Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie | |
Muzica | Pescuit | Sport |
INCEPUTURILE ARTEI CRESTINE
SECOLELE III-IV
Arta crestina in perioada ei de inceput este o arta a unei minoritati persecutate,prin urmare mesajul transmis nu putea fi evident pentru oricine, ci era accesibil unui grup de initiati care cunosteau simbolul ascuns in spatele formei.
Reprezentarile au preluat initial formele romane,insa le-au acordat alte sensuri si simboluri.Arta crestina era deschisa schimbarii ,intelegand prin aceasta drumul spre adoptarea unui idealism abstract,decorativ sau simbolic ce frapeaza prin singularitatea sa , prin indicarea unei rafinate estetici.Pe plan cronologic remarcam faptul ca avem de-a face intai cu imitatia urmata de sinteza ( naturalismul roman duce la stilizare si apoi la abstractizare).
Decoratia era deci de tip figurativ , figura umana ocupand un rol important.Trebuie insa remarcata o particularitate:recursul la frontalitate - personajele sunt prezentate din fata, ceea ce constituie o ruptura cu traditia realista.Figurile sunt spiritualizate ,corpul isi pierde materialitatea.Conturul se simplifica pana la schema,respectand mai mult sau mai putin realismul artei romane si elene.
In acest spirit au lucrat artistii ce au decorat primele necropole crestine - catacombele romane.Luand spre exemplu o pictura datand probabil din secolul III al erei noastre reprezentand Cei trei tineri in cuptorul de foc putem remarca influentele clare ale procedeelor elenistice folosite in picturile pompeiene.Figura umana este figurata schematic in cateva trasaturi,insistandu-se pe detalii cum ar fi conturul ochilor si linia sprancenelor,detalii accentuate care
dau personajelor o expresie intensa.Pictorul nu a incercat sa reprezinte o imagine dramatica in sine.A fost eliminat tot ce nu era esential-simplitatea si claritatea inving imitarea fidela a naturii.Cei trei tineri sunt reprezentati frontal,cu mainile ridicate pentru rugaciune. Prezenta divina este reprezentata prin porumbel-intruchipare a Sfantului Duh.Pictura nu mai este privita ca frumoasa in sine ci prin mesajul transmis-puterea si indurarea divina.
In cursul persecutiilor, crestinii se reunesc destul de rar in cimitire si catacombe, preferand casele particulare si bisericile. San Martino in Munti de la poalele Esquilinului este una dintre cele mai vechi. Pentru aceasta epoca nu se poate vorbi de o veritabila arta crestina, iar simbolurile serveau crestinilor drept semne de recunoastere: porumbeii (pacea), pestii, crucea, pasarea phoenix (reincarnarea) . Cuvantul grec ichtyis (peste) serveste drept anagrama pentru 'Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu si Salvatorul'. Catacombele secolului al III-lea, pagane, crestine sau evreiesti, vor da nastere unei arte picturale si sculpturale. Motivele isi au originea in transpunerea imaginilor pagane ce provin de la Roma, din arta Orientului sau din cetatile partial elenistice, partial orientale. Temele pot sa nu aiba o semnificatie religioasa, ele fiind constituite din motive ornamentale sau vechi subiecte mitologice.
Simboluri Paleo-crestinii au trait mai mult in zone pagane in societati ostile. In timpul persecutiei lui Nero (64 d.Chr.) religia lor a fost considerata 'o superstitie ciudata si ilegala'. Nu se avea incredere in crestini si ei erau acuzati de cele mai groaznice crime. Erau persecutati, inchisi, condamnati la exil si la chiar moarte. Neputand sa raspandeasca credinta lor in mod deschis, crestinii au folosit simboluri, pe care le pictau pe peretii catacombelor.
Termenul de 'simbol' se refera la un semn sau figura concreta, care, asemenea intentiei autorului, recheama o idee sau o realitate spirituala. Principalele simboluri sunt: Dumnezeu - pastorul de oameni, 'Orante'-le, monograma lui Christos si pestele.
Dumnezeu - pastorul de oameni cu un miel pe umeri il reprezinta pe Christos si sufletul pe
care El l-a salvat. Acest simbol se gaseste adesea pe fresce, in reliefurile
sarcofagiilor, pe statui si este adesea pe morminte.
'Orante'-le: aceasta figura care se roaga cu bratele deschise simbolizeaza sufletul care traieste intr-o pace divina.
Monograma lui Christos este formata prin suprapunerea a doua litere grecesti: X (chi) si P (ro) care sunt primele doua litere ale cuvantului grecesc "Christňs". Cand aceasta monograma era plasata pe un mormant, insemna ca un crestin a fost inmormantat acolo.
Pestele In greaca IXTHYS - ichtůs. Plasate vertical, cuvintele acestui cuvant formeaza un acrostih: Iesůs Christňs Theňu Uiňs Sotčr = Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Salvatorul. Pestele este un simbol al lui Christos foarte raspandit, un motto si un compediu al crestinismului.
Alte simboluri sunt prumbelul, Alfa si Omega, ancora, phoenixul etc.
Porumbelul tinand o creanga de maslin simbolizeaza sufletul care a atins pacea divina.
Alfa si Omega sunt prima si ultima litera ale alfabetului grecesc. Ele vor sa arate ca Christos este inceputul si sfarsitul tuturor lucrurilor.
Ancora este simbolul salvarii sufletului care a ajuns in pace in portul eternitatii.
Phoenixul - pasarea araba mitica care, conform credintelor celor vechi, dupa o mie de ani se naste din propria cenusa - este simbolul invierii corpurilor.
Adevaratele teme crestine apar incepand cu mijlocul secolului al II-lea.
In urma Conciliului de la Niceea din 325, crestinismul devine religie de stat. Una din principalele consecinte ale acestei decizii va fi construirea a numeroase basilici la Roma (San Giovanni in Lateran, San Pietro), in Orient (Sfanta Sofia), la Ierusalim (Sfantul Mormant). Mozaicul devine unul din elementele primordiale in decoratie, folosindu-se aurul, argintul, sideful.
E de remarcat faptul ca din secolul al-IV-lea absida altarului este orientata spre rasarit -credinciosii se roaga spre rasarit ,ceea ce constituie preluarea unui obicei pagan.: Didascalia apostolilor spune ca Fiul Omului va aparea dinspre rasarit la Judecata de Apoi.Liniile arcuite (atat in plan cat si in spatiu-bolta in semicalota de deasupra absidei)atrag privirile credinciosilor si de aceea episcopii isi instaleaza aici jilturile.Bolta in semicalota este de asemenea un simbol al boltii ceresti,de aceea decoratia pe care o primeste este deosebita ,subiectul principal avand caracter teofanic.Altarul este amenajat in absida sau in fata sa , acoperit cu un baldachin de piatra ,lemn sau metal (ciborium).
BIBLIOGRAFIE
GRABAR ANDRE L'art de la fin d'antiquite et du Moyen Age
TERRASSE CHARLES Histoire de l'art depuis les origines jusqu'a nos jours
COCHE DE LA FERTE L'art de Byzance
DELVOYE CHARLES Arta bizantina (vol I si II)
MAILLART DIOGENE L'art byzantin.Son origine,son caractere et son influence sur l'art moderne
STEFANESCU I. D. Iconografia artei bizantine
FABRE ABEL Manuel de l'art chretien
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate