FRANCIS BACON (1561-1626)

FRANCIS BACON

Desi a fost un politician englez de frunte si si-a dedicat o mare parte din timp si energie carierei sale politice, Francis Bacon figureaza in aceasta carte exclusiv datorita scrierilor sale filozofice. Prin intermediul acestor lucrari, el a prefigurat o noua era in evolutia stiintei - si-a dat seama ca stiinta si tehnologia pot transforma lumea, si s-a dovedit un sustinator infocat al investigatiei stiintifice.

Nascut la Londra in 1561, Bacon a fost fiul cel mic al unui functionar superior din timpul domniei reginei Elisabeta. La doisprezece ani s-a in­scris la Colegiul Trinity din Cambridge, dar 1-a parasit dupa trei ani, rara sa obtina nici o diploma. De la saisprezece ani a facut parte din personalul ambasadorului britanic de la Paris; nici nu implinise optsprezece ani cind tatal sau a murit subit, fara sa le lase copiilor prea multi bani. in aceste conditii, s-a vazut nevoit sa studieze dreptul, iar la douazeci si unu de ani a fost admis in barou.

Cariera sa politica a inceput la scurt timp dupa aceea. La douazeci si trei de ani, a fost ales in Camera Comunelor. Dar, cu toate ca avea rude si prieteni sus-pusi si era un om deosebit de inteligent, regina Elisabeta s-a opus in permanenta promovarii lui intr-o functie mai importanta. Unul din motive 1-ar putea constitui atitudinea sa curajoasa din timpul unei sesiuni parlamentare, cind a votat impotriva unei impozitari sustinute de regina. Deoarece Bacon ducea o viata extravaganta si era vesnic dator (o data a fost chiar arestat pentru neachitarea unei datorii), n-ar fi trebuit sa-si permita asemenea iesire.

Bacon a devenit prietenul si consilierul ducelui de Essex, un tinar aristocrat foarte cunoscut pentru ambitiile lui politice. La rindul sau, Essex a fost prietenul si generosul binefacator al lui Bacon. Dar atunci cind, minat de o ambitie exagerata, Essex a planuit detronarea reginei Elisabeta, Bacon 1-a prevenit ca va ramine credincios suveranei. Essex si-a pus insa planul in aplicare. Actiunea sa a dat gres, iar Bacon s-a numarat printre aceia care 1-au acuzat pe duce de inalta tradare. Essex a fost decapitat.si multi i-au reprosat lui Bacon atitudinea sa.

Regina Elisabeta a murit in 1603 si Bacon a devenit consilierul suc­cesorului ei, regele lacob I. Desi lacob nu-i urma intotdeauna sfaturile, il, aprecia pe Bacon. in timpul domniei acestuia, el a avansat constant pe; scara ierarhica, in 1607, a devenit presedintele baroului, in 1613 a fost numit procuror general, iar in 1618 i s-a acordat functia de Lord Cancelar al Angliei, pozitie echivalenta ca importanta cu cea de ministru al justitiei in Statele Unite, in acelasi an a fost ridicat la rangul de baron, iar in 1621 a primit titlul de viconte.

Pe urma insa, steaua lui norocoasa a apus. Ca judecator, Bacon ac-j ceptase "daruri'. Desi constituia o practica obisnuita, era considerata ile-¹ gala. Adversarii sai politici din Parlament au profitat de aceasta ocazie pentru a-1 inlatura de la putere. Bacon a recunoscut, a fost inchis in Turnul Londrei si amendat cu o suma insemnata. De asemenea, i s-au retras toate functiile. Regele 1-a eliberat destul de repede si a anulat amenda, dar cariera politica a lui Bacon se incheiase.

Exista destule cazuri cind politicieni de frunte sint prinsi luind mita sau inselind increderea alegatorilor. De obicei, acestia se apara afirmind ca este o practica obisnuita. Daca ar fi sa luam in serios spusele lor, insemna ca nici un politician corupt nu ar trebui pedepsit atita timp cit se aplica tuturor aceleasi sanctiuni. Iata insa ca Bacon a comentat cu tot altfel condamnarea sa: "Am fost cel mai cinstit judecator pe care 1-a av Anglia in ultimii cincizeci de ani; dar acesta s-a dovedit cel mai corect v de blam pe care 1-a dat Parlamentul in ultimii doua sute de ani'.

in general, o cariera politica atit de activa ca a sa nu lasa prea mu timp altor activitati. Dar faima lui Bacon si prezenta sa in aceasta carte s datoreaza scrierilor filozofice, nu activitatii politice. Prima lui opera im­portanta au constituit-o Eseurile, scrise cu mult talent. Ele contin multe observatii patrunzatoare, nu numai asupra problemelor politice, ci si a celor personale. Iata citeva afirmatii semnificative:

Tinerii se pricep mai bine sa inventeze decit sa judece, sa execute decit sa sfatuiasca. Prefera proiectele noi unora deja existente; per­soanele in virsta sint prea circotase, se gindesc prea mult inainte de a trece la fapte si si-au pierdut gustul aventurii Ar fi ideal, desigur, ca tineretea si batrinetea sa se combine intre ele, pentru ca virtutile unei virste pot corecta defectele alteia.

DESPRE TINERETE SI BATRINETE

Cel care este insurat si are nevasta si copii, a oferit ostatici norocu­lui..,

DESPRE CASATORIE SI BURLACIE

(Bacon insusi a fost casatorit, dar nu a avut copii.)

