Arta in epoca Revoluției franceze

In a doua jumatate a sec. XVIII artistii i-au intors ochii spre antichitate.

Sapaturile de la Herculanum i Pompei au contribuit la o cunoastere mai buna a operelor de arta antice.

Johann Joachim Winckelmann (1717 - 1768) ii revine cel mai mare merit in cadrul acestei mi cari. Scrierile sale se bucurau de un larg renume in intreaga Europa. Ele ii inspirau atat pe artisti, cat i pe poeti.

O data cu preferinta pentru antichitate s-a trezit la oameni o anumita sinceritate.

In Franta, promotorul acestei mi cari a fost Jean Jacques Rousseau.

In Germania, miscarea "Sturm und Drang" s-a indreptat cu deosebita violen a impotriva "fanatismului ratiunii pure".

Germania a devenit un adevarat laborator al filozofiei artei:

- Baumgarten a pus bazele esteticii ca tiin a speciala

- Kant a cautat sa delimiteze domeniul artei fa a de acela al ratiunii pure

- Lessing s-a opus subordonarii artei fa a de morala

- Schiller s-a exprimat despre importan a educativa a artei.

Anglia: sculptorul Flaxman a fost un adept pasionat al artei antice.

Cea mai valoroasa creatie a sa sunt desenele ilustrand operele lui Homer i Eschil.

La o inalta perfectiune s-au ridicat in Anglia, micile lucrari din domeniul artei aplicate, in primul rand portelanul lui Wedgwood (dupa 1768).

In a doua jumatate a sec. XVIII, Roma a devenit un centru important al tendintelor clasicizate.

Un arhitect care a insuflat o deosebita forta vitala acestei noi tendinte in arta sec. XVIII a fost Jacques - Auge Gabriel (1698-1782): a adaugat doua aripi la palatul de la Versailles.

Pe la jumatatea sec. XVIII s-a publicat un concurs pentru un plan al Pietei regale din Paris (azi Place de la Concorde).

Dupa proiectul intocmit de Gabriel, statuia ecvestra a lui Ludovic al XV-lea a fost mentinuta in centrul pietei.

Cea mai de seama lucrare a lui Gabriel este "Micul Trianon" de la Versailles. Deosebit de atragatoare este fatada dinspre parc.

Reinoirea arhitecturii iese in eviden a in cladirea Panteonului din Paris, opera arhitectului Jacques Germain Soufflot (1713-1780). A fost conceptul initial ca biserica.

Cele mai insemnate succese obtinute in sec. XVIII au fost in domeniul sculpturii: Etienne Maurice Falconet (1716-1791) a creat o statuie a lui Milon din Crotona. A transpus in sculptura motive care au servit ca modele manufacturii de portelanuri din Sevres.

- grupul "Pigmalion i Galateea"

Opera de capetenie a fost statuia ecvestra a lui Petru I "Calare ul de alama" - cea mai buna statuie ecvestra a sec. XVIII.

In deceniul al saptelea al sec. XVIII ia nastere in Franta un nou curent artistic. A primit denumirea de "stil Ludovic al XVI-lea".

In a doua jumatate a sec. XVIII au fost ridicate pe langa castelele princiare i in parcuri, mici pavilioane, constructii asemanatoare rotondelor, acoperite cu cupole. Le putem gasi in Franta, Germania, Anglia i Rusia.

In a doua jumatate a sec. XVIII arhitectura s-a transformat inclusiv ornamentul. Locul scoicii l-a luat acum ghirlanda. Pe langa ghirlande, cladirile erau impodobite cu vaze zvelte i elegante, sau cu medalioane ovale.

Noul stil a transformat treptat i caracterul mobilei ca al intregii artei aplicate. Cei mai buni ebenisti au fost in Franta, Riesner i Roentgen. Secretairul (scrinul de scris) se remarca prin formele sale de o mare simplitate precum i prin proportiile sale armonioase.

In sec. XVIII mobila devine deosebit de usoara.

Sculptorii francezi Houdon, Pajou (1730-1809) i mai ales Clodion (1738-1814) au oglindit in modul cel mai desavar it noul stil.

Sculpturi mici in teracota sau lut - inspirate din antichitatea greaca. Amintesc de figurinele de tanagra. Temele favorite erau bacantele, dansatoarele i nimfele goale.

Rusia: doi sculptori remarcabili:

Ivan Martos (1752-1835)

Mihail Koslovski (1773-1802) proiectul sau "Veghea lui Alexandru".

Arhitectura: castelul din Pavlovsk - opera arhitectului englez Cameron domina o colina.

Pe cel mai de seama poet francez al sec. XVIII, Andre Chemir, nu-l atragea atat frumusetea lumii antice, cat plenitudinea i optimismul conceptiei ei despre via a: poemul "Hercule".

Cea mai importanta manifestare a reinvierii antichita ii, un eveniment considerabil in via a artistica a Europei din sec. XVIII-lea, a fost aparitia operelor lui Gluck. In aceasta muzica melodia este pusa pe deplin in drepturile ei:

- Orfeu i Euridice (1762).

Gluck i Goethe au gasit o larga apreciere in intreaga Europa, inclusiv Franta, ara noului clasicism.

Meritul istoric al Germaniei din aceasta epoca trebuie cautat mai cu seama in domeniul poeziei i al muzicii; prin aceste doua arte, Germania a jucat un rol de frunte in dezvoltarea culturii europene din sec. XVIII.

