Bubo bubo bubo - buha

Bubo bubo bubo buha

Descrierea. Penajul este brun-ruginiu cu desene brune-negricioase in lungul si latul penelor. Prezinta urechiuse erectile si ochi portocalii.

Populeaza toata tara cu un efectiv mai mare in Transilvania si Moldova.

Biotopul. Populeaza de la ses pana in zona subalpina paduri bogat structurate, in special zone in care alterneaza teren deschis cu paduri; prezinta o preferinta pentru pereti stancosi unde gaseste adapost  si care ii asigura vizibilitate si acces liber prin zbor. Localitatile sunt populate doar rareori, la fel zonele cu oferta saraca de hrana, cu ploi frecvente sau intens frecventate. Cand oferta de hrana este buna poate popula si zone stepice, intinderi cu stuf etc., fara arbori.

Hrana. Este dobandita atat la panda de pe arbori sau pe sol cat si din zbor, prin dibuire.

Vaneaza noaptea, insa in perioada de reproducere si ziua, surprinzand prada in somn sau in fuga. Animalele de marimea unui sobolan sau mai mari sunt prinse cu ambele picioare, animalele mai mici cu un picior si nevertebratele mai mici cu ciocul.

Consuma exclusiv animale care pot fi de la marimea unor insecte pana la marimea unor iezi de caprior. Vaneaza mamifere (soareci si sobolani, arici, chitcani, iepuri s.a.), pasari (de la pasari cantatoare pana la rapitoare de zi, vanat de apa, cocosi de munte, starci etc. - ratele pot fi prinse chiar pe apa), broaste, uneori pesti, insecte mai mari (ortoptere si coleoptere), rame si melci.

Local poate fi preferata o anumita specie de prada: iepuri, ariciul, harciogul si iarna diferite alte rozatoare, iar dintre pasari: potarnichile, vanatul de balta, corvidele, porumbei buha fiind foarte adaptabila in privinta hranei.

Consuma, in special iarna, si hoituri. Resturile nedigerabile sunt eliminate sub forma unor ingluvii. 

Reproducere. Atinge maturitatea sexuala de regula dupa un an, unele femele insa abia dupa 2 ani. Perechile formeaza cupluri monogame, multianuale. Perechile noi se formeaza inca din toamna iar strigatele caracteristice pot fi auzite incepand cu luna septembrie. Iarna intensitatea scade, insa spre sfarsitul lunii februarie, cand incepe depunerea oualor, strigatele se aud din nou.

Raza de activitate a unei perechi este de 2-3 km, vara, respectiv 5-7 km, iarna. In timpul clocitului se limiteaza chiar la numai 1-1,5 km² .In biotopuri foarte favorabile cuiburile se pot apropia pana la cateva sute de metri.

unor pereti stancosi cu protectie de sus, cu vizibilitate buna si acces usor prin zbor, frecvent protejate de vegetatie arbustiva. Fiecare pereche poseda mai multe nise pe care le foloseste cu mare fidelitate chiar in conditii de deranjamente.

Uneori cuiburile se gasesc si pe sol, in cariere, sub tufe, pe insulite uscate in stufarisuri, in cuiburile unor rapitoare, starci sau berze etc. Cuibul nu prezinta vreo amenajare, cel mult poate prezenta o infrastructura din ingluviile unor ani premergatori.

Ouale sunt depuse incepand cu jumatatea lunii martie - de regula 2 sau 3 oua albe, depuse la intervale de 2-3 zile. Femelele tinere depun ouale mai devreme, cele batrane mai tarziu.

Doar femela cloceste incepand dupa depunerea primului ou timp de 31-37 de zile.

Puii sunt semialtriciali; pot parasi cuiburile terestre dupa 3-4 saptamani, pe jos; in stancarii,

parasesc cuibul abia dupa 9-10 saptamani, in zbor. Sunt ingrijiti de ambii parinti. In septembrie/ octombrie puii parasesc, de regula, teritoriul parintilor fiind independenti.

Pe an depune o singura ponta cu posibilitati de inlocuire in caz de pierdere.

Deplasari sezoniere. Este o pasare sedentara insa in timpul iernii raza de vanatoare se extinde la 5-6 km. Puii pot executa deplasari mai mari in cautarea unor teritorii neocupate.