Arta greciei antice

ARTA GRECIEI ANTICE

ARTA GRECIEI ANTICE

"Popoarele marii"cum au fost numiti grecii-vechi locuitori ai Egiptului-de catre egipteni,sunt cei care in neasramparul calatoriei si aventurii cunoasterii au lasat una dintre marile civilizatii ala lumii, marcand fundamental evolutia milenara a culturii urmatoare si a epocii moderne,inzestrandu-le cu principiile morale,cele estetice si "esentialul instrumentar intelectial.

Doua evenimente importante,numite invazia doriana si migratia ioniana,constituie fenomenul complex al civilizatie elenice.In insulele Ciclede din Marea Egee s-a instalat o civilizatie prospea,colonii,care vorbeau dialectal ionic si care se suprapuneau peste vechea civilizatiepeste vechea civilizatie cicladica a mileniului al III-lea in.Hr. ,dupa cum peste civilizatia seculara a micenienulor din sudul Greciei, in Poloponez si Creta s-au stabilit dorienii,semnati in poemele homerice cu "ahei"si a caror existenta dateaza sin secolul al XV-lea in.Hr.

In secolele al XIV-lea si al XIII-lea a avut loc prima expansiune elenica semnalata in intregul bazin oriental sl Mediteranei si pana la portile Orientului.Expansiunea eelenica,atacurile intreprinse in Orientul Apropiatmca si migratiile foarte puternice ala acelor asa-zise "popoare ala marii"sunt mentionate in documentele egiptene ala veacurilor al XIIIlea si al XII-lea in.Hr.

Cultura greaca poate fi urmarita dea lungul celor douasprezece secole de existenta,din secolul al XII-lea inainte de Hristos pana in sec I in.Hr. Cadrul evilutiei artelor plastice se disting cinci perioade:

• Arta homerica-(secolele XII-VIII in.Hr.);
• Arta arhaica-(secolele VII-VI in.Hr.)
• Arta clasica-(parioada apogeunui artei grecesti,,epoca de aur,epoca lui Pericle(secolui al V-le in.Hr.)

Arta clasicismului tarziu-(secolul al IV-lea in.Hr.)

• Arta elenistica -(secolele III-II-I in. Hr.)

RELIGIA,ETICA SI ESTETICA

Spre deosebire de mistica popoarelor orientala,religia grecilor din antichitate stabilea reletia dintre bine-rau,frumos-urat, sub semnyl interventiei zeilor si al liberului arbitru avandu-l pe Zeus cel ce hotarea soarta muritorilor,politeismul grec avea ca principui suprematia justitiei si dreptatii,(M.Eliade,"Istoria credintelor si ideilor religioase"Vol I-p.259).Miturile in conceptia grecilor vechii,au corelat filozofia cu poezia si cu morala. Existenta umana,cu trairile frumoase ori urate,bune ori rele,cu disponubilitatiile si manifestarile de la abjest la sublime au constituit,pentru greci reperele simbolicii mitologiei lor si aspiratia lor catre idealul de om superior si idealul de erou. Zeul era zeul supreme,zeul suveram al tuturor olimpienilor si tuturor pamantenilor.

Apolo (Apollon),zeul patron al artelor si al armoniei,avand simbolurile purificatii (lira)si indepartarii raului(arcul),era zeul adorat in sanctuarulcelebru,de la Delfi(Delphi).Conceptia apolenica afrirma superioritatea inteligentei,stiintei si intelepciunii,acestea fiind considerate insusiri divine,acordate de zei si in primu ramd de Apolo. Seninatatea si calmu ratiunii devin pentru greci semnele apolinice ale emblemei spiritului si,astfel,ale modelului de om superior,finite desavarsite.

Opusul lui Apollom era Dionysos,zeul vinului.Acompaniat de colegiul sau de satiri si menade,Dionysos avea ca symbol vita de vie si ciorchinii de struguri.Conceptiei apolinice a seninatatii si logicii ratiunii este opusa conceptia Dionisiaca , a exaltarii trairilor necontrolate de ratiune.Simbolurile apolinice ala piritatii sprititului,greci l-au opus simbolurile dionisiatice ale beatitudinii impuslsurilor si instinctelor.Cele doua repere morale au marcat artele plastice cu axele estetice ale"appolincului si dionisiacului",prezente,in seosebi,in sculptura statuara.

