arborilor de frecat , prezenta culcusurilorsi resturilor de cadavre.

Recoltarea mistretului se face pe fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului , prin practicarea vanatorii la goana , in baza autorizatiilor colective si la dibuit sau panda in baza autorizatiilor individuale.

Trofeele mistretului sunt variate si controlate , nu sunt altceva decat parti caracteristice ale vanatului dobandit , coltii , blana si parul din coama. Acestea reprezinta pentru vanator o valoare simbolica. Desigur cei mai valorosi sunt coltii normali de vier , dar , in aceeasi masura , pot fi apreciati si cei cu anomalii si cei de scroafa , mai ales batrana.