Phalacrocorax carbo sinensis - cormoranul mare

Phalacrocorax carbo sinensis - cormoranul mare

Descrierea. Este o pasare de marimea unei gaste; penajul este neagru, la baza ciocului carligat de culoare galbena apare o zona galbuie iar obrajii, partial si fata si uneori si capul sunt albe sau alb-patate. In perioada de reproducere prezinta lateral, pe coapse, cate o mica pata alba.

Biotopul. Populeaza ape statatoare sau curgatoare cu apa adanca, dulci sau sarate, preferential in apropierea unor arbori sau stanci pentru amplasarea cuiburilor. Biotopul de reproducere nu trebuie sa coincida cu baza trofica, intrucat pot efectua deplasari zilnice pana la 50 km.

Iarna se concentreaza langa lagune, lacuri, pe litoral, in zone fara pod de gheata si bogate in pesti.

Hrana. Este cautata inot, capul fiind introdus pana peste ochi in apa sau prin scufundare totala cu durata de 15-30 s, maximum 70 s, in apa putin adanca, cu toate ca a fost observat si la adancimi de 16 m. Exista si alta tehnica de vanatoare, in grup, ca la pelicani, cu care se ascociaza uneori.

Hrana este compusa aproape exclusiv din pesti, de regula mai mari de 10 cm, apucati dupa operculi. Cei mai mari pesti identificati ca prada au fost tipari (Anguilla anguilla) de pana la 65 cm in greutate de cca 50 g.

Sortimentul de pesti prinsi variaza dupa zona si anotimp in stomac gasindu-se pesti de pe fundul apei cum sunt: Anguilla anguilla, Leuciscus rutilus, Stizostedium lucioperca, Acerina cernua, Abramis brama, Blicca björkna, Perca fluviatilis.

Doar ocazional prinde alte animale: crabi, raci, si chiar puii unor pasari acvatice si sobolani de apa. Oasele sunt eliminate prin ingluvii imbracate cu o secretie care se intareste capatand aspect membranos. Puii sunt hraniti cca o saptamana cu o pasta din pesti semidigerati iar apoi cu pestisori.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala de regula in al patrulea an de viata cu toate ca s-au observat clocind si pasari in haina de imatur. Perechile se formeaza inca din martie; cuplul este monogam pe perioada de reproducere.

Cuibul se gaseste, de regula, pe arbori; in lipsa lor si in stuf sau pe sol. Este alcatuit la baza din ramurele si in partea superioara din material mai fin. De regula cuiburile sunt asociate in colonii, chiar si mixte cu starci, ciori s.a. Cu timpul cuiburile sunt rigidizate de excrementele pasarilor care fac ca si arborii sa se usuce. Frecvent folosesc cuiburi din anii anteriori sau ale altor specii pe care le pot alunga.

Ouale, in numar de 3-4 (rar mai multe), prezinta pe un fond albastru deschis un strat alb, cretos, uneori discontinuu. Pontele se gasesc de la inceptul lunii aprilie, insa exista variatii mari intre perechi, astfel incat intr-o colonie unele perechi au pui iar altele de abia depun ouale.

Ouale sunt depuse la intervale de 2-3 zile; ambele sexe clocesc incepand dupa primul ou timp de 23-24 zile.

Puii altriciali sunt hraniti de parinti la cuib cca 7 saptamani, zboara bine dupa cca 8-9 saptamani, dar depind de adulti in total cca 12-13 saptamani.

Frecvent se gasesc in ponta oua nefecundate si cum puii mai slab dezvoltati pot sa cada de pe arbori (unde incep sa se catere dupa cca 5 saptamani de viata) dintr-o ponta de regula raman doar 1-2 pui.

Cresc un singur rand de pui dar pot depune ponte de inlocuire. Se discuta daca ar creste uneori doua randuri de pui.

Deplasari sezoniere. Este o specie migratoare care iarna se retrage spre litoral. In anii cu inghet se deplaseaza in sud, cel mult pana la Mediterana.