Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii




Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
» Gallinula chloropus chloropus - gainusa de balta


Gallinula chloropus chloropus - gainusa de balta


Gallinula chloropus chloropus - gainusa de balta

Descrierea. Penajul dorsal este brun intunecat-negricios, iar cel ventral cenusiu intunecat, ambele zone fiind nepatate, iar lateral, in zona de delimitare, apare un sir de pene albe. Penajul subcaudal este alb, picioarele verzui si o placa frontala, golasa, rosie.

Biotopul. Populeaza ape statatoare sau lin curgatoare cu vegetatie deasa atat la mal cat si submersa, multumindu-se chiar cu balti foarte mici cu luciul de 20-30 m2 sau apa salciie. Densitatile scad in desisurile pure de Phragmites sp., si Typha sp.; prefera desisurile cu Carex sp. si salcii izolate, inspre uscat.



In afara sezonului de reproducere poate fi intalnita si in fanete, culturi, parcuri cu lacuri etc. In privinta biotopului este cea mai putin pretentioasa specie dintre toate ralidele.

Hrana. Este adunata preponderent inot sau prin cautare pe sol, prin mlastini, pasuni umede sau pe plante acvatice plutitoare. Capul este introdus frecvent in apa, uneori s-a observat si scufundarea integrala.

Consuma in proportii variabile hrana animala si vegetala, ultima parand ca predomina (cca 75%). Componenta vegetala este alcatuita din verdeturi (varfuri de frunzulite, iarba, seminte incoltite ale speciilor Phragmites sp., Lemna sp., Potamogeton sp. s.a.), semintele unor plante acvatice  (Typha sp., Rumex sp., Polygonum sp. s.a.) si fructe, iar printre animale se gasesc frecvent insecte, rame, melci, mormoloci etc.

Insectele zburatoare, semintele sau fructele sunt adunate prin salturi sau prin catararea pe plante si arbori. Poate fi observata ocazional si pe gunoaie, in curti cu animale etc.

Reproducerea. Atinge maturitatea sexuala la finele primului an. Formarea cuplurilor are loc uneori din toamna, cuplul fiind monogam, cel putin pe un sezon de reproducere, frecvent insa, in special la perechile care ierneaza, s-au observat si cupluri de durata. Este o specie strict teritoriala insa nu se cunosc date privind marimea teritoriilor si a densitatii realizate.

Masculii aleg si apara teritoriul. Cuibul este amplasat pe sol, pe sau nemijlocit deasupra apei putin adanci (sub 1 m), in vegetatia de balta. Prezinta o mare plasticitate in alegerea locului pentru cuibarit, acesta putand fi liber sau ascuns, in cuiburile parasite ale altor specii sau cuiburi proprii etc.

Cuibul este construit de ambele sexe (cu predominarea masculului) si este o constructie voluminoasa cu diametrul intern de 15-25 cm si foarte adanca, pana la 15 cm.

Este construit la baza din ramurele, iar cuibul propriu-zis din frunze uscate, combinate ocazional cu pene. Marginea cuibului este frecvent ornamentata cu material verde iar vegetatia vecina este frecvent aplecata si innadita deasupra cuibului formand un acoperis protector. Ca o particularitate se mentioneaza ca masculul mai poate construi si cuiburi suplimentare, unde sunt adapostiti puii pana la eclozarea intregului efectiv.

Ouale sunt depuse inaintea terminarii constructiei cuibului, incepand cu mijlocul lunii mai; sunt foarte variate coloristic, fondul putand fi galbui, cenusiu, galbui-roscat, patarea fiind fina, relativ rara si uniforma, de culoare bruna-roscata. Depune cel mai adesea 7-10 oua, ouale fiind depuse zilnic, eventual cu o pauza de o zi.

Ambele sexe clocesc; clocitul incepe, de regula, inaintea depunerii ultimului ou si dureaza 17-24 de zile, astfel incat puii eclozeaza pe parcursul a catorva zile. Puii sunt precociali dar pot ramane 2-3 zile in cuib. Dupa 3 saptamani se hranesc singuri si cu in cca 7 saptamani sunt zburatori.

Data fiind tendinta de a depune mai multe randuri de oua se observa suprapuneri in sensul ca femelele clocesc un cuibar nou si masculii mai conduc puii cuibarului precedent.

Ocazional s-au observat ouale gainusei de balta si in alte cuiburi (lisita s.a.) sau doua femele care depun oua in acelasi cuib.

Pot creste anual 2-3 randuri pui pe an.

Deplasari sezoniere. Este, de regula, o specie migratoare, insa in sudul si centrul Europei se manifesta tendinta de iernare. La noi sosesc incepand cu ultimele zile ale lunii martie si pleaca la sfarsitul lunii septembrie/ inceputul lunii octombrie; ierneaza in jurul Mediteranei.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate