Accipiter brevipes - uliul cu picioare scurte

Accipiter brevipes - uliul cu picioare scurte

Descrierea. Penajul seamana mult cu cel al lui A. nisus, cu deosebirea ca la mascul bandarea este mai pronuntat ruginie, inclusiv pe picioare, obrajii sunt cenusii si pata alba de pe ceafa lipseste. La femela bandarea nu este bruna ci brun roscata si deasupra ochilor scurta si putin evidenta. Ambele sexe au ochii intunecati - niciodata galben-portocalii.

Biotopul. Populeaza zone unde palcuri de foioase (stejari, anini) alterneaza cu teren deschis, bogat structurate, in zone insorite, calde, cu subarboret bogat de la ses pana in zona de dealuri, preferabil si in apropierea unor ape. Clocirea mai mult in sudul tarii.

Hrana. Vaneaza din zbor, la mica inaltime, cu acoperire laterala, dar si la panda de pe ramuri sau movilite de sol surprinzand prada pe sol sau in zbor. Nu este atat de specializat pe pasarele ca celelalte specii de uliu. Cel putin in perioada de reproducere in hrana pot predomina mamiferele (rozatoare din genul Arvicola, Apodemus s.a., completate de lilieci). Uneori in hrana predomina si pasarile (pitigoi, cinteze, silvii s.a.) pana la marimea unor porumbei. Frecvent prinde si reptile si insecte mai mari. Este activ ziua si uneori si in crepuscul.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala in primul an de viata - uneori se reproduc in haina juvenila. Cuplul este monogam pe durata sezonului de reproducere.

Cuibul se gaseste in partea superioara a coroanei unor foioase situate la marginea padurii, uneori in apropierea unor drumuri, doar rar pe arbori izolati, in bifurcatii sau pe ramuri laterale. Cuibul este de regula o constructie proprie, uneori baza poate fi un cuib vechi de cotofana, cioara s.a. Este o constructie sumara care se aseamana cu un cuib de porumbel, cu diametrele de 25-35 cm, si inaltimea de cca 15 cm alcatuita din ramurele subtiri si ornate cu frunze verzi. Cuburile pot fi uneori la distante la numai 100 m.

Depune incepand cu mijlocul lunii mai 3-5, cel mai adesea 4, oua de culoare verde-albastruie, cu aspect marmorat, care palesc cu timpul devenind aproape albe. Uneori apare o patare bruna-galbuie, palida si spalacita; ouale sunt depuse la intervale de 1-2 zile.

Doar femela cloceste incepand cu primul ou timp de 30-45 de zile. Puii semialtriciali stau in cuib 40-45 de zile.

Creste un singur rand de pui, dar poate depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o pasare migratoare care ierneaza in Etiopia si Arabia sudica trecand peste Bosfor. Pleaca incepand din august pana cel tarziu in ultimele zile ale lunii septembrie si se intoarce incepand din ultimele zile ale lunii aprilie.