 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Animale pasari | Casa gradina | Copii | Personalitati | Poezii | Povesti |
Nicolae BREBAN
Se naste, la 1 februarie, la Baia Mare, Nicolae Breban, avand in actele civile si un al doilea prenume, Alexandru. Este fiul lui Vasile Breban, preot greco-catolic in comuna Recea, din Maramures. Mama sa, Olga Constanta Esthera Breban, nascuta Böhmler, provine dintr-o familie de comercianti germani, emigrati din Alsacia-Lorena. Bunicul sau dinspre tata, Nicolae Breban, fusese protopop in comuna Cicarlau, de langa Baia Mare, unde a zidit o catedrala si a fundat scoli romanesti. Unchiul si nasul sau, canonicul Alexandru Breban, fusese senator al Partidului National Taranesc.
Familia Breban se refugiaza la Lugoj, unde tatal scriitorului va functiona in cadrul Episcopiei Unite. Nicolae Breban isi incepe, in acest orasel banatean, studiile gimnaziale si liceale.
Dupa desfiintarea abuziva a cultului greco-catolic, preotul Vasile Breban isi asigura existenta ca mic intreprinzator, fiind posesorul unei prese de ulei si al unei mori.
Nicolae Breban este exmatriculat, datorita originii sale sociale, din penultima clasa a Liceului "Coriolan Brediceanu" din Lugoj.
Absolva, la fara frecventa, Liceul "Oltea Doamna" din Oradea, dupa ce se angajase ca functionar in acest oras. Intentioneaza sa se inscrie la Politehnica, fiind nevoit sa intre, mai intai, ca ucenic la fostele Uzine "23 August" din Bucuresti, unde lucreaza la sudura si strungarie, calificandu-se apoi in meseria de strungar in fier.
Se inscrie la Facultatea de Filosofie, "masluind actele", dupa cum marturiseste in Confesiuni violente, fiind dat insa afara dupa sase luni. Lecturile sale din Nietzsche si Schopenhauer il fac, de altfel, sa devina suspect pentru decanul Athanase Joja.
La interventiile tatalui sau, este inscris din nou la Filosofie, dar, imbolnavindu-se de reumatism poliarticular acut, este silit sa-si intrerupa studiile. Urmeaza o scoala de soferi profesionisti si lucreaza apoi la garajul Ministerului de Finante, ca gestionar de piese auto.
Devine student la germana, la Facultatea de Filologie din Cluj, pe care o abandoneaza dupa un an. Are apoi, la insistentele tatalui sau, o tentativa de a urma dreptul.
Isi face debutul literar in revista Viata studenteasca (nr. 5, din mai), cu schita Doamna din vis.
N. Breban ramane, prin excelenta, un autodidact, instruindu-se, mai mult, in afara mediului universitar al acelei epoci. "Acei ani au fost ani de lectura", declara scriitorul in Confesiuni violente. "Eram mult mai liber decat colegii mei de generatie, care erau inregimentati in acele abatoare care se chemau universitatile staliniste". Frecventeaza un timp cenaclul de pe langa revista Tanarul scriitor, condus de Florin Mugur. Decisiva pentru formatia sa intelectuala va fi insa prietenia care il va lega de Nichita Stanescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu si Matei Calinescu, un adevarat nucleu al generatiei 60, care va demola falsele valori, promovate de realismul socialist, prin impunerea criteriului estetic.
Publica schite si nuvele in Gazeta literara (Hotul, Tinerete, Vichentie, Buzuila), in Luceafarul (Noapte alba, Uimitor, foarte uimitor) si in Scrisul banatean (Roscovana), facandu-se remarcat in mediile literare.
Moare, intr-un accident de motocicleta, survenit intr-o padure de langa Baia Mare, tatal sau, Vasile Breban, care revenise in ultimii ani in preotie, functionand la Parohia Martisor din Bucuresti.
Publica noi schite si fragmente de roman in Gazeta literara, Luceafarul, Orizont si Viata romaneasca. Despre nuvela Copilaria lui Herbert, aparuta in Gazeta literara, nr. 42, din 15 octombrie 1964, un nucleu al romanului In absenta stapanilor, Nichita Stanescu va scrie elogios.
Dupa ce isi retrasese, in anii anteriori, un volum de proza scurta, cu care ar fi trebuit sa debuteze in colectia "Luceafarul", scriitorul isi face debutul editorial cu romanul Francisca. Romanul este distins cu Premiul "Ion Creanga" al Academiei Romane, fiind primit elogios de critica. Este semnificativa, in acest sens, masa rotunda pe marginea romanului organizata de revista Viata romaneasca (nr. 2, februarie 1966), la care participa criticii Matei Calinescu, Valeriu Cristea, Horia Bratu, Nicolae Manolescu, Paul Georgescu si Serban Cioculescu.
