Arta franceza din sec. XV și din cel de-al XVI lea

In sec. al XV lea s-au pus bazele unei coli franceze in pictura.

Jean Fouquet, cel mai mare pictor francez din sec. XV lea (1415-1481). Mod subtil de a sesiza trasaturile individuale. Principalul taram de activitate a fost miniatura:

- Condamnarea ducelui de Alencon

- portretul lui Etienne Chevalier inso it de Sf. Stefan

Fouquet a fost unul dintre primii pictori de seama din Europa apuseana care a intreprins ilustrarea unor texte literare contemporane.

Miniatura "David afland despre moartea lui Saul".

In miniatura franceza din sec. XV apar scene din via a cavalereasca. Un contemporan al lui Fouquet, maestrul regelui Rene, este autorul unei miniaturi deosebit de poetice pe o tema cavalereasca.

In comparatie cu palatele italiene, casa nobiliara franceza din sec. XV apare ca o cladire de tip pronuntat medieval:

- fatada era fragmentata

- inlocuirea ferestrelor ogivale prin cele dreptunghiulare

- netezimea zidurilor este de o mare expresivitate artistica.

Cele mai stralucite creatii arhitecturale din sec. XVI sunt numeroase castele, care s-au concentrat pe malurile Loirei:

- castelul regal de la Amboise, construit la sf. sec. XV mai aminteste ceta ile medievale

- castelul din Blois - cele 2 corpuri de cladire nu au legatura intre ele.

- la Chambord (1523-1535) cel mai frumos castel din timpul lui Francisc I

- in prima jumatate a sec. XVI a fost pornita constructia castelului de la Fontainbleau

- Castelele din Azay-le-Rideau i Chenonceaux pastreaza tipul ceta ilor care servisera odinioara drept refugiu principilor feudali.

In sec. XVI insa, castelele au devenit in general locasuri de odihna dupa vanatoare i de distractii facile, ca urmare a scazut i severa lor mare ie.

Maestrii francezi erau foarte inventivi:

- transformau turnurile de straja in incaperi pentru biblioteci, contopindu-le cu corpul principal al castelului

- legau intre ele diferitele corpuri prin galerii

- ridicau deasupra acoperisurilor hornuri inalte

- impodobeau zidurile cu arce, pilastri, ancadramente, medalioane.

In aceasta perioada, sec. XV-XVI in Franta se bucura de o deosebita apreciere arhitectura din nordul Italiei, a colii lombarde.

In al doilea patrar al sec. XVI apare stilul Francisc I.

Maestrii de la Fontainebleau au exercitat o influen a considerabila asupra artei franceze, ei au adus forme i motive artistice necunoscute pana atunci in Franta - zvelte cariatide, hermele i elegan ele grotesti. Motivele lor decorative preferate erau figurile feminine nude i gingasii amorasi.

In Franta in sec. XVI idealurile umanismului tardiv au venit in contact cu rama i ele spiritualizarii medievale. Poetii francezi grupati in asa-numita "Pleiada": Du Bellay, Louise Labe, Ronsard.

Deosebit de plina de verva este arta lui Rabelais - "Gargantua i Pantagruel".

Sculptura franceza din sec. XVI incepe cu creatia lui Michel Colombe (1430 - 1512): - figurile feminine ale virtutilor cardinale care impodobesc monumentul funerar din Nantes al ducelui Francisc al II-lea.

- relieful de la Luvru, reprezentandu-l pe Sf. Gheorghe.

Sculptura franceza a ajuns la deplina maturitate in operele a doi eminenti maestrii din sec. XVI: Jean Goujon (m. 1564) i Germain Pilon (1535-1590)

Goujon: - 5 basoreliefuri pentru "Fantana inocentilor" din Paris, reprezentand nimfe zvelte in tunici transparente, fiecare purtand un ulcior.

- cariatidele Luvrului

- Diana de marmura care a decorat palatul castelului de la Anet.

In Franta apare obiectul sculpturilor funerare in sec. XVI.

Goujon i Pilon au contribuit i ei la elaborarea unui nou tip de monument funerar: - mormantul lui Francisc I i al sotiei sale din biserica de la Saint-Denis a fost conceput de Philibert de l'Orme (1547) ca un fel de arc de triumf roman, cu coloane

- mormantul lui Louis de Breze din Rouen, opera a lui Goujon (1535-1540)

- monumentul funerar al lui Henric al II lea sculptat de Germain Pilon.

