Tadorna tadorna - califarul alb

Tadorna tadorna - califarul alb

Descrierea. Este o pasare cu habitus de gasca. Capul, doua dungi pe spate si una ventrala precum si remigele sunt negre cu luciu verzui, oglinda este verde si peste gusa prezinta o banda lata, ruginie. Ciocul si picioarele sunt rosii, respectiv roze, iar masculul poarta la baza superioara a ciocului o cocoasa rosie.

Biotopul. Populeaza malurile nisipoase sau stancoase ale lagunelor sarate si salmastre precum si faleza litoralului, in special in zone cu apa maloasa, putin adanca, bancuri de nisip etc. In tara cloceste doar in Dobrogea si langa lacurile sarate ale Baraganului.

Hrana. Apara teritorii trofice pastrand intre perechi distante de cca 100 m. Hrana este cautata fie prin filtrarea apei la suprafata sau cu capul aplecat cativa centimetri sub oglinda apei, fie din mers prin filtrarea malului agitat anterior, prin ari rapide, alternative, ale picioarelor. Extrem de rar, mai frecvent la pui, se observa si scufundarea integrala.

In hrana predomina net animalele: crustacei (Artemia salina), moluste (frecvent Hydrobia sp., Cardium edule), viermi, insecte (larve de Chironomidae, Orthoptera s.a.), etc. Doar exceptional consuma plante acvatice, seminte (Atriplex sp., Scirpus sp., Salicornia sp., Suaeda sp., s.a.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala la finele celui de al 2-lea an, dar perechile se formeaza incepand din primul an, cand pasarile inca traiesc in carduri mari de tineret. Este o specie monogama, perechile formandu-se pe viata si prezentand o fidelitate deosebita pentru locul de clocire din anul precedent. Marimea teritoriului nu se cunoaste. Cuibul este ales preponderent de femela insotita insa de mascul. Se gaseste cel mai adesea in vizuini de vulpe sau alte cavitati in pamant largite de pasari si prezinta o intrare camuflata de vegetatie sau pietre.

In lipsa unor astfel de cavitati cloceste liber, sub adapostul unor arbusti,  plante, constructii etc. Nu aduna in vizuini material protector; ouale sunt protejate de puful cenusiu-deschis cu tenta bruna care se aduna in timpul clocirii. Cuiburile situate superficial, pe pamant, pot prezenta suplimentar cateva fire vegetale adunate din imediata vecinatate.

Ouale, frecvent in numar de 8-10, dar si mai multe, prezinta o granulatie fina si luciu slab. Se intampla ca mai multe femele sa depuna ouale intr-un singur cuib sau unele femele sa 'piarda" ouale pe locurile de odihna sau sa le depuna in cuiburilor altor Anatidae. Ouale se gasesc incepand cu mijlocul mai si sunt depuse zilnic.

Clocirea efectuata numai de femela incepe dupa depunerea ultimului ou si dureaza 28-30 zile; masculul sta de paza in apropiere. La plecare femela acopera ouale cu puf. Puii precociali eclozeaza uneori la intervale de 1-2 zile, stau in cuib 1-4 zile, si pot zbura dupa 6-9 saptamani. Sunt condusi de ambii parinti si daca clocesc mai multe perechi in zona acestea se pot uni, in special spre mijlocul lunii iulie, pentru conducerea puilor in comun; atsfel se nasc colectivitati cu zeci de pui condusi numai de o singura pereche sau de un singur individ.

Cresc un singur rand de pui, dar pot depune ponte de inlocuire.

Deplasari sezoniere. Este o pasare migratoare care dupa clocire, prin iulie-august, parasind tineretul uneori inca nezburator, se aduna cu sutele in locuri ferite, pentru naparlire. Timp de cca o luna sunt inapte de zbor. Dupa aceea, in functie de inghetarea apelor, pleaca pana in zona Mediteranei. In ierni blande pot ierna in numar mic in tara.