Holderlin - a manifestat insufle ire pentru Grecia

Schiller - "Hotii"

Goethe - "Elegiile romane"

Haydn a fost unul dintre creatorii sonatei.

Mozart

Pictori: Philipp Otto Runge (1777-1810). A pictat trupuri frumoase i compozitii alegorice:

- Dimineata (1808)

- autoportretul lui Runge (1802-1803)

In anii revolutiei franceze din 1789 au fost infiin ate muzee, iar statul a luat sub ocrotirea lui pe marii artisti.

Claude Nicolas Ledoux (1736-1806) a planuit construirea unui ora intreg. A fost de la Renastere incoace, primul arhitect care a respins principiul ordinului clasic traditional. Ideile unei noi arhitecturi au fost concretizate de Ledoux i de contemporanii sai numai in schi e de proiecte.

Dintre artistii francezi a caror intreaga via a i creatie a fost legata direct de revolutie, cel mai important este Jacques-Loius David (1748-1825)

- tablouri: Sfantul Roch rugandu-se pentru ciumati

Juramantul Hora ilor

Juramantul din Sala jocului cu mingea.

- portrete: Domnul i doamna Pecoul (1783)

Autoportret (1794)

Doamna Seriziat (1795)

Doamna Chalgrin

Portretul ex-abatelui Sieyes

Portretul consului Bonaparte

Cele mai importante opere ale lui David sunt "Zarzavagioaica" i "Marat asasinat".

In anii revolutiei a aparut pictorul Pierre-Paul Prud'hon (1758-1823)

- Rapirea Psicheii - cel mai cunoscut tablou al sau

- desen reprezentand un nud de femeie.

Ilustratiile pentru romanul "Paul i Virginia" al lui Bernardin de Saint-Pierre

- schi e pentru "Dafnis i Chloe".

Beethoven - simfonia a IIIa "Eroica"

- opera "Fidelio"

Sculptorul german Dannecker (1758-1841) a studiat in Franta. In autoportretul sau s-a redat sub chipul lui Brutus.

Dupa introducerea dictaturii militare in Franta, David a devenit pictorul oficial al curtii lui Napoleon.

Dictatura militara a lui Napoleon a pus mostenirea clasica la baza asa-numitului stil "Empire".

Napoleon a conceput planul unei amenajari urbanistice in partea de vest a Parisului amenajare din care Chalgrin a realizat numai Arcul de Triumf din Place de l'Etoile.

Cladirile oficiale: - teatrul Odeon realizat de Chalgrin i de Wailly

- Bursa construita de Brogniart sunt imita ii dupa peripterele Greciei antice.

- Biserica La Madeleine, opera arhitectului Vignon este o imitatie dupa un templu roman

Stilul Empire s-a raspandit peste intreaga Europa.

Reprezentantii curentului clasicist in domeniul sculpturii, la inceputul sec. XIX au fost: - talentatul dar glacialul italian Canova

- danezul sentimental Thorwaldsen

- germanul Gottfried Schadow

Cel mai important arhitect clasicizant din Germania a fost Karl Friedrich Schinkel (1781-1841): Corpul de garda din Berlin.

O atentie deosebita a fost data decorarii incaperilor. In elegerea pentru unitatea artistica a interioarelor a fost treptat pierduta. Incaperile lui Napoleon de la Malmaison, Fountainebleau sau Grand Trianon sunt sali reci, neprimitoare, pline de obiecte de mare pret, expuse cu ostentatie: scaune masive, tronuri cu baldachine grele i paturi in forma unor tronuri.

O comoda stil Empire se caracterizeaza printr-o regularitate geometrica a liniilor. Se folosesc lemn de mahon lustruit, iar aplicele erau de bronz.

Armuri, trofee, legaturi de sage i i vulturi romani deasupra unor cununi de laur au devenit elemente ornamentale preferate.

In Anglia mobilele "stilului Nelson" erau impodobite cu ancore.

Degenerarea clasicismului a inceput, in Franta, inca din timpul domniei lui Napoleon.

Printre urmasii lui David, un loc deosebit il ocupa Jean-Auguste Dominique Ingres (1780-1867). Se considera pictor de subiecte istorice. A pictat portrete de tineri, s-a pictat i pe el insu i. A creat un tip fermecator de portret feminin:

- Madame Riviere

- Frumoasa Zelia

- Madame de Senonnes

Deosebit de remarcabil este portretul doamnei Devancay.

Portretele in creion se disting printr-o acuitate a caracterizarii. Tablourile sale sunt foarte ingrijit lucrate. Cele mai cunoscute tablouri sunt:

- Legamantul lui Ludovic al XIII (1824)

- Apoteoza lui Homer (1827)

- Martiriul lui Sf. Simforian (1834)

In schi ele pregatitoare, Ingres nu- i are perechea.

Nuduri feminine: Odalisca (1814)

Izvorul (1856)

La inceputul sec XIX arhitectii de seama din apus au fost invitati in Rusia:

- catedrala Kazan din Leningrad (1800-1811) dupa planurile lui Andrei Voronichin (1759-1814) e considerata o replica a bazilicii Sf. Petru din Roma.

- construirea Palatului Amiralita ii, Adrian Saharov (1761-1811).

Alexei Venetianov (1780-1847) a fost primul pictor rus care s-a consacrat cu totul redarii in arta a aranului: - Pe ogor, primavara.

S-a definit caracterul artei de la sfar itul sec. XVIII i inceputul sec. XIX prin termenul de clasicism.

O forma de expresie deosebit de puternica in artele plastice.