Aquila pomarina pomarina - acvila tipatoare mica

Aquila pomarina pomarina - acvila tipatoare mica

Descrierea. Prezinta penajul uniform brun-inchis, mai palid decat la A. clanga cu care se aseamana pina la confundare; cu o pata galbuie in zona cefei. Tectricele mici si mijlociii precum si penele din zona articulatiei cotului, sunt ceva mai deschise.

Biotopul. Populeaza paduri nu prea rare de foioase si rasinoase pana la altitudini mijlocii, preferential acelea care se gasesc in lunci si in apropierea unor zone umede.

Hrana. Este animala fiind prinsa in teren deschis in mod foarte variat: pandind de pe arbori, stalpi etc., din zbor incet, rotit, cu fixarea prazii din zbor pe loc si picaj rapid, dar si din mers, pe jos, cercetand poienile. Nu prinde animale pe suprafata apei sau in zbor ci preponderent pe sol. Hrana este compusa mai ales din mamifere (peste 80%), predominant rozatoare mici (Microtus arvalis, Apodemus sp. s.a.), pana la marimea unui popandau, rar mai mari (iepuri mici s.a.). Pe langa rozatoare consuma cartite, amfibii (broaste), pasari (preponderent specii clocitoare pe sol, pana la marimea unei rate), mai rar reptile si doar exceptional pesti sau hoituri. Consuma frecvent si insecte mai mari (coleoptere, ortoptere s.a.).

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala probabil dupa 3-4 ani. Se presupune ca perechea este monogama si legatura este de durata datorita afinitatii fata de teritoriul ales. Sosesc in pereche sau izolat executand jocuri aeriene.

In conditii optime teritoriul de vanatoare este de cca 300-500 ha cuiburile putand fi la distante de 300-400 m intre ele, de regula insa teritoriile sunt mult mai mari. Folosesc, de regula , cuiburi vechi de sorecar, care sunt reparate si suprainaltate avand diametrul extern de 65-70 cm, exceptional 100 cm si diametrul intern de 20-30 cm; cuiburi vechi pot atinge inaltimi de 30 cm, dar cuiburi vechi pot atinge si pana la 75 cm. Cuibul se gaseste exclusiv pe arbori, langa trunchiul principal sau intr-o bifurcatie, la baza coroanei, frecvent pe stejari sau pini, de regula langa ape sau in liziera. Adancitura cuibului este captusita cu iarba uscata si material verde. Depune la sfarsitul lunii aprilie/ inceputul lunii mai la interval de 3-4 zile, 2 mai rar 1 sau 3 oua, ultimul fiind frecvent mai mic si mai putin patat. Pe fond alb-murdar prezinta o patare puternica, deasa, cu pete brune, brune-galbui si cenusii.

Cloceste preponderent femela, timp de 38-43 de zile, incepand chiar cu primul ou. Cel de-al doilea pui de regula moare sufocat de cel mare. Dupa cca 8 saptamani puiul este zburator fiind hranit inca cca 3 saptamani de parinti. Pe an creste un singur rand de pui; poate depune o ponta de inlocuire, de regula compusa dintr-un singur ou.

Deplasari sezoniere. Este, fara exceptie, o pasare migratoare care ierneaza in Africa, de regula la sud de Ecuator; pleaca la sfarsitul lunii noiembrie si se intoarce incepand cu a doua jumatate a lunii martie. Peste Romania trece principalul traseu de migrare al pasarilor central si est-europene cu un maximum de indivizi in luna septembrie.