Apare la Editura pentru Literatura romanul In absenta stapanilor, alcatuit din trei secvente narative: Batrani, Femei, Copii (Oglinzile carnivore). Romanul este scris la Lugoj si Sinaia, intre 1964-1966.
Apare editia a doua, revazuta, a romanului Francisca, prozatorul fiind considerat, deja, drept "unul din cei mai importanti dintre romancierii nostri de dupa al doilea razboi mondial" (I. Negoitescu).
In acest "an al romanului", cum a fost decretat de critica, publica Animale bolnave, despre care s-a scris, inca din primele saptamani dupa aparitie, aproape tot atat cat despre celelalte romane ale lui N. Breban de pana atunci. I se decerneaza Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania.
Apare o versiune in limba maghiara a romanului Francisca.
Isi manifesta deschis, alaturi de alti intelectuali, adeziunea fata de politica PCR, dupa discursul lui Ceausescu in urma invaziei din Cehoslovacia. Ascensiunea sa sociala este corelata cu aceasta luare de pozitie, fiind numit redactor-sef adjunct al Romaniei literare, incepand cu nr. 5, din 7 noiembrie. La Adunarea Generala din 14-16 noiembrie este ales in Biroul Uniunii Scriitorilor.
Apare o versiune bulgara a romanului Francisca (Editura Profizdat, Sofia).
Publica editia a doua a romanului Animale bolnave.
Semneaza scenariul filmului artistic Rautaciosul adolescent, in regia lui Gheorghe Vitanidis.
La Congresul al X-lea al PCR, din 6-12 august, este ales membru supleant al Comitetului Central.
Apare o versiune in limba rusa a romanului Francisca (traducere - Iurii Kojevnikov, Editura Progress, Moscova).
Incepand cu nr. 20, din 14 mai, devine redactor-sef al revistei Romania literara, in jurul careia reuseste sa polarizeze cele mai de seama condeie ale tarii. Apare, la Vilnius, Francisca, in versiunea lui Juozas Vaisnoras.
La Editura Cartea Romaneasca, apare editia a III‑a romanului Francisca.
Are loc premiera filmului artistic Printre colinele verzi (scenariul si regia de Nicolae Breban), o ecranizare a romanului Animale bolnave. Filmul nu este agreat de catre oficialitatile comuniste, fiind inclus insa in selectia oficiala a Festivalului International de la Cannes. Prezent la Paris, cu acest prilej, Nicolae Breban este socat de "tezele" din iulie, prin care Ceausescu va declansa, dupa model maoist, revolutia culturala. Dezavuand public politica regimului din Romania, prin interviuri acordate presei occidentale, scriitorul isi anunta, in semn de protest, demisia din functia de redactor-sef al Romaniei literare. Iata cum consemneaza acest moment Dumitru Tepeneag in jurnalul sau, Un roman la Paris: "22 septembrie 1971. In sfarsit, Le Monde a publicat si articolul despre Breban: «Craignant un retour au dogmatisme, le rédacteur en chef de la revue La Roumanie littéraire donne sa démission» () 23 septembrie 1971. Stirea despre demisia lui Breban a fost reluata de mai multe ziare franceze, engleze, germane. Breban se simte foarte mandru".
In 16 februarie, are loc sedinta comuna a comitetului organizatiei de partid si a biroului Uniunii Scriitorilor, in care este incriminat faptul ca "si-a prelungit sederea in strainatate, fara sa aiba dezlegare la plecarea din tara decat pentru o perioada limitata" si se propune excluderea lui Nicolae Breban din biroul Uniunii, precum si excluderea sa din randurile membrilor supleanti ai CC al PCR si din randurile membrilor PCR. In aceeasi zi, in sedinta de lucru a CC al PCR, propunerile confratilor sunt insusite si supuse spre aprobarea plenarei Comitetului Central. Intors in tara in luna aprilie, dupa o calatorie prelungita in Franta si R.F. Germania, refuzand insa sa se autoexileze, scriitorul devenise indezirabil pentru autoritatile comuniste. Este marginalizat, supravegheat si impiedicat sa mai calatoreasca, pana in 1975, in strainatate, desi obtinuse deja si cetatenia germana. Infruntand aceste conditii potrivnice, el se consacra, in exclusivitate, scrisului, fiind, dupa marturisirea sa, "singurul meu raspuns posibil, firesc, desi paradoxal pentru unii".
La Editura Cartea Romaneasca apare romanul Ingerul de gips, "intr-o tacere totala si o indiferenta aparenta", cum va declara, mai tarziu, autorul. Inceput si abandonat in 1969, romanul a fost scris in decurs de patru luni, de la inceputul lui iunie pana in septembrie 1972. Desi este supus, in presa literara, unor critici tendentioase manipulate de propaganda de partid, va fi socotita, ulterior, "cel mai puternic si complex roman al scriitorului" (Alex. Stefanescu).
