Anas crecca crecca - rata mica

Anas crecca crecca - rata mica

Descrierea. Masculul prezinta capul ruginiu cu o zona verde intinsa pe laturi care cuprinde si ochii; gusa si laturile gatului sunt brun patate, iar spatele si laturile cenusiu patate. Tectricele sunt cenusii si remigele intunecate. Femela este brun marmorat; oglinda este la ambele sexe verde.

Biotopul. Populeaza lacuri putin adanci cu vegetatie bogata la mal. Prezinta o anumita elasticitate a pretentiilor populand atat lacuri eutrofe cat si oligotrofe sau distrofe, lacuri mari si chiar foarte mici, canale de desecare, brate moarte ale unor rauri etc.,  inclusiv in zona montana, paduroasa.

Iarna prefera ape intinse, eutrofe, cu posibilitati de protectie.

In tara a clocit doar de cateva ori atat in Dobrogea cat si in interiorul tarii.

Hrana. Este cautata preponderent prin filtrarea apei si a malului la mal introducand capul sub apa si agitand malul fundului apei pana la profunzimi de 23-24 cm. Cauta hrana pe jos, la mal, sau inot, in braul de stuf. Nu viziteaza culturi agricole sau miristi. Hrana este compusa primavara si vara preponderent din animale mici si mai putin mobile: insecte (Chironomidae, Trichoptera), crustacei, nematode, moluste, (scoici pana la 6 mm), hidrozoare, anelide s.a. Toamna si iarna predomina in hrana net plantele, si anume piese mici de 0,5-11 mm mai ales seminte de Juncus sp., Salicornia sp., Potamogeton sp., Atriplex sp.; pe litoral si Ruppia sp., Chara sp., Najas sp., s.a.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala la cca 10 luni. Cuplurile se formeaza incepand din perioada septembrie-octombrie, de regula in zonele de iernare, pentru un sezon de reproducere. In martie "petirea" inregistreaza un maximum. Nu apara un teritoriu. Cuibul se aseste pe sol in braul de vegetatie acvatica, frecvent la mal, pe uscat, sau pe mici insulite, cu protectie laterala si de sus. Este o constructie ingrijita cu material din imediata vecinatate, din materiale vegetale locale la care se adauga puful de culoare intunecata, cu centrul de culoare mai deschisa.

Ouale, frecvent 8-10 la numar, sunt de culoare galbuie-bruna, proaspete uneori cu o tenta verzuie; se confunda usor cu cele de A. querquedula. Sunt depuse zilnic, la inceputul lunii mai. Doar femela cloceste timp de 21-23 zile cu incepere dupa depunerea ultimului ou; mascululul sta in aceasta perioada de veghe in apropierea cuibului.

Puii sunt precociali si condusi - o raritate printre rate - frecvent de ambii parinti; devin independenti dupa cca 3-4 saptamani si apti de zbor dupa cca 6 saptamani. Creste un singur rand de pui si poate depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Clocirea in tara este exceptionala; mai frecvent apare in pasaj, in septembrie, respectiv martie-aprilie; in ierni blande, fara inghet, poate ierna, altfel coboara in jurul Mediteranei. Se remarca faptul ca stolurile sunt mai putin amestecate cu alte rate, specia formand frecvent stoluri pure.