Cele mai importante lucrari ale lui Bacon se refera insa la filozofia

stiintei. El intentionase sa scrie o mare opera, Instauratio Magna (Marea reinnoire), in sase parti. Prima parte urma sa reinnoiasca starea prezenta a cunoasterii noastre; a doua, sa descrie o noua metoda de cercetare stiintifica; a treia, sa includa o colectie de date empirice; a patra, sa contina exemplificari ale acestei noi metode stiintifice aplicate in practica; a cin-cea, sa prezinte citeva concluzii provizorii, iar ultima, sa fie o sinteza a cunostintelor rezultate din aplicarea acestei noi metode. Nu este de mirare ca o asemenea schema grandioasa - poate cea mai ambitioasa de la Aris-totel pina in prezent - nu a fost realizata niciodata. Cu toate acestea, Despre insemnatatea si rolul stiintelor (1605) si Novitm Organum (1620) pot fi considerate primele doua parti ale momentalei lucrari.

Novum Organum (sau Noul Organon) este poate cea mai importanta carte a lui Bacon. Reprezinta, de fapt, o pledoarie in favoarea adoptarii noii metode empirice de investigatie. Logica deductiva a lui Aristotel nefiind suficienta, se impunea o noua metoda de investigatie, cea induc­tiva. Cunoasterea nu este ceva cu care incepem si pe marginea careia tragem concluzii, ci mai degraba ceva la care ajungem. Pentru a intelege lumea, trebuie mai intii s-o observam. Bacon ne recomanda sa adunam faptele si pe urma sa tragem concluzii pe baza acestor fapte, printr-o metoda de gindire inductiva. Desi oamenii de stiinta nu au urmat pas cu pas metoda inductiva a lui Bacon, au tinut seama de ideea generala care se desprinde din ea, si anume importanta cruciala a observatiei si experi­mentului.

Ultima carte a lui Bacon a fost Noua Atlantida, o prezentare utopica a unei tari perfecte, situata pe o insula fictiva din Pacific. Desi seamana cu Utopia lui sir Thomas Moore, punctul de vedere a lui Bacon este complet diferit, in cartea lui Bacon, prosperitatea si bunastarea tarii sale ideale sint rezultatul direct al cercetarii stiintifice. Bacon voia, de fapt, sa le dea de inteles cititorilor ca, prin aplicarea inteligenta a cercetarii stiintifice, europenii ar putea trai la fel de fericiti si prosperi ca cei de pe insula sa mitica.

Se poate afirma, prin urmare, ca Francis Bacon a fost primul filozof cu adevarat modern. Viziunea lui era mai degraba laica decit religioasa (desi credea cu tarie in Dumnezeu). S-a dovedit mai mult rational decit superstitios, mai mult empiric decit logic-deductiv. in plan politic, a fost in primul rind un practician, nu un teoretician. Si, pe linga formatia sa clasica si marele talent literar, Bacon era un pasionat al stiintei si tehnologiei.

Desi s-a dovedit un englez loial, viziunea sa a depasit limitele tarii sale. Bacon facea distinctia dintre trei tipuri de ambitii: prima categorie cuprinde dorinta de a-ti extinde puterea in propria-ti tara, considerata vulgara si simbolizind decadenta, in a doua se incadreaza cei care vor sa extinda puterea si dominatia tarii lor asupra celorlalte. O asemenea dorinta exprima mai multa demnitate, dar este la fel de nociva, in schimb, daca

un om doreste sa extinda puterea si dominatia rasei umane asupra univer­sului, ambitia lui este fara indoiala mai nobila si mai mareata decit celelalte doua.

Desi Bacon a fost un apostol al stiintei, n-a manifestat nici un interes fata de progresele contemporanilor sai in acest domeniu. I-a ignorat pe Napier (care inventase logaritmii), Kepler si chiar pe compatriotul sau englez, William Harvey. Bacon a sugerat corect ca una din formele miscarii putea fi caldura, o idee stiintifica importanta; dar in domeniul astronomiei a respins teoria lui Copernic. Totusi trebuie precizat faptul ca Bacon nu a incercat sa prezinte un set corect si complet de legi stiintifice. Voia doar sa indice ce anume trebuia invatat. Sugestiile lui stiintifice isi propuneau sa fie doar un punct de plecare pentru dezbaterile ulterioare, nu un raspuns final.

Francis Bacon nu a fost prima persoana care a recunoscut utilitatea gindirii inductive si si-a dat seama de foloasele pe care le poate aduce stiinta pentru societate. Dar nimeni inaintea lui nu a raspindit aceste idei cu atita entuziasm. In plus, talentul scriitoricesc al lui Bacon si faima sa de om politic au facut ca atitudinea lui fata de stiinta sa aiba un puternic

impact asupra contemporanilor sai. in 1662, cind s-a infiintat Societatea Regala din Londra, pentru promova­rea cunoasterii stiintifice, fondatorii au declarat ca fusesera inspirati de Bacon. Si cind s-a redactat marea Enciclopedie, in timpul Iluminismu­lui francez, autori ca Diderot si d'Alambert au recunoscut si ei ca au fost influentati de Francis Bacon. Iar daca azi Novum Organum si Noua Atlantida sint mai putin citite decit in trecut, aceasta se datoreaza faptu­lui ca mesajele lor au fost deja ac­ceptate.