Anas acuta acuta - rata sulitar

Anas acuta acuta - rata sulitar

Descrierea. Corpul fara pene este putin mai mic decat cel al ratei mari. In zbor atrage atentia gatul lung si subtire si rectricele lungi si ascutite.

Ambele sexe prezinta oglinda bronz, la mascul cu irizatii verzi si luciu metalic, tivita anterior ruginiu si posterior alb. Masculul prezinta in haina nuptiala capul si partea dorsala a gatului de culoare bruna, gatul, pieptul si un intrand pana dupa ochi de culoare alba si ciocul cu aspect general cenusiu. Penajul subcaudal este negru. Femelea prezinta penaj brun-marmorat.

Biotopul. Populeaza lacuri deschise de ses, putin adanci, dulci sau sarate, intinse, cu vegetatie scunda la mal si vizibilitate buna. Evita lacuri mai mici sau cele inconjurate de arbori si tufisuri. In pasaj prefera litoralul si lacurile langa litoral.

Cloceste in tara doar ocazional in cateva perechi, insa este frecvent in pasaj.

Hrana. Este cautata preponderent in apa putin adanca unde isi cauta hrana inotand, partial scufundat, cu capul si corpul in cea mai mare parte sub apa, cercetand profunzimi pana la 52 cm. Uneori se scufunda integral sub apa. Poate cauta hrana si pe suprafete mlastinoase, inundate sau pe uscat.

In toate anotimpurile predomina in hrana fractiunea vegetala sub forma unor seminte si fructe, rizomi, verdeturi etc. ale unor plante acvatice (Eleocharis sp., Bulboschoenus maritimus, Scirpus sp., Potamogeton sp. s.a.). Primavara si vara pot sa apara intr-o proportie insemnata si animale: moluste (ex.: Lymnaea sp., Physa sp.), larve si adulti de insecte (Chiromonidae s.a.), mai rar crustacei (ex.: Daphnia sp., Artemia sp.) si pestisori.

Se hraneste preponderent noaptea.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala dupa cca 10 luni insa multe exemplare trec abia dupa 2 ani la reproducere. Perechile se formeaza iarna sau in cursul venirii, primavara. Cuplul este monogam pe sezonul de reproducere, dar se destrama frecvent inca in timpul clocirii.

Cuibul se gaseste pe sol, in pajisti si pasuni preferabil intr-un loc mai uscat, cu vizibilitate buna, nu intotdeauna in imediata vecinatate a apei. Spre deosebire de alte rate poate fi amplasat chiar liber, fara protectie. Este construit din material vegetal uscat din vecinatate la care se adauga ulterior dunele care se aseamana cu cele de Anas clypeata, care sunt ceva mai mici (brun-intunecate cu centru deschis).

Depune, spre sfarsitul lunii aprilie/ inceputul lunii mai, cel mai frecvent 7-8 oua cenusii-verzui. Ouale sunt depuse zilnic si clocirea incepe dupa depunerea ultimului ou. Femela cloceste singura timp de 21-23 de zile.

Puii sunt precociali si devin zburatori dupa cca 7 saptamani. La paza cuibului, apararea si conducerea puilor poate participa si masculul.

Creste un singur rand de pui pe an cu posibilitatea unor ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o specie preponderent migratoare care ierneaza intr-o zona care se intinde din India pana in Africa Centrala cuprinzand Marea Caspica si Marea Neagra.

In ierni blande ierneaza pe Dunare si pe litoral. In lunile iunie-iulie se inregistreaza un pasaj intermediar cand masculii se retrag spre naparlire. Plecarea spre iernare incepe in ultimele zile ale lunii august si in septembrie (mai timpuriu decat la rate), iar intoarcerea are loc in martie-aprilie.