LUDWIG VAN BEETHOVEN (1770-1827)

LUDWIG VAN BEETHOVEN

Ludwig van Beethoven, cel mai mare compozitor din istoria muzicii, s-a nascut in 1770, in orasul Bonn din Germania. El si-a afirmat talentul la o virsta frageda, primele sale lucrari fiind tiparite in 1783. in anii tineretii, a vizitat Viena, unde 1-a cunoscut pe Mozart; totusi, relatia lor a fost de scurta durata, in 1792, Beethoven s-a intors la Viena si a studiat o vreme cu Haydn, cel mai important compozitor al Vienei (Mozart murise cu un an inainte). Beethoven avea sa ramina in Viena, capitala muzicala a lumii pe vremea aceea, pentru tot restul vietii.

Extraordinara virtuozitate de pianist a lui Beethoven a produs o puter­nica impresie, tinarul Beethoven remarcindu-se nu numai ca interpret, ci si ca pedagog. Curind a devenit si un compozitor prolific. Lucrarile sale au fost bine primite, iar pe la douazeci si cinci de ani, editorii se inghesuiau sa i le publice.

inainte de a implini treizeci de ani, Beethoven a avut primele simptome de surzire. Evident, tinarul compozitor a fost profund tulburat din cauza acestui incident funest. O vreme chiar s-a gindit serios la sinucidere.

Uneori se considera ca intre anii 1802 si 1815 ar fi fost cuprinsa peri­oada de mijloc a carierei lui Beethoven. in acest interval, el a inceput sa se retraga din societate, pe masura ce surzenia avansa, lasind falsa impresie ca ar fi un mizantrop. A avut citeva aventuri cu tinere domnisoare, dar se pare ca toate s-au terminat in mod nefericit; nu s-a insurat niciodata.

Beethoven a continuat sa fie un compozitor prolific. Dar, pe masura trecerii timpului, a dat tot mai putina atentie preferintelor muzicale ale auditoriului din vremea sa. Cu toate acestea, succesele lui se tineau lant.

Pina la virsta de patruzeci de ani, Beethoven a surzit complet, in consecinta, nu a mai dat concerte publice si a dus o viata tot mai retrasa. Lucrarile sale au devenit din ce in ce mai greu de inteles, in ultima vreme, compunea in principal pentru el insusi si pentru un auditoriu ideal din viitor. Se spune ca i-ar fi declarat unui critic: "Nu compun pentru tine, ci pentru o era care va veni'.

Este una din cele mai crude ironii ale sortii ca celui mai talentat

compozitor al tuturor timpurilor sa-i fie harazit handicapul surzeniei. Daca, printr-un efort de vointa supraomenesc, Beethoven ar fi reusit sa mentina calitatea compozitiilor sale, destinul lui ar fi fost extraordinar. Dar adevarul este chiar mai straniu decit inchipuirea. Realitatea e ca, in timpul surze­niei sale totale, Beethoven nu s-a multumit doar sa egaleze nivelul compozitiilor anterioare. Lucrarile scrise in acesti ultimi ani sint conside­rate cele mai mari capodopere ale sale. A murit in 1827, in virsta de cincizeci si patru de ani.

Opera imensa a lui Beethoven include noua simfonii, treizeci si doua de sonate pentru pian, cinci concerte pentru pian, zece sonate pentru vioa­ra si pian, o serie de cvartete de coarde, muzica vocala, opera si multe altele. Dar mult mai important decit aspectul cantitativ este cel calitativ. Lucrarile lui combina perfect intensitatea sentimentului cu perfectiunea stilului. Beethoven a demonstrat ca muzica instrumentala nu mai putea fi considerata o forma de arta de importanta secundara, compozitiile sale ridicindu-se la cel mai inalt nivel artistic.

Beethoven a fost un compozitor foarte original, ale carui inovatii au avut un efect de durata. A largit orchestra. A marit lungimea simfoniei si i-a largit domeniul. Demonstrind enormele posibilitati ale pianului, el a contribuit la consacrarea acestuia ca cel mai important instrument. Beethoven a marcat trecerea de la stilul clasic la cel romantic, iar operele sale au prefigurat multe din trasaturile caracteristice romantismului.

Beethoven a exercitat o influenta profunda asupra multor compozitori din generatiile ulterioare, inclusiv a unora cu stiluri atit de diverse, cum ar fi Brahms, Wagner, Schubert si Ceaikovski. De asemenea, el a pregatit drumul lui Berlioz, Gustav Mahler, Richard Strauss si al multor altora.

Nu incape nici o indoiala ca Beethoven trebuie considerat cel mai mare compozitor al tuturor timpurilor. Desi Johann Sebastian Bach se bucura de un prestigiu aproape egal, lucrarile lui Beethoven sint ascultate pe o arie mai larga si mai mult decit cele ale lui Bach. Iar numeroase inovatii pe care le-a introdus Beethoven, au exercitat o influenta mult mai profunda asupra dezvoltarii ulterioare a muzicii decit lucrarile lui Bach.

in final, as face o scurta discutie privitoare la influenta compozitorilor in comparatie cu cea a scriitorilor, pictorilor si sculptorilor. Consider ca, ideile politice si etice putind fi mai lesne si mai limpede exprimate prin cuvinte decit prin note muzicale sau imagini, literatura are cel mai mare impact asupra oamenilor, opera lui Shakespeare, de exemplu, fiind de aceea mult mai influenta decit cea a lui Beethoven, Bach sau Michelan-gelo. Mergind mai departe pe acelasi fir al rationamentului, pe locul doi, ca importanta, s-ar afla muzica, deoarece majoritatea persoanelor isi pe­trec mai mult timp ascultind o arie decit privind un tablou sau o sculptura. Dar asta nu inseamna ca trebuie neglijat rolul jucat de vreunul dintre aceste domenii. Fiecare dintre ele si-a adus aportul, mai mult sau mai putin, la dezvoltarea noastra culturala. Acesta este si motivul pentru care toate sint reprezentate in aceasta carte, de catre minimum o personalitate.