Apare o versiune in limba suedeza a romanului In absenta stapanilor (Ebbi-en Kvinna med karactär), in Editura lui René Coeckelberghs, traducerea fiind semnata de Barbro Andersson.
Dupa amanari si tracasari prelungite datorate cenzurii comuniste, la Editura Junimea din Iasi apare Bunavestire, roman scris intre anii 1972-1974. Cartea fusese refuzata, pe rand, de Editurile Cartea Romaneasca si Eminescu. Acest "roman exceptional", cum fusese caracterizat cu promptitudine de catre Nicolae Manolescu, "scris cu verva, sarcastic, grotesc, stilistic inepuizabil si original", este incununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Dupa aparitie, romanul este incriminat cu vehementa in plenara CC al PCR din 28-29 iunie.
Apare, la Editura Cartea Romaneasca, romanul Don Juan, scris, dupa marturisirea autorului, in 1975.
Scrie la Paris, intr-un moment de cumpana, piesele de teatru Culoarul cu soareci si Batrana doamna si fluturele, intelese ca "diversiuni de existenta" ale romancierului. Cele doua piese vor fi prezentate, dupa 1989, la Radio Bucuresti, in cadrul teatrului radiofonic; cea dintai va fi pusa in scena, in 1993, la Iasi, iar cea de-a doua, in 1999, la Ploiesti.
Apare, la Editura parisiana Flammarion, in traducerea lui Virgil Tanase, romanul In absenta stapanilor (En l'absence des maitres).
Apare, la Editura Cartea Romaneasca, romanul Drumul la zid, subintitulat "poem epic".
In Almanahul "Viata romaneasca" publica prima versiune a piesei Batrana doamna si fluturele (care va fi reluata in Contemporanul. Ideea Europeana, nr. 1, din 7 ianuarie 1994).
Publica la Paris, la Flammarion, versiunea franceza a romanului Bunavestire (L'Annonciation), in traducerea Dorinei Radu si a lui Marcel Péju.
Fara sa se exileze propriu-zis, locuieste mai mult timp in resedinta sa parisiana, alaturi de sotia sa, Cristina Breban (nascuta Romanita), psiholog si expert in cartea de arta. Incercarile sale de a organiza, impreuna cu Dumitru Tepeneag, formarea unei Uniuni a Scriitorilor Romani din exil esueaza, fiind privite cu suspiciune.
Revine in tara, de la Paris, in 15 martie. Inaugureaza, incepand cu data de 20 aprilie, in calitate de director, noua serie a revistei Contemporanul. Ideea Europeana, propunandu-si promovarea "criteriilor valorii dupa o jumatate de secol de ura contra valorii", cum afirma in articolul-program al primului numar.
In nr. 6, din 25 mai, al revistei publica piesa Culoarul cu soareci.
Apare, la Editura Fundatiei Culturale Romane, romanul Panda si seductie. Scris in 1976, romanul fusese intitulat, initial, Gogo, o farsa, fiind socotit de autor o "aschie din trunchiul numit Bunavestire".
La Editura Dacia din Cluj, apare volumul de versuri Elegii parisiene, scris in anii 1986-1987.
Editura Canova din Iasi publica editia a III-a a romanului Animale bolnave.
La 10 ianuarie are loc, pe scena Teatrului National "Vasile Alecsandri" din Iasi, premiera piesei in trei acte Culoarul cu soareci, in regia lui Ovidiu Lazar.
Versiunea franceza a romanului Don Juan apare tot la Flammarion, in traducerea lui Marcel Péju si Daniel Pujol.
Un an fast pentru scriitor, in care publica:
O utopie tangibila. Convorbiri cu Nicolae Breban. Alcatuit inca din 1986 de prozatorul si publicistul Ovidiu Pecican, volumul scos in colectia "Akademos" a Editurii Didactice si Pedagogice reuneste pagini de interviuri, anchete, marturisiri, structurate tematic, oferindu-ne, astfel, un Nicolae Breban "par lui-même".
Confesiuni violente. Dialoguri cu Constantin Iftime, la Editura Du Style, o carte ce se vrea "de aparare, dar si de acuza a intelectualitatii romane dupa al doilea razboi".
Momentul de varf il constituie insa aparitia, tot la Editura Du Style, a unei monumentale trilogii romanesti: Amfitrion (vol. I, Demonii marunti; vol. II, Procuratorii; vol. III, Alberta). Pentru noul sau roman, scriitorul este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania si Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
La Editura Albatros, apare editia a II-a a romanului Bunavestire.
Apare editia a II-a a romanului In absenta stapanilor la Editurile Allfa si Paideia din Bucuresti.
La Editura Fundatiei Culturale Romane este publicata editia integrala a romanului Don Juan.
O monografie consacrata prozei brebaniene este teza de doctorat a lui Marian Victor Buciu, intitulata Breban. Eseu despre stratagemele supravietuirii narative, aparuta la Editura Sitech din Craiova.
Apare volumul Riscul in cultura, la Editura Polirom din Iasi, cuprinzand eseuri, articole polemice si profesiuni de credinta publicate, incepand din 1990, in cea mai mare parte in revista Contemporanul. Ideea Europeana. Scrisul lui Nicolae Breban se revendica, si de aceasta data, de la maestrii sai spirituali: Dostoievski, Nietzsche si Thomas Mann.
In colectia "Biblioteca pentru toti" a Editurii Minerva, apare, in doua volume, o noua editie a romanului Ingerul de gips, textul fiind revazut de autor, care semneaza si o prefata intitulata Lupta cu ingerul.
Apare volumul de eseuri politice Spiritul romanesc in fata unei dictaturi, la Editura Nord-Est din Iasi, prefatat de Ovidiu Pecican.
In colectia "Akademos", a Editurii Didactice si Pedagogice, apare volumul exegetic Antime-moriile lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui Nicolae Breban, semnat de Laura Pavel.
In 24 octombrie, Nicolae Breban este ales membru corespondent al Academiei Romane.
In Biblioteca revistei Viata romaneasca, apare un volum de Teatru, cuprinzand cele doua piese ale scriitorului publicate anterior in reviste.
La Editura Gramar, in colectia "100+1 capodopere ale romanului romanesc", apare o noua editie din Bunavestire, cu o prefata de Nicolae Manolescu.
Un nou roman de Nicolae Breban, intitulat Ziua si noaptea, apare la Editura Allfa, fiind primul volum al unei proiectate tetralogii.
In 8 octombrie are loc, pe scena Teatrului "Toma Caragiu" din Ploiesti, premiera piesei Batrana doamna si fluturele, in regia lui Lucian Sabados.
Este reeditat volumul Spiritul romanesc in fata unei dictaturi la Editura Allfa. Publica in Contemporanul. Ideea Europeana, nr. 26-29, din iulie, a noua piesa de teatru intitulata Ursul si stiuca.
Editura Gramar scoate in colectia "100+1 capodopere ale romanului romanesc" o noua editie din Animale bolnave.
I se decerneaza Premiul "Opera omnia" al Uniunii
Scriitorilor.
O ancheta literara initiata de revista Observator cultural (nr. 45-46, 3-15 ianuarie) plaseaza Bunavestire intre primele zece romane romanesti ale secolului XX.
Este ales vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din
Romania.
La Editura Dacia din Cluj apare volumul de portrete literare si polemici intitulat Stricte amintiri literare, reunind editorialele publicate intre 1998-2000 in revista Contemporanul. Ideea Europeana. La sfarsitul anului, tot Editura Dacia publica masivul roman Vointa de putere, reprezentand cel de-al doilea volum din tetralogia Ziua si noaptea.
In colectia "Canon" a Editurii Aula din Brasov, Liviu Malita publica o micromonografie Nicolae Breban.
La Editura Paralela 45 apare editia a IV-a a romanului Bunavestire, cu un argument al autorului, prefata, tabel cronologic si referinte critice de Laura Pavel.
Apare la Editura Junimea din Iasi editia a III-a a romanului Don Juan. La Editura Polirom publica primul volum de memorii, intitulat Sensul vietii.
Un an fast pentru scriitor. La Editura Fundatiei Culturale Ideea Europeana apare volumul aniversar Nicolae Breban · 70, alcatuit de Aura Christi, precum si Fr. Nietzsche. Maxime comentate. La Editura Polirom vede lumina tiparului cel de-al doilea volum de memorii - Sensul vietii. Iar la Editura Publicatiilor pentru strainatate apare cel de-al treilea volum din tetralogia Ziua si noaptea - romanul Puterea nevazuta.
Editura Ideea Europeana publica editia a III-a a vol. Spiritul romanesc in fata unei dicaturi. Polirom - vol. III din Sensul vietii · Memorii
Se stinge din viata Mama scriitorului.
La Ideea Europeana apar Puterea nevazuta, Editia a II-a, Elegii parisiene, Editia a II-a - cu ilustratii de Albrecht Durer, Spiritul romanesc in fata unei dictaturi, Editia a IV-a, eseul Vinovati fara vina si Elegii duineze de Rainer Maria Rilke in traducerea lui Nicolae Breban.
In sondajul de opinie propus de postul Realitatea TV Nicolae Breban figureaza printre primii zece scriitori romani importanti in viata.
Revista "Contemporanul" lanseaza un Apel pentru salvarea culturii romane vii semnat de circa 700 de personalitati.
Pentru informatii suplimentare: www.ideeaeuropeana.ro
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
