Fulica atra atra - lisita

Fulica atra atra - lisita

Descriere. Pasarile nu prezinta un dimorfism sexual coloristic; prezinta un penaj negru, fara luciu, iar pe frunte o placa frontala cornoasa, alba, ca si ciocul.

Biotopul. Populeaza ape dulci, statatoare sau lin curgatoare, cu maluri cu sau fara vegetatie. Evita marea, lacurile oligotrofe sau ape sub 100 m². Biotopul optim il reprezinta lacurile eutrofe, de adancime redusa, cu stuf la mal si zone cu luciu de apa. Poate popula si lacuri din parcuri cu circulatie de public.

In perioada de naparlire prefera ape cu stufarisuri intinse, bogate in hrana, iar toamna si iarna poate popula si ape fara stuf, sarate, cu conditia unor maluri line care sa-i permita acces in apa pe jos.

Hrana. Cauta hrana preponderent in braul de stuf, pe pasunile si in culturile invecinate, inot pe apa sau scufundandu-se sub apa pana la adancimi de 1-2 m, exceptional 5-6 m, timp de 20-30 s. Uneori dobandeste hrana si prin parazitism trofic la rate, pescarusi etc.

Hrana se compune atat din plante cat si animale cu o usoara predominare a plantelor. Sunt consumate in special verdeturi: alge, plante acvatice, grau germinat dar si, in proportie mai redusa, semintele unor plante acvatice. In fractiunea animala predomina molustele (ex.: scoica Dreissena polymorpha s.a.) in special iarna, urmate de insecte, pesti mici s.a.. In apropierea localitatilor consuma resturi menajere, hrana animalelor din curti, iar primavara poate prada ouale altor pasari acvatice (ex.: de corcodei).

Prezinta gastroliti, uneori pana la 1 cm, in special toamna cand vegetalele consumate sunt mai tari.

Iarna consuma preponderent ierburi si grau, iar puii se hranesc preponderent cu plante.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala la finele primului an de viata insa nu toate exemplarele se imperecheaza si cresc pui in primii 2-3 ani. Cuplul este monogam pe perioada de reproducere si se poate forma fie iarna, fie primavara dupa ocuparea teritoriului. Se observa perechi si in afara sezonului de reproducere. Pe la sfarsitul lunii februarie/ inceputul lunii martie, masculii adopta un teritoriu cuprins intre 850-4.700 m² , pe locuri mici chiar sub 800 m²  pe care il apara.

Constructia cuibului este inceputa de mascul; cuibul este plutitor si se gaseste in braul de stuf si plante acvatice, aproape de luciul apei, de regula in apa putin adanca (sub 1 m).

Cuibul poate fi liber plutitor, ca o pluta, sau mai frecvent fixat de vegetatie si este construit cu grija din frunze uscate de stuf, papura s.a. Frecvent cuibul este protejat lateral si de sus de fire de stuf s.a., adunate si fixate deasupra cuibului. Dimensiunile externe ale cuibului sunt cuprinse intre 25-55 cm, cu o adancitura de 16 -30 cm in diametru si 3,5-10 cm in adancime; cuibul se ridica 8,8-28 cm deasupra apei.  Depune cel mai adesea 6-9 oua (uneori chiar mai multe) incepand cu a doua jumatate a lunii aprilie. Ouale sunt depuse zilnic si prezinta pe un fond cenusiu-galbui deschis, numeroase pete foarte mici de culoare neagra-bruna.

Clocirea poate incepe variat, chiar dupa depunerea primului ou, si dureaza 21-25 de zile; ambele sexe clocesc. Puii pot ecloza la interval de cateva zile, sunt precociali si raman 3-4 zile in cuib fiind acoperiti de femela si hraniti de mascul. In continuare parasesc ziua cuibul sub ocrotirea parintilor si se intorc noaptea fiind incalziti de femela. Dupa cca 4 saptamani cauta singuri hrana si dupa cca 8 saptamani sunt independenti, ramanand insa impreuna.

Pe an cresc 1 exceptional 2 randuri de pui iar dupa pierderea cuibarului pot depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o specie migratoare care vine spre sfarsitul lunii februarie /inceputul lunii martie si pleaca in octombrie - noiembrie, cand se aduna in numar mare pe lacurile mari si lagunele marii. In ierni blande, fara inghetarea apelor, exista incercari de iernare. Ierneaza in jurul Marii Negre si Mediteranei.