Catre jumatatea sec. XVI s-a produs un reviriment in arhitectura franceza. Aceasta treapta de dezvoltare a arhitecturii franceze poarta numele de "stil Henri deux".

De L'Orme a scris mai multe lucrari de teorie a arhitecturii (1561 i 1567).

Palatele franceze din sec. XVI sunt construite potrivit traditiei medievale. Noul stil i i gasea expresia i in diferitele elemente ale constructiei ca, de pilda, in lucarne.

Cel mai important i unul dintre primele edificii construite in noul stil este Luvrul (inceput in 1546). La proiectarea lui, i indeosebi a curtii, a lucrat Pierre Lescot, Goujon a participat i el, indeosebi la realizarile sculpturale ce impodobesc fatada.

Dupa Lescot, Philibert Delorme (1512-1570) a devenit arhitect al regelui Frantei, construind in aceasta calitate, castelul de la Anet (1552-1554) i Tuileriile (incepute la 1564).

Cel mai de seama arhitect francez din sec. XVI a fost Jean Bullant (1515-1578). A construit castelul de la Ecouen. Cea mai de seama lucrare a sa este castelul de la Chantilly, o capodopera a arhitecturii franceze din sec. XVI.

Cele mai insemnate realizari ale artei plastice franceze din sec. XVI au fost cele din domeniul portretisticii, lucrarile cele mai remarcabile din acea epoca fiind datorate lui Jeanet (m. 1540) i Francois Clouet (1516-1573).

In portretele in creion ale lui Francois Clouet oamenii privesc calm i increzatori in ei in i i.

Excelentul portret de baiat, opera a colii franceze din acest secol, este o marturie a inaltei maturita i a picturii franceze.

Renasterea nordica a cuprins paturi mai largi ale populatiei:

- poetul hoinar Francois Villon

- xilografiile populare germane

- cantecele populare din perioada Reformei

- Brueghel "al aranilor"

In Nord, imaginatia artistica, fantasticul se desfa urau cu totul nestingherite, in elegerea pentru parodie era mai dezvoltata.

Renasterea nordica se deosebeste de cea italiana, care i i concentra toata puterea asupra intruchiparii perfectiunii i idealului.

Arta nordului: a devenit in formele ei de exprimare mai complicata, mai contradictorie, mai schimbatoare.

Arta italiana: uimeste prin pronuntatul ei sim al formei, prin calmul ei, prin armonia dintre diferitele parti i prin simtul masurii i al proportiilor.

Arta germana: cea mai puternica forma de exprimare a fost sculptura in lemn i gravura.

In Franta: a prins radacini tot mai adanci, curentul clasic, in elegerea pentru forma riguroasa i clara, care a devenit mai tarziu caracteristica colii franceze.

In arile-de-Jos: in elegerea pentru forma artistica era foarte dezvoltata; preferinta pentru reprezentari alegorice; peisajul se bucura de o mare apreciere; iar intruchiparea omului ocupa un loc important. Dintre toate genurile artistice, acela al picturii de sevalet era cel mai dezvoltat.

Anglia: arta plastica era slab reprezentata, in schimb a creat un teatru cum nici Italia nu a cunoscut in timpul Renasterii.

Grupul de dramaturgi al epocii elisabetane:

- individualitatea umana se afla in centrul atentiei

Marlowe descria in culori puternice tipul omului violent, personaje framantate de mari pasiuni sau neingradita sete de putere.

Dekker infa i a chipul unui om intrunind inseparabil in persoana lui binele i raul.

Ben Johnson - aluzii la caracterul iluzoriu al norocului i accente de melancolica indoiala.

William Shakespeare.

La sfar itul sec. XVI i inceputul sec. XVII s-a ivit in Anglia un constructor englez remarcabil, Inigo Jones (1573-1652). A primit comanda de a intocmi planurile ansamblului castelului Whitehall (1619). A fost executat un singur corp Banqueting Hall.

Rusia: sec. XV - operele lui Rubliov, ale lui Dionisie i in catedralele Kremlinului.