Balansul disponibilitatiilor,controlul si afirmarea lor,echilibrarea conflicteloc au format idealul grec de perfectiune unama.Concepita antropomorfozarii zeilor este un reflex ai idealului de om superior si de perfectiune a corpului uman.Noutatea esentiala a valorizarilor din religia greaca este aceea e sacralizarii conditiei umane,beatitudinea de a exista,bucuria omului de a trai prezentul.

In politeismul antropimorfic al religiei grecesti divinitatea nu se releva prin finite si fenomene,ci fiecare fenomen poate fo considerat o divinitate,insesi ideile care prind viata.

Organizarea sociala a societatilor sin Grecia antica a avut ca principiu ierarhiile de tip sclavagist,cele mai multe state aderand la democratie si cele mai putinefavorizandr aristrocratia.In secolul al V-lea in.Hr. cetatenii liberi erauegali in fata legii,indifernt de avere.Pentru greci patria inseamna limitele unei regiuni iar statul,administratii unui oras si a periferiei sale.

Ideea care ii unea pe grecii de pretutideni se bazeazape respectful pentrupersoana umana.In civilizatia greaca omagierea insusirilor exceptionale ala omului stabilea reperele de conduita sociala si etica:nici trufie, nicumilinta injositoare.

EVOLUTIA ARTELOR PLASTICE

Perioada Homerica

(intre secolele al XII-lea si al VIII-lea in.Hr.)

Civilizatiaa greaca inglobeaza experientele seculare consummate si Pelaponez de micenieni si dorieni si cu mult inaintea acestora,in mileniul al III-lea in.Hr. in insulele Giclade de catre egeeni.

Sculptura:

Idolii din marmura si statuile din marmura sau siluetele in forma de violina descoperite in insulele Egee si datand din mileniul al III-lea in.Hr. sunt probe singulare si originale ale unei foarte evaluate gandiri plastice.

Fara a se putea corela in civilizatii plastice similare din alte zone geografice dai aceeasi vreme si fara a se putea urmarii o cronologie,exemple ramase,cum este cazul lucrarii:"Cantaret din harpa"ilustreaza sinteza volumelor,structurile esentializate confundate cu armura.

CEREMICA

Perioada homecica are ca arta reprezentativa "caramica:.Secolele al IX-lea si al VIII-lea in.Hr. au primit denumirea de epoca geometrica.In evolutia astistica a primellor manifestari grecesti ceramica este cea mai concludenta.Necropolele descoperite la Keramikos,in apropierea Atenei si a Dipylon(in cimitirul aflat in afara orasului, in apropiereea Portii Dipylon),au dat la iveala vase de ofranda,vase de libatie si stele funerari . Amforele si craterele uriase de la Dipyon,avand inaltimea staturii unane,cupele,cu si fara picior,cutii cu capac ,numite "picside", impresioneaza prin extraordinarele realizari tehnice.

Decoratiunile de tip geometric de pe oxteriorul vaselor de la Dipylon,prezinta register orizontale,grafieri onduate,frante sau meandrice, dreptun-ghiulare sau cadrilate,benzi de triunghiuri sau romburi.Mendrul aparut in acelasi timp in Egipt si Creta,v-a fi cu preferinta folosit de greci,pricina pentru care se v-a numii "meandrul grec".Imbogatindu-se mereu repertoriul ornamental este orientat catre viata si lumea din jur,inspiratia fiinnd supusa unei puternice interpretari abstracte.Prezentele zoomorfe si antropomorfe:pasari si animale sau siluete umane sunt mai multe semen geometrice decat forme studiate in detaliu Siluetele umane sunt reduse la doua tiunghiuri intalnite in varf,unu cu baza in sus,al doulea cu baza in joc,completate cu un punct si doua verticale,semnificand capul si,respective picioarele.Modulul antropomorf redus la semn geometric, este repetat in friza care inconjoara vasul.Siluetele animaliere:calul,trasura,mobilierul sunt stilizate in forme esentiale, intr-o grafie clara,eleganta,cu un puternic simt decorative.Stilizarile au familii de semen asemanatoare cu sculpturile cicladice din mileniul al III-lea in.HR.

CONCLUZII

Cele doua mari si representative manifestari artistice,"idolii cicladici "si "ceramica Dlipylon in stil geometric",desi sunt datele la distante mari de timp una de alta,sunt singurele descoperite pana azi care atesta cele mai vechi manifestari ale civilizatiei grecesti.

PERIOADA ARHAICA

(secolele al VII-lea si al VI-lea in.Hr.)

Coincide istoric cu marea colonizare greaca.Dorienii si ionienii sunt cele doua ramuri puternice ale acestor "popoare ala marilor",care au devenit stapanii Mediteranei, de la Gibraltar pana la Marea Meagra,din Spania si pana la capatul Mari de azur,pe tarmul Caucazului.Pe coastele nordice ale Africii,grecii au intemeiat Cirene,la 630 in.Hr.,iar la Marea Neagra au pus temeliile Histriei.Pe drumurile nord-mediteraneene au fixat contoare in Spania, in vestul Seciliei,in Sardinia I in Baleare.

Herodot transmite povestea negustorului din Samos care,in 639 in.Hr., navigand spre Egipt, a plutit in deriva si luat de furtuna a fost aruncat peste Gibraltar,pe coastele Spaniei,ajungand in apropiere de Cadix,regiune necunoscuta atunci grecilor sip e care au numit-o Tartesos.Ioanienii reluand drumul spre Spania,prin nordul Mediteranei,pe la 600 in.Hr. s-au instalat la Masalia(Marsilia),devenind apoi centrul commercial al intregi zone continentale.Printre coloniile grecesti,cea mai veche a fost Corcira (Corfu) in secolul al VII-lea in.Hr. . In Poloponez,Sibaris in insulele Marii Egee,Samos,Delos,Lesbos,Paros,Naxos,Thera,pe coastele Asiei Mici,Efessi Milet. In rasaritul Mediteranei, Rodos,Creta,Cipru, in Italia Meridionala( in asa-zisa-"Grecia Mare")cel mai Nordic punct este Cumoe,iar spre sudul Crotona,Meraponte si N eapolis,Ischia,Paestum si Tarentul,aceasta din urma fiind cea mai puternica din regiune,in Sicilia,cetatiile de la care au ramas valoroase vestigii sunt:Siracuza,Selinonte,Segeste si Agrigent (Girgenti).

Coloniile asupra carora nu apasa contrangerea traditiilor au putut sa se manifete liber si se subliniaza,in special,rolul jucat de unele dintre ele in sezvoltatea arhitecturii.

ARHITECTURA

Dintre toate artele civilizate inGrecia antica,arhitectura este cea mai renumita,iar constructia caracteristica este templu.Initial de lemn si caramida,arhitectura templelor a inceput sa fie construita din piatra in secolul al VII-lea in.Hr.

In civilizatia prehelenica,in arhitectura cretana si miceniana palatal a ramas constructia rezidentiala.In afara arhitecturii rezidentiale,micenienii,asa cum sa aratat la capitolul respective au dat o mare importanta si arhitecturii funerarii. In societatea elenica,a polisurilor (orasele-state scavagiste),palatal isi pierde ratiunea de a fi,conducerea socetatii fiind colectiva. Pentru zei este nevoue de o cladire speciala.Acesta va fi templul.

La greci templul nu era edificiul pentru practicarea cultului,ci casa,locuinta unei divinitati.In interior se gasea statuia zeului identificata cu acesta .Ofrandele aduse de credinciosi erau depuse intr-o incapere situala in spatele edificiului.

Templele au fost differentiate prin tipuri de plan :prostil si amfiprostil,dupa cumtemplul avea portic numai la una sau,respective,la ambele fatade;peripter,inconjurat de un sir de coloane jur-imprejur,si planul dipter classic,inconjurat de doua randuri de coloane.Dupa numarul coloanelor fatadei -sase, opt sau douasprezece-edificiul a fost numit hexastil,octastil sau dodecastil.

Planul templunui greccuprindea ca elemente importante naosul sau domosul ,in latineste cella,in care se sitieza statuia zeului. Naosulprea traditia megaronului micenian, el fiind nucleul cladirii consacrat zeului.Naosul este precedar de un vestibule ingust,pronaus,aparat de o streasina mica. Un alet spatiu rezervat oframelor sau tezaurului templului,era opistodomul,identic cu pronausul dar situate in spatele constructiei si necomunicand cu naosul.

In arhitectura greaca din perioada arhaica au fost elaborate caracteristicile distincte ale celor doua ordine:Doric si ionic,care dadeau templelor caracteristicile particulare.Cele doua ordine arhitectonice au inflorit in zone geografice diferite ele fiind construite de locuitori in functie de apartenenta lor la structura severa si aspra,dorica sau la cea sensibila,ionica.

Cele doua ordine,Doric si ionic aveau coloane formate din elemente componente distincte.Coloana dorica are silueta mai robusta,cu canelurile care o traverseaza vertical,pronuntate si rare,in numar de douazeci.Capitelul este format din abac si echil.Silueta coloanei,fara baza este fixate direct pe chilobat.Stilul Doric,datorita sobritatii,a fost numit stilul masculin.

Coloana ionica,mai zvelta si mai eleganta ca silueta si propietati,se sprijina pe baza.Fusul,prevazut cu caneluri,adanci si dese,in numar de doiazeci si patru creeaza efecte picturale de lumina si umbra si se incheie cu capitenul care are o valuta dubla.Deasupra valutei,abaca leaga coloana de arhitrova.La randul ei arhitrova este formata din trei placi asezate in succesiune de trepte si care ajunge astfel sa se intalneasca cu friza impodobita cu reliefuri.

Privit in sectiune verticala,templul avea trei elemente caracteristice:stilobatul,baza pe care se inalta cladirea,colonada,sirul inconjurator de coloane si antablamentul.Aceasta din urma era partea superioara,asezata pe coloana,si avea trei elemente arhitraba,friza si cornisa.

• Elemente ale ordinului ionic:
• - antablatura (antablament),
• - coloana,
• - cornisa,
• - friza 
• - arhitrava (epistil),
• - capitel (abaca compusa si volute),
• - fusul coloanei,
• - baza coloanei,
• - stylobat,
• - stereobat.

Arhitrava era lipsita de podoabe.Ea este o grinda de sustinere a extremitatilorgrinzilor traversale si facea legatira dintre coloane si friza.Aceasta din urma se desfasura interupt jur-imprejurulcladirii.In cazud ordinului Doric friza era decorate cu triglife si metope,iar in cazut ordinului ionicinconjurand templul pe cele patru laturi ale sala,primea decoratiuni cu sculptura in relief, cum este ,de pilda,Templul zeitei Nike-apterus de pe Acropolea Atenei.

Templul zeitei Nike-apterus de pe Acropolea Atenei.

Acoperisul templului era format din doua pante astfel incat, pe latirile mici ale cladirii,in fata si in spate,se formai doua suprafete unghiulare,incheiate cu cornisa orizontala de legatura,formand astfel triunchiurile frontoanelor.

Stilui Doric poate fi admirat mai ales in Peloponez,Sicilia si Italia meridionala(Grecia Mare),in vreme ce stilui ionic, in coloniile grecesti din Asia Mica si insulele din Marea Egee.

Printre templele dorice representative ale epocii,arhaice,in ansamplul de la Paestum(Italia meridionala-Grecia Mare) se afla (60m lugime,24m latime)si templul zeitei Ceres(inconjurat de 34 de coloane masurand 34m pe 13m).

Templul lui Poseidon

La Corint,templul lui Apollon,iar in sanctuarul de la Delphi bine pastrate sunt Tezaurul Sifnienilor(circa 525 in.Hr.) si Tezaurul Atenienilor.

PAESTUM templul lui Apollon

Printe ansamblurile arhitectonice construite in stil ionic, in sec al VI-lea in.Hr. ,la Efes a fost rodicat templul, impresionant ca frumusete,inchinat zeitei Artemis.

Arhitectii de origine cretana,Hersifon si Metagenes au realizat templul care a fost considerat printer cele sapte inuni ale lumii antice.In 3l5in.Hr. templul a fost incendiat,reconstruirea lui ulterioara,in acelasi loc,reproducandu-l pe cel initial.

SFINXUL NAXIAN

ARHITECTURA CIVILA

In epoca arhaica locuinta era un simplu adapost pentru familie si sclavi.Ulterior,locuinta particulara a devenit o resedinta agreabila in care anfitrionii isi primeau cu mandrie invitatii.

Fantanile erau adapostite ub coloane acordandulu-se o atentie deosebita inca din secolul al VI-lea in.Hr.

Cladiri cu character official ca :Senatul,Pritaneul,salile de adunare,stadioanele au inceput a ocupa un loc tot mai important in arhitectura civila.