Arta din secolul al XV-lea și din cel de-al XVI-lea in Tarile-de-Jos și in Germania

In timp ce in Italia se dezvolta pictura murala i cea de sevalet, in arile de Jos i in Germania artistii cultivau mai ales miniatura i tablourile de altar.

Erasmus din Rotterdam "Elogiul nebuniei".

Cei mai multi artisti ai sec. XV proveneau din randurile burgheziei. Protectorul lor era pictorul legendar, evanghelistul Luca.

Primele mari succese ale artei arilor de Jos au fost realizate in domeniul sculpturii: monumente funerare bogat decorate.

Cel mai mare maestru al epocii sale a fost Claus Sluter (m. in 1406). A creat pentru intrarea manastirii din Dijon o statuie a ducelui de Burgundia i a patronului sau Ioan Botezatorul.

- "Fantana lui Moise" constructie hexagonala

- Bustul lui Cristos.

In arile de Jos s-a raspandit mult la inceputul sec. XV lea miniatura, care- i avea originea in Franta.

La executarea miniaturilor pentru car ile de rugaciuni ale ducelui de Berry au contribuit fratii Limburg.

Cele mai insemnate realizari ale artei arilor de Jos in sec. XV trebuie cautate in domeniul picturii de sevalet. Preferinta atat pentru miniatura cat i pentru pictura de sevalet se explica prin felul de via a mai retras din orasele nordice. Bisericile gotice i locuintele burgheze nu ofereau aceleasi conditii favorabile picturii murale ca bisericile i palatele italiene. In nord frescele au fost inlocuite, in parte, prin tapete tesute, iar mai tarziu prin tapiserii.

In miniatura i i are originea predilectia flamanzilor pentru detalii. Maestrii flamanzi erau povestitori i ilustrori remarcabili. Aveau o preferinta pentru azuriu, roz intens i cinabru. Predilectie pentru obiecte de pret, giuvaere i brocarturi.

Se considera in general ca Hubert van Eyck (m. 1426) a fost intemeietorul colii. El este autorul probabil al tabloului "Femeile langa mormant".

Ceva mai clar este conturata personalitatea lui Robert Campin "Maestrul de la Flemalle" (1378 - 1444): - "Talharul rastignit"

- Adoratia pruncului

La o deosebita maturitate artistica a ajuns portretul de femeie.

Cel mai de seama pictor flamand din sec. XV a fost Jan van Eyck (m . 1441)

- cea mai insemnata opera a picturii flamande primitive a fost altarul din Gand. E probabil ca a fost inceput de Hubert i terminat de fratele sau Jan.

- tripticul lui Van Eyck din Galeria de la Dresda este o lucrare de dimensiuni mici, care respira o atmosfera intima.

- portretul cardinalului Albergati

Rogier van der Weyden: arta lui este plina de tensiune, rece, taioasa i cam rigida; adesea el reda subiecte cu tendinta didacticista:

- Cele 7 taine

- Madona cu Sf. Luca

- Coborarea de pe cruce

- portretul lui Philippe de Croy

Dintre pictorii flamanzi din sec. XV, Hugo van der Goes (1440 - 1482) se distinge prin individualitatea lui deosebit de pronuntata : - Coborarea de pe cruce

- Moartea Mariei

Hugo van der Goes i Rogier van der Weyden au fost reprezentanti ai colii din sudul arilor de Jos.

Cei mai insemna i reprezentanti ai picturii din nordul arilor de Jos au fost, in sec. XV: - Dierik Bouts (1406-1475): Cina cea de taina

- Geertgen tot Sint Jans (1465-1495): Joan Botezatorul

Unul din centrele cele mai importante a fost orasul Haarlem.

Orientarea catre Evul Mediu popular. Reprezentant Hieronymus Bosch (1450-1516). A tratat i subiecte din literatura contemporana i din poezia populara.

Cel mai mare pictor din arile de Jos pe la mijlocul sec. XVI a fost Pieter Brueghel cel Batran (1525-1569) numit i Brueghel al aranilor. Deosebit de frumoase sunt tablourile in care a infa i at munca agricola in diferitele anotimpuri:

- cel mai celebru "Iarna"

ara Trantorilor

- Ologii

- Orbii

In sec. XV a aparut in Germania, in arile de Jos i in Italia, gravura in lemn, care s-a raspandit repede, impreuna cu arta tipografica, in intreaga Europa.

Catre sfar itul sec. XV au aparut in Germania o serie de sculptori de seama:

- la Nurnberg - Veit Stoss (1455-1533) care in Polonia a realizat, la Cracovia, marele altar sculptat in lemn al Mariei i monumentul funerar al regelui Cazimir Jagiello.

- la Wurzburg - Tilman Riemenschneider (1430-1531) care a creat un sir de altare sculptate in lemn.

La sfar itul sec. XV s-a ivit cel mai mare artist german din acea epoca: Martin Schonganer (1445 - 1491): - remarcabila gravura "Ispitele Sf. Antoniu"

- ciclurile de gravuri in cupru, mai ales "Patimile"

In sec. al XVI, in orase ca Nurenberg i Augsburg au fost puse bazele Renasterii germane.

La inceputul sec. XVI, Peter Visher (1460-1529) a imitat in figurile apostolilor din jurul raclei Sf. Sebaldus (Nurenberg) statuile antice. Cavalerii sai inzaua i de la monumentul funerar din Innsbruck sunt cele mai vechi realizari in domeniul sculpturii rotunde deplin dezvoltate din Germania.

Amestecul vechilor traditii cu cautarea de forme noi s-au manifestat mai ales in lucrarile de orfevrerie pentru care era vestit indeosebi Nurnbergul - pocale de aur.

Albrecht Durer (1471-1528) s-a nascut la Nurnberg. A fost ultimul i cel mai insemnat maestru din Europa apuseana care a creat un mare ciclu pe tema Apocalipsului lui Ioan.

- "Lupta arhanghelului Mihail cu dragonul" se distinge printr-o rara desavar ire i mare ie.

- portretul desenat al mamei sale

In perioada deplinei infloriri a puterii sale de creatie, a realizat 3 gravuri de arama considerate ca fiind capodoperele sale: - Ieronim in chilie

- Cavalerul, moartea i diavolul

- Melancolia

Alti reprezentanti ai Renasterii germane :

- Hans Kulmbach - Nurnberg

- Hans Burgkmair - Augsburg

- Hans Baldung Grien - Strasburg

- Albrecht Altdorfer (1480-1538) - Regensburg cu peisaje cu copacei scunzi i creti i micile sale figuri de sfinti (Sf. Gheorghe)

- Lucas Cranach cel Batran

Dintre contemporanii sai, numai doi maestri l-au egalat pe Durer: Matthias Grunewald i Hans Holbein.

Grunewald: principala opera - polipticul altarului de la Isenheim: Rastignire; Inviere; Bunavestire.

Hans Holbein cel Tanar (1497-1543):

- o intreaga galerie de portrete

- portretul lui Henric al VIII lea

-portretele lui Holbein ne captiveaza prin pregnan a redarii i precizia observatiei

- l-a reprezentat pe Cristos dupa moarte sub forma unui cadavru intins pe o lavita i prezentand aproape semne de descompunere

- ciclu de gravuri in lemn "Dansul mortii".