CARACTERE PRIN CARE SE POATE EVIDENTIA PROCESUL DE CRESTERE LA GAINI

CARACTERE PRIN CARE SE POATE EVIDENTIA PROCESUL DE CRESTERE LA GAINI

Capacitatea productiva a animalelor domestice este determinata pe de o parte de potentialul genetic si pe de alta parte de conditiile de intretinere. In acest sens, caracterele care concura la realizarea procesului de crestere, trebuie sa fie exteriorizate, astfel incat sa se realizeze transformarea potentialitatilor genetice in insusiri productive, caracteristice organismelor adulte.

Caracterele implicate in procesul de crestere si prin care se poate evidentia acest proces la nivelul intregului organism la gaini, sunt in principal urmatoarele: greutatea oului, greutatea corporala la diferite varste, sporul mediu zilnic al greutatii sau al diferitelor regiuni corporale, dezvoltarea musculaturii, lungimea fluierului, conformatia corporala.

1. GREUTATEA OULUI.

Greutatea oului este un caracter important in primul rand, pentru ca hotaraste masa oualor produse, avand insa implicatii directe in evolutia ulterioara a procesului de crestere al viitorului organism, acest caracter influentand direct calitatea si mai ales, greutatea puiului de o zi.

Greutatea oului depinde fara indoiala de continutul in diferite substante nutritive. De asemenea, este de asteptat ca modificarea greutatii oului sa aiba implicatii si asupra componentelor sale, cu influenta directa asupra greutatii puiului de o zi si implicit asupra evolutiei ulterioare a procesului de crestere.

Cantitatea de galbenus, afecteaza inca de la inceput procesul de crestere al viitorului organism, prin cantitatea de substante nutritive puse la dispozitia acestuia. Proportia de galbenus creste odata cu inaintarea in varsta a gainilor outoare, realizandu-se mai ales pe seama continutului in apa. Cercetarile au aratat ca, proportia galbenusului se modifica sezonier. Astfel, iarna cantitatea sa scade, iar primavara proportia sa creste. In acelasi timp, proportia de albus ramane in general aceeasi, prezentand unele mici descresteri in sezoanele de vara si toamna. Selectia pentru marirea proportiei galbenusului determina o marire a greutatii oului si implicit o greutate mai mare a puiului de o zi.

La inceputul ouatului, poate aparea o frecventa mai mare a oualor mici (3-5%), dar in conditii normale greutatea lor creste pe masura ce pasarile inainteaza in perioada de ouat. Greutatea primului ou reprezinta 75% din greutatea maxima a oualor realizata la varsta de adult.

S-a demonstrat, ca greutatea oului, creste pana la un anumit nivel, odata cu avansarea in ouat (in functie de specificul ereditar la rasei sau liniei respective). In acelasi timp scade treptat intensitatea ouatului, considerandu-se ca aceste doua caractere sunt intr-o corelatie negativa.

Determinarea practica a greutatii oualor, se face prin cantarirea acestora in saptamanile 30 si 31 de control individual al productiei de oua.

La rasele specializate pentru productia de carne, se aplica selectia stabilizatoare pentru greutatea oului. In acest sens se procedeaza la selectia in jurul greutatii medii favorabile pentru linia respectiva greutatea optima fiind de 57g pentru rasele grele.

In tabelul 1 se prezinta greutatea oului la diferite rase de gaini.

Tabel 1.

Greutatea oului la diferite rase de gaini(dupa M. Balasescu si col.)

De asemenea, greutatea oualor se coreleaza cu greutatea puiului de o zi, mentinandu-se influenta o anumita perioada din cresterea puiului (in general pana intre 3-10 saptamani), acest factor avand influenta si asupra altor indicatori cum sunt: viabilitatea puilor, consumul specific de hrana, imbracarea cu penaj. Acesti factori sunt la randul lor, in stransa interactiune cu: forma oului, volumul oului, cu varsta pasarilor si cu conditiile de incubatie.

Se poate spune, ca in general intre greutatea pasarilor adulte si greutatea medie a oualor exista o anumita corelatie pozitiva. Totusi in cifre relative, ouale sunt cu atat mai mici, cu cat pasarile sunt mai mari.

Cu toate ca heritabilitatea greutatii oului este ridicata, genotipul nu constituie, in practica, un factor determinant pentru variatia greutatii oului cand este vorba de reproducatori din rasele grele. Aceste pasari au tendinta de a produce oua foarte mari, mai ales spre sfarsitul perioadei de ouat, chiar cu o alimentatie restrictionata. Cu cat ouatul este mai precoce, cu atat greutatea oualor este mai mica.

Greutate oului exercita o influenta asupra viitorului organism. Astfel, in cazul oualor prea mari, mortalitatea embrionara este mai frecventa si datorita faptului ca in general coaja oului este mai subtire. Din acesta cauza, se folosesc pentru incubatie oua care au o greutate intre 50-70 grame.

2. GREUTATEA CORPORALA.

Greutate corporala la diferite varste este principalul caracter care poate evidentia evolutia procesului de crestere al unui individ.

De asemenea, evolutia procesului de crestere difera dupa ecloziune intre masculi si femele, fiind influentata de sex. La maturitate, masculii sunt mai grei decat femelele, cu toate ca imediat dupa ecloziune, greutatea este identica la ambele sexe. Rezulta ca, diferentele de greutate intre sexe se inregistreaza in timpul cresterii, dupa ecloziune, aceasta avand implicatii in dirijarea ulterioara a acestui proces. In acest sens, se are in vedere necesitatea hranirii diferentiate a puilor pe sexe, in raport cu intensitatea de crestere care este in general diferita.

Corelatia dintre varsta primului ou si greutatea corporala este pozitiva, selectia pentru greutate corporala mare intarziind aparitia maturitatii sexuale.

Pe de alta parte, in functie de greutatea corporala, se poate stabili si precocitatea pasarilor, aceasta influentand indirect productia de oua. In acest sens, cu cat gainile sunt mai grele cu atat sunt mai tardive in reproductie, avand ca urmare o productie totala de oua mai mica

Se cunoaste faptul ca greutatea corporala variaza foarte mult de la o rasa la alta, in functie de varietate si de individ, cresterea fiind mai intensa la unele rase (in principal la rasele grele). In acelasi timp, exista diferente mari sau foarte mari de greutate corporala intre rasele aceleiasi specii. Totusi, in cadrul aceleiasi rase, este necesar sa se stabileasca greutatea standard la diferite varste, acesta fiind un indicator destul de eficient al dinamicii procesului de crestere si al conditiilor de intretinere.

Greutatea mare a pasarilor se poate datora genelor care controleaza greutatea corporala sau genelor care determina producerea primului ou la o varsta mai inaintata.

Greutatea corporala este influentata de asemenea de o serie de alti factori cum ar fi: naparlirea, instinctul de clocit, precocitatea sexuala, productia de oua, precum si conditiile de intretinere. In cadrul aceleiasi rase, greutatea corporala reprezinta unul din indicii cei mai importanti in aprecierea starii de intretinere a pasarilor.

Tehnologia de crestere si exploatare, trebuie corect aplicata, pentru a se inregistra o greutate corporala cat mai aproape de potentialul genetic al rasei sau liniei respective. In acelasi timp, ritmul de crestere al pasarilor este mai mare decat al altor specii de animale de interes zootehnic. In acest sens se poate exemplifica ritmul de crestere al gainilor din rasa Plymouth-Rock

Tabel 2.

Dinamica greutatii corporale la diferite varste in raport cu cea de la

ecloziune la gainile din rasa Plymouth-Rock

(dupa M. Balasescu si col.)

3. SPORUL MEDIU ZILNIC.

Sporul mediu zilnic, este un caracter foarte strans legat de procesul de crestere intrucat de acesta depinde greutatea vie la diferite varste, acesta fiind mai ridicat in prima perioada a cresterii, dupa care pe masura ce pasarile inainteaza in varsta si greutatea corporala creste, sporul in greutate se micsoreaza.

Sporul in greutate se evidentiaza prin intensitatea de sinteza a proteinei, cu preponderenta la nivelul muschilor striati, cei mai dezvoltati fiind muschi pectorali si muschii gambei. In acelasi timp, muschii dorsali si muschii abdominali sunt foarte putin dezvoltati. De asemenea, sporirea masei musculare rezulta in urma cresterii medii zilnice cu 25-30 grame a greutatii corporale. In acest sens, un spor mediu zilnic mai mare cu 10% peste limitele normale, are drept urmare o sporire a sintezei de grasime cu 18% ( J. Robelin si D. Micol).

DEZVOLTAREA PIEPTULUI.

Dezvoltarea pieptului exprimata prin masa musculara, se poate evidentia analizand regiunea toracala, din care fac parte urmatoarele subregiuni:

Subregiunea capului pieptului. Din aceasta fac parte muschii pectorali, cuprinsi intre articulatiile scapulo-humerale-clavicula coracoida si ampula episternala. Aceasta subregiune are ca limita gusa, umerii, subregiunea costala si varful anterior al carenei. Forma capului pieptului poate fi larga sau stramta (intre umeri), adanc sau mai putin adanc (intre linia umerilor si varful carenei), rotund sau ascutit. Din punct de vedere al dezvoltarii poate fi: mare, mijlociu sau mic.

Imbracarea cu muschi a acestei subregiuni poate fi: buna, mijlocie, slaba. Defecte care pot aparea: torace ingust sau putin adanc, slab imbracat cu muschi.

Subregiunea pieptului propriu-zis. Aceasta are ca baza anatomica : muschii pectorali si intreaga carena sternala. Aceasta subregiune, are ca limita capul pieptului, apendicele xifoid, coastele. Aceasta are diferite grade de lungime, adancime si rotunjime. Subregiunea poate fi mare, mijlocie si mica. Directia de orientare poate fi: orizontala sau oblic in jos antero-posterior. Imbracarea cu muschi poate fi: foarte buna, buna, satisfacatoare, slaba, si foarte slaba.

Subregiunea costala. Are ca baza anatomica coastele si muschii intercostali, avand ca limite: spinarea, capul pieptului propriu-zis, abdomenul. Are diferite grade de lungime, adancime si largime. Ca marime, aceasta subregiune poate fi: mare, mijlocie sau mica.

Odata cu inaintarea in varsta, are loc si dezvoltarea pieptului, (proportional cu dezvoltarea organismului), existand o corelatie foarte stransa intre acest caracter si greutatea corporala.

5. LUNGIMEA FLUIERULUI.

Aceasta regiune are ca baza anatomica oasele tarso-matatarsiene. Are lungimi si grosimi diferite, directia este verticala, coloritul poate fi alb, roz, galben, vanat negru. Pot aparea urmatoarele defecte: oblic lateral sau dinapoi spre inainte.

Se poate efectua masurarea diametrului fluierului cu o panglica sau subler, avandu-se in vedere treimea inferioara a fluierului (deasupra pintenului). In acesta situatie se obtin informatii in legatura cu tipul constitutional, caracterul de rasa etc.

Dezvoltarea corporala se poate aprecia si prin lungimea fluierului nu numai prin determinarea greutatii corporale.

6. CONFORMATIA CORPORALA.

Este un caracter care are un determinism genetic complex, corelat pozitiv cu viteza de crestere, influentand direct greutatea corporala.

Conformatia corporala este determinata de cresterea heterotrofa, adica de intensitatile diferite de crestere ale diferitelor parti componente, ale corpului.

Schimbarile de conformatie corporala, sunt determinate in special ereditar, dar in unele situatii evolutia conformatiei este influentata si de nivelul de intretinere. Schimbarile de conformatie corporala, sunt determinate de cele mai multe ori de complexul genic care sta la baza acestui caracter, dar in unele situatii schimbarile sunt determinate si de nivelul de intretinere.