Obiceiuri populare in zona folclorica Vlasca

Colegiul National Al. Papiu Ilarian

Obiceiuri Populare

Obiceiuri populare in zona folclorica Vlasca

Zona folclorica Giurgiu, asemeni celorlalte zone folclorice din tara, contine un numar de genuri specifice folclorului, obiceiurilor in forme bine reprezentate pana in zilele noastre. Considerata de majoritatea cercetatorilor ca o zona cu slabe resurse, aria geografica ce corespunde judetului nostru a fost de-a lungul timpului ocolita de programele de cercetare. Acest lucru explica si referintele relativ putine, exsistente in litaratura de specialitate, referitoare la aