CERAMICA IN LUMEA ROMANA

I. Introducere.

Locul ocupat de ceramica in economia descoperirilor arheologice; evolutia studiului ceramicii in interiorul disciplinei arheologice.

Despre distributie; identificarea surselor; functionalitate si forme; marimi si cantitati.

Grupuri ceramice romane: materiale de constructie; vase de mari dimensiuni (dolia); vase de dimensiuni medii utilizate pentru transportul si conservarea marfurilor (amfore); vase pentru bucatarie (vasa coquinatoria); vesela de masa (vasa escaria); vesela pentru baut (vasa potatoria); vase pentru toaleta; vase sacre; vase pentru iluminat; statuete de terracotta etc.

Consideratii privind productia ceramicii romane: fazele tehnologice ale productiei ceramice (sapare, preparare, formare, uscare, ardere).

Modalitati de productie a ceramicii romane - modelul Peacock: (productia gospodareasca; industria gospodareasca; atelierul individual; atelierele concentrate; productia manufacturiera; productia latifundiara; productia militara sau a altor oficialitati; productia de factorie). Situatia provinciilor romane de la Dunarea de Jos (sec. II-VI d.Hr.).

Tipologia cuptoarelor utilizate pentru obtinerea produselor ceramice in lumea romana. Tipuri de cuptoare identificate in provinciilor romane de la Dunarea de Jos (sec. II-VI d.Hr.).

II. Materiale de constructie.

Tigle si olane (tegulae, imbrices); caramizi utilizate pentru zidarie; pile de hypocaustum, tuburi pentru aducerea apei sau a aerului cald (tubuli); antefixe; piese utilizate pentru placare murala sau pentru pardoseala.

III. Recipiente de conservare si transport (dolia, oale, amfore de transport, amfore de masa).

Chiupuri (pythoi, dolia). Tipologie, ateliere. Consideratii economice. Capace pentru chiupuri.

Amforele de masa. Morfologie, origine si evolutie, tipologie si functionalitate.

Amforele de transport

a. Istoricul cercetarilor amforelor in lumea romana.

b. Amfore de import - amfore locale. Cele mai importante tipologii utilizate in studiul amforelor.

c. Procesul tehnologic al productiei de amfore in Antichitatea greco-romana: pasta, ateliere, cuptoare, zonele geografice de productie. Tendinte moderne legate de studiul pastei prin metode fizico-chimice, in incercarea de stabilire a produselor transportate, a intensitatii si directiilor comerciale antice.

d. Amforele de import - amfore vest mediteraneene si amfore orientale.

e. Amfore produse local. Posibilitati de identificare si interpretare.

f. Surse literare, epigrafice si iconografice antice legate de comertul cu amfore; ambarcatiuni maritime (prin cabotaj) sau fluviale implicate in transportul de amfore; surse literare legate de productia si comercializarea vinului, uleiului de masline sau a sosurilor de peste etc.

g. Capace de amfore (opercula). Tipuri identificate. Modul de fixare.

h. Epigrafia si studiul amforelor (tituli picti, dipinti; graffiti). Informatii despre produsele continute, cantitati, proprietar sau comerciantul exportator, destinatie etc. Inscriptii cu caracter crestin (sec. IV-VI d.Hr.)

III. Vasele ceramice utilizate in bucatarie (vasa coquinatoria).

Tipurile cele mai frecvente de vase cunoscute ca "vase de bucatarie": mortarii, oale, tigai, cratite etc.

Despre tipologii locale (sau zonale) si ceramica de bucatarie. Pasta si culoare, ingredienti, forme.

Oale lucrate pe roata rapida - oale lucrate pe roata lenta sau cu mana in lumea romana. Aspecte locale sau (si) prezente alogene.

Tipuri de capace utilizate pentru vasele de bucatarie.

Marketingul vaselor de bucatarie in epoca romana.

IV. Vasele ceramice utilizate pentru lichide (vasa potatoria).

Tipurile veselei utilizate pentru lichide: cani, carafe, urcioare, cesti, cupe.

Tipologii locale (sau zonale). Piese de import sau alogene. Pasta si culoare, ingredienti, forme.

Piese exceptionale din metal pretios (in special argint) care influenteaza morfologic si din punct de vedere al decorului vasa potatoria (oinochoe, lagoena).

IV. Vesela utilizata pentru servitul mesei (vasa escaria).

Tipurile veselei utilizate pentru servitul mesei: castroane, farfurii, platouri, boluri, capace.

Istoricul cercetarilor asupra veselei de lux pentru servitul mesei. Marile tipologii cunoscute astazi.

Ceramica fina de tip vasa escaria in lumea romana: precursorii terra sigillata (ceramica de tip fine black-gloss din sec. IV i.Hr.; ceramica campaniana din sec. III i.Hr.; ceramica de tip Eastern Sigillata in epoca elenistica, bolurile megariene etc.

Terra sigillata. Ceramica arretina de lux si raspandirea productiei acesteia in cuprinsul Imperiului roman.

De la Arretium spre Gallia de sud (La Graufensenque, Montans, Bannasac), Gallia de est (din vremea lui Claudius I, Madeleine, Boucheporn, Blickweiler, Lavoye, Rheinzabern), Gallia centrala (incepand din vremea lui Tiberius, dar cunoscand o intensa activitate in sec. II p.Chr., Lezoux, Martres-de-Veyre, Lubié, Vichy). Se cunosc si alte ateliere provinciale producatoare de terra sigillata, in cursul secolelor I-III p.Chr., din Spania (Saguntum), Raetia (Bavaria de astazi, la Westerndorf), Britania (Colchester, Adgate), Pannonia (Aquincum, Siscia), Moesia Inferior (Butovo, Durostorum), Dacia (Apulum, Micasasa, Romula).

Productia de lux africana (tunisiana): African Red Slip Wares (sec. II-VII d.Hr.).

Produsele din jumatatea orientala a Imperiului - Eastern Sigillata; Produsele "samiene" si "pergameniene". Eastern Sigillata A Ware (nord-vestul Syriei); Eastern Sigillata B Ware (Tralles); Eastern Sigillata C Ware (Çandarli Ware, pentru zona Pergamon, secolele II-III d.Hr.).

Ceramica de tip Late Roman C Ware (redenumita dupa 1980 Phocean Red Slip Ware, sec. IV-VII d.Hr.).

Alte tipuri de vesela de masa orientala: Asia Minor light coloured ware; Local Red Slip Ware; Asia Minor Fabrics.

Tehnici de productie si de decorare a veselei de lux utilizate pentru servitul mesei.

Piese lucrate pe roata rapida sau obtinute in tipare. Decorul obtinut cu ajutorul tiparelor; decorul aplicat in tehnica barbotinei; utilizarea poansoanelor (terra estampata); prin lustruire (Glanztonfilmkeramik); decorul cu rotita (à la roulette); prin sgraffitare (pentru Asia Minor Fabrics); prin pictare (ceramica egipteana de epoca romana). Reteta speciala utilizata in producerea de terra sigillata: rolul oxidului de fier magnetic.

Piese exceptionale din metal pretios (argint, argint aurit) care inspira din punct de vedere morfologic si al decorului vasa escaria (de ex. bolurile megariene, patere, alte lances rutundae vel quadratae etc.).

Decor figurat si simbolic: analiza stilistica. Elemente decorative geometrice, vegetale, animaliere, antropomorf, cu caracter mitologic sau istoric etc. Decor crestin si "hellenic" in epoca Dominatului.

IV. Vase cu caracter special (vase sacre).

Grupul ceramic respectiv este compus din urne, patere, afumatori, candele, vase lustrale, ampule, aghiazmatare.

Analogiile din metal pretios (argint, argint aurit) care inspira din punct de vedere functional, morfologic si al decorului piesele ceramice din aceasta categorie (vase lustrale, cadelnite, ampule, urne, patere, etc.).

Descoperiri de epoca crestina apartinand acestei categorii la Dunarea de Jos: turibula (Tropaeum Traiani, Capidava); ampullae de pelerin din Asia Minor (Capidava) sau din Egipt (Tomis, Capidava); suport de vas lustral (Beroe) etc.

V. Vase pentru toaleta (unguentarii).

Grupul ceramic respectiv cuprinde piese de mici dimensiuni, destinate uleiurilor parfumate si unguentelor.

Dimensiuni, volum si forma.

Incidenta acestui grup in cuprinsul asezarilor si necropolelor de epoca romana.

VI. Vase pentru iluminat (opaite, sfesnice).

Lucernae - tipologie-functionalitate: intre corp piriform-paralelipipedic-semicircular-circular; monorostrat sau polilychnis.

Tehnici de productie Modelarea pe roata si utilizarea tiparului. Semnatura de producator in epoca Principatului (Firmalampen).

Piese din metal (bronz) care inspira din punct de vedere morfologic si al decorului lucernae.

Atelierele provinciale in epoca Principatului: Italia, Gallia Cisalpina, Gallia Narbonensis, Pannonia, Africa de Nord (in Occident); Grecia, Asia Mica, Syria, Egipt (in Orient). Marile atelierele din Dacia (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum) si Moesia Inferior (Tomis, Durostorum). Officinae-le nord-africane, orientale si cele producatoare de opaite "dunarene" (de la Kranevo, Tomis, Ulmetum, Dinogetia, Tropaeum Traiani etc.) in epoca Dominatului.

Decor figurat si simbolic: analiza stilistica. Elemente decorative geometrice, vegetale, animaliere, antropomorf, mitologic etc. Decor crestin in epoca Dominatului.

VII. Consideratii finale.

Centre de productie si directii comerciale. Bazinele vest mediteranean, est mediteranean si pontic.

Bunuri de subzistenta - produse de lux. Annona militaris si expresia sa ceramica in provinciile de granita.

Amphorae - ambalajele ceramice pentru transportul bunurilor de subzistenta: lingouri de metal, haine, tesaturi, ulei, mirodenii, vin etc.

Produse ceramice secundare, al caror transport este subsidiat de bunurile de subzistenta impreuna cu care erau transportate (o varietate foarte redusa de amfore, vesela pentru servitul mesei, opaite etc.).

Tipuri de circulatie ale produselor antice: reciprocitatea, redistributia, marketing (comertul liber).

Legaturi comerciale cu barbaricum. Surse literare si arheologice.

BIBLIOGRAFIE

CERAMICA ROMANA

LUCRARI GENERALE

The many dimensions of pottery. Ceramics in archaeology and anthropology, ed. Sander E. Van der Leeuw, Alison C. Pritchard, in Cingula, VII, Amsterdam, 1984;

Dictionnaire illustré multilingue de la céramique du Proche Orient Ancien, in Collection de la Maison de l'Orient Mediterranen (sous la direction de Marguerite Yon), nr. 10, Serie Archéologique, hors-série, nr. 7 GIS, Maison de l'Orient Méditerranéen (Université Lyon II - C.N.R.S.), Lyon-Paris, 1981;

Roman Crafts, ed. Donald Strong, David Brown, Duckworth, 1976;

M. Prudence Rice, Pottery. A sourcebook, University of Chicago Press, 1987;

Frank Hammer, Janet Hammer, Lexikon der Keramik und Töpferei. Material, Technik, Geschichte, Augsburg, 1990;

D. P. S. Peacock, Pottery in the Roman world: an ethnoarchaeological approach, London and New York, 1982;

Werner Hilgers, Lateinische Gefässnamen. Bezeichnung, Funktion und Form römischer Gefäße nach den antiken Schriftquellen, Rheinland-Verlag, Düsseldorf, 1969;

J. Kunow, J. Giesler, M. Gechter, W. Gaitzsch, A.B. Follmann-Schulz, D. v. Brandt, Vorschläger zur systematischen Beschreibung der Keramik / Suggestions for the Systematic Recording of Pottery / Propositions pour une description systématique des céramiques, Kunst und Altertum am Rhein, Führer des Rheinischen Landesmuseums Bonn herausgegeben im Auftrag des Landschaftsverbandes Rheinland, Nr. 124, Bonn, 1986;

I. Godea, La céramique, Editura de Vest, Timisoara, 1995;

A. Opait, Aspecte ale vietii economice din provincia Scythia (secolele IV-VI p.Ch.). Productia ceramicii locale si de import, Bibliotheca Thracologica, XVI, Bucuresti, 1996.

Fl. Topoleanu, Ceramica romana si romano-bizantina de la Halmyris (sec. I - VII p.Chr.), Tulcea, 2000.

CUPTOARE

P. Duhamel, Les fours céramiques gallo-romains, in Recherches d'archéologie celtique et gallo-romaine, 5, 1973, p. 141-154;

idem, Les fours de potiers, in Les Dossiers de l'archéologie, 6, 1974, p. 54-66;

idem, Les ateliers céramiques de la Gaule romaine, in Les Dossiers de l'archéologie, 9, 1975, p. 12-20;

idem, Morphologie et évolution des fours céramiques en Europe Occidentale - Protohistoire, monde celtique et Gaule romaine, Acta Praehistorica et Archaeologica, 9-10, 1978, p. 49-76, intreg volumul fiind dedicat simpozionului « Brenntechniken von Keramik und ihre Wiedergewinnung durch experimentelle Archäologie »;

R. Hampe, A. Winter, Bei Töpfern und Töpferinnen in Krete, Messenien und Zypern, Mainz, 1962;

R. Hampe, A. Winter, Bei Töpfern und Zieglern in Süditalien, Sizilien und Griechenland, Mainz, 1965;

Vivien G. Swan, The Pottery Kilns of Roman Britain, Royal Commission of Historical Monuments, Suppl. Series 5, London, 1984;

F. Le Ny, Les fours de tuiliers gallo-romains. Méthodologie. Etude technologique, typologique et statistique. Chronologie, in Documents d'archéologie française, 12, Paris, 1988;

N. Cuomo di Caprio, La ceramica in archaeologia. Antiche techniche di lavorazione e moderni metodi d'indagine, Roma, 1985.

PENTRU DACIA SI MOESIA INFERIOR:

Gh. Popilian, Ceramica romana din Oltenia, Craiova, 1976, p. 139-145;

Al. Barnea, in La Dobroudja romaine, Bucarest, 1991 p. 230, n. 359-361;

Mihai Irimia, Cuptoarele de la Oltina, Pontice, Constanta, 1968;

Gh. Bichir, Cuptoare de ars ceramica si tigle la Stolniceni-Buridava, SCIVA, 40, 1, 1989, p. 45-56; Cuptoare antice descoperite pe raza cetatii de pe Capul Dolojman, Pontica, 3, p. 163 urm.;

A. Radulescu, Ateliere mestesugaresti pentru ars materiale din lut, Pontica, 2, 1969, p. 133 urm.;

idem, Quelques aspects de l'activité artisanale le long du limes scythique entre les IV^e et VI^e siècles de notre ère, in Studien zu den Militärgrenzen Roms, II, Köln-Bonn, 1976, p. 387-392;

A. Panaitescu, Un cuptor de ars materiale de constructie descoperit la Ulmetum, Pontica, 14, 1981, p. 303 urm.

AMFORE

www.chass.utoronto.ca/amphoras/www-amph.html Situl este structurat pe tipuri (clase) de amfore si zone de productie, caracteristici fizice (capacitati si standarde), pasta si productie (analize de pasta, cuptoare si ateliere, stampile si capace), continut, sigilare, transport si stocare.

www.intarch.ac.uk/journal/issue 1/tyers_index.html

www.potsherd.uklinux.net

www.sgrp.org/jrps/Index.html

LUCRARI GENERALE:

D. P. S. Peacock, D.F. Williams, Amphorae and the Roman economy. An introductory guide, London and New York, 1986;

Martine Sciallano, Patricia Sibella, Amphores. Comment les identifier?, Edisud, Aix-en-Provence, 1991;

T. Oguz Alpözen, A. Harun Özdas, Bahadir Berkaya, Commercial Amphoras of the Bodrum Museum of Underwater Archaeology, Bodrum Museum of Underwater Archaeology Publications No. 2, Bodrum, 1995.

Bulletin de Correspondance Hellénique, Supplément XIII, Actes du Colloque International organisé par Le Centre National de la Recherche Scientifique, L'Université de Rennes II et l'École Française d'Athènes (Athènes, 10-12 Septembre 1984), Recherches sur les amphores greques, édité par J.-Y. Empereur et Y. Garlan, École Française d'Athènes, Athènes-Paris, 1986;

BCH, Supplément XVIII, Recherches sur la céramique byzantine (édité par V. Déroche et J.-M. Spieser). Actes du Colloque organisé par l'École Française d'Athènes et l'Université de Strasbourg II (Centre de Recherches sur l'Europe Centrale et Sud-Orientale), Athènes 8-10 avril 1987, Athènes-Paris, 1989;

Amphores romaines et histoire économique: dix ans de recherche, Actes du colloque de Sienne (22-24 mai 1986) organisé par l'Università degli Studi di Siena, l'Università degli Studi di Roma-La Sapienza, le Centre national de la recherche scientifique (RCP 403) et l'École Française de Rome, Collection de l'École Française de Rome, 114, Paris-Roma, 1989.

P. Dyczek, Roman Amphorae of the 1^st-3^rd centuries AD found on the Lower Danube. Typology, Wydawnictwa Uniwersytetu Warszawskiego, Warszawa, 2001.;

A. Ardet, Amforele romane din Dacia (Secolele II-IV d.Chr.), Teza de doctorat, Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca, 1998.

PENTRU PROVINCIILE DE LA DUNAREA DE JOS:

A. Ardet, Amforele romane din Dacia (Secolele II-IV d.Chr.), Teza de doctorat, Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca, 1998;

P. Dyczek, Roman Amphorae of the 1^st-3^rd centuries AD found on the Lower Danube. Typology, Wydawnictwa Uniwersytetu Warszawskiego, Warszawa, 2001;

A. Opait, Aspecte ale vietii economice din provincia Scythia (secolele IV-VI p.Ch.). Productia ceramicii locale si de import, Bibliotheca Thracologica, XVI, Bucuresti, 1996 (unde poate fi gasita o bogata bibliografie);

Fl. Topoleanu, Ceramica romana si romano-bizantina de la Halmyris (sec. I - VII p.Chr.), Tulcea, 2000.

VESELA DE MASA DE LUX - TERRA SIGILLATA

SI TERRA ESTAMPATA

Enciclopedia dell'Arte Antica Classica e Orientale. Atlante delle forme ceramiche I. Ceramica fine romana nel bacino Mediterraneo (Medio e tardo Impero), Istituto della Enciclopedia Italiana, Roma, 1981 (in 1985 apare vol. II dedicat Primo Impero);

J.W. Hayes, Late Roman Pottery, The British School at Rome, London, 1972 (Supplement to Late Roman Pottery, 1980).

H. Dragendorff, Terra sigillata, in Bonner Jahrbücher, 96/97, 1895, p. 18 urm.; J. Déchelette, Les vases ornées de la Gaule, 2 vol., Paris, 1904;

R. Knnorr, Töpfer und Fabriken verzierter Terra-Sigillata des ersten Jahrhunderts, Stuttgart, 1919;

F. Oswald, Davies T. Pryce, An introduction to the study of Terra Sigillata, London, 1920;

Juhász Georgine, Die Sigillaten von Brigetio, Diss. Pann. II, 3, Budapest, 1935;

H. Comfort, s.v. "Terra Sigillata", in RE, Supplementband, VII, Stuttgart, 1940, col. 1295-1352;

R.J. Charleston, Roman Pottery, London, 1955;

Catherine Johns, Arretine and Samian Pottery, London, 1971;

M. Picon, Introduction à l'étude technique des céramiques sigillées de Lezoux, Dijon, 1973 (1975 reimprim.);

G.B. Rogers, Poterie sigillée de la Gaule Centrale. I. Les motifs non figurés, Paris, 1974;

L. Bjelajac, Terra Sigillata u Gornjoj Meziji, Arheoloski Institut Beograd, Posebna Izdanja, 23, 1990;

Colette Bémont, Jean-Paul Jacob (red.), La terre sigillée gallo-romaine. Lieux de production du Haut Empire: implantations, produits, relations, in Documents d'archéologie française, nr. 6, Paris, 1986;

Fritz Renken, Grundlagen der Terra Sigillata Datierung im westmediterranen Bereich, Eine Verfahrens und quellenkritische Analyse, in Arbeiten zur Urgeschichte des Menschen (Diss.), Band 15, Frankfurt am Main/Bern/New York/Paris, 1992;

Bogdan Soultov, Ancient pottery centres in Moesia Inferior, Sofia, 1976.

PENTRU DACIA SI MOESIA INFERIOR:

Gh. Popilian, Ceramica romana din Oltenia, Craiova, 1976;

idem, Un quartier artisanal de Romula, Dacia, N.S., 20, 1976, p. 221-250;

I. Mitrofan, Les recherches archéologiques de l'établissement romain de Micasasa, Dacia, N.S., 34, 1990, p. 129-138;

idem, Les recherches archéologiques dans le centre ceramique de Micasasa, RCRF, XXIX-XXX, 1991, p. 157-172.;

Al. Suceveanu et alii, Histria VI. Les thermes romains, Bucarest-Paris, 1982;

idem, Histria X. La céramique romaine des Ier-IIIe siècles ap. J.-C., Bucarest, 2000;

A. Opait, Aspecte ale vietii economice din provincia Scythia (secolele IV-VI p.Ch.). Productia ceramicii locale si de import, Bibliotheca Thracologica, XVI, Bucuresti, 1996;

vezi si Ioan I.C. Opris, Notes sur la ceramique romaine importée de la Scythie Mineure. I. Les grands plats africains à décoration chrétienne estampée de Capidava. Des nouveaux éléments iconographiques, Thraco-Dacica, XVIII, 1-2, 1997, p. 207-218.

TERRA SIGILLATA SI ROLUL OXIZILOR DE FIER :

Bernard Hofmann, Le rôle des oxydes de fer en céramique sigillée, RCRF, 23-24, 1984, p. 129-133.

OPAITE

LITERATURA INTERNATIONALA:

RE, XIII, 1927, col. 1566-1613;

A.B. Walters, Catalogue of the lamps in the British Museum, Oxford, 1914; S. Loeschke, Lampen aus Vindonissa und des antiken Beleuchtungswesens, Zürich, 1919;

Dora Ivany, Die pannonischen Lampen. Ein typologischchronologische Übersicht, Diss. Pann., 2, seria nr. 2, Budapesta, 1936;

A. Menzel, Lampen im Römisch-Germanischen Zentralmuseum zu Mainz, 1954; M.L. Bernhard, Lampki Starotytne, Warszawa, 1955;

Jean Deneauve, Lampes de Carthage, Paris, 1969;

C. Grandjouan, Terracotas and Plastic Lamps, in The Athenian Agora, VI, Princeton, 1960;

J. Perlzweig, Lamps of the Roman Period, in The Athenian Agora, VII, Princeton, 1961;

Karen D. Vitelli, The Lamps, in Yassi Ada, I, Texas AM University Press, 1982, p. 189 urm.;

Michael Mackensen, Die spätantiken Sigillata und Lampentöpfereien von El Mahrine (Nordtunesien). Studien zur nordafrikanischen Feinkeramik des 4. bis 7. Jahrhunderts, I-II, in seria Münchner Beiträge zur Vor- und Frühgeschichte, Band 50, München, 1993;

Georgi Kuzmanov, Antike Lampen. Sammlung des Nationalen Archäologischen Museums, Sofia, 1992.

PENTRU DACIA, vezi

Gh. Popilian, s.v. "opaitele", in Enciclopedia civilizatiei romane, Bucuresti, 1982, p. 548-549; Al. Barnea, s.v. "lucerna", in Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei, II, Bucuresti, 1996, p. 329-332.

C.I. Baluta, Opaitele romane de la Apulum, Apulum, 4, 1961, p. 189-218;

idem, Apulum, 5, p. 277-295;

D. Alicu, Die Firmalampen von Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Dacia, N.S., 20, 1976, p. 205-220; idem, Opaitele romane. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Bibliotheca Mvsei Napocensis, VII, Bucuresti, 1994;

N. Gostar, Inscriptiile de pe lucernele din Dacia romana, Arheologia Moldovei, 1, 1961, p. 149-210;

Gh. Popilian, Un quartier artisanal à Romula, Dacia, N.S., 20, 1976, p. 221-250;

Al. Diaconescu, Lampi romane tarzii si paleobizantine din fosta provincie Dacia, Ephemeris Napocensis, 5, 1995, p. 255-296, cu o bibliografie importanta prin noutate si exhaustivitate;

I. Barnea, DID, II, p. 490-492;

Al. Barnea, in Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja romaine, Bucarest, 1991, p. 232 urm.

PENTRU DOBROGEA, vezi in special:

C. Iconomu, Opaite greco-romane, Constanta, 1967;

idem, Un depozit de lucerne la Constanta, Pontica, 3, 1970;

idem, Descoperiri de tipare de opaite la Tomis, Pontica, 9 1976; idem, Un capitol al productiei si schimbului de marfuri in zona Dunarii de Jos - lucernele, sec. I-VII e.n., teza de doctorat, Bucuresti, 1986;

Mihai Irimia, Pontice, I, 1968, p. 400;

Al. Suceveanu, Histria VI; 

Gh. Papuc, Opaite de import la Tomis, Pontica, 9, 1976;

Cr. Museteanu, D. Elefterescu, Lampes romaines de Durostorum, Dacia, N.S., 27, 1983, p. 109 urm.;

Cr. Museteanu, V. Culica, D. Elefterescu, Dacia, N.S. 24, 1980, p. 283-305.

VASE SACRE

THURIBULA

Vezi Gh. Stefan, Anciens vestiges chrétiens à Dinogetia-Bisericuta, Dacia, XI-XII, 1945-1947, p. 303-305, fig. 1-2;

I. Barnea, Christian Art in Romania. 1. 3rd - 6th centuries, Bucharest, 1979, p. 232-233, pl. 98/1-2; idem, in DID, II, p. 492, 541, pl. 52/3.

AMPULLAE

Andre Grabar, Les ampoules de Terre Sainte, Paris, 1958; Reallexikon zur byzantinischen Kunst (Unter Mitwirkung von Marcell Restle. Herausgegeben von Klaus Wessel), Band 1, Anton Hiersemann, Stuttgart, 1966 s.v. <Ampullen>, 137-142; Band 6, 1966, s.v. <Eulogia>, 927-928;

Konrad Onasch, Lexikon Liturgie und Kunst der Ostkirche unter Berücksichtigung der Alten Kirche, Buchverlag Union, Berlin/ München, 1993, p. 29 s.v. <Ampullen>; H. Leclercq, DACL, I/2, s.v. <ampoules à eulogies>, col. 1722-1747;

Dom Leclercq, Manuel d`archéologie chretienne (depuis les origines jusqu`au VIII^e siècle), II, Paris, Letouzey et Ané Editeurs, 1907, p. 527- 530. Pentru viata Sfantului Menas si sanctuarul de la Karm-Abu-Mina, vezi DACL, XI/1, col. 324 si urm.;

RE, 15, col. 768-774;

Zs. Kiss, Alexandrie V. Les ampoules de Saint Ménas decouvertes à Kôm el-Dikka (1961-1981), Éditions Scientifiques de Pologne, Varsovie, 1989;

C. Metzger, Les ampoules à eulogie du musée du Louvre, Paris, Editions de la Reunion des Musees Nationaux, 1981.

PENTRU ROMANIA:

N. Gudea, I. Ghiurco, Din istoria crestinismului la romani. Marturii arheologice, Oradea, 1988;

D. Benea, Noi piese paleocrestine din colectia Muzeului Banatului, Mitropolia Banatului, 36, 1, 1986, p. 42-48;

I. Barnea, Menasampullen auf dem Gebiet Rumäniens, Akten des XII. Internationalen Kongresses für Christliche Archäologie, Bonn, 22.-28. September, 1991, Teil 1 = Jahrbuch für Antike und Christentum, Ergänzungsband, 20, 1, Aschendorffsche Verlagsbuchhandlung, Münster, 1995, p. 509-514;

M. Ionescu, Ioan I. C. Opris, O ampulla din Asia Minor recent descoperita la Callatis, Thraco-Dacica, XIX, 1-2, 1998, p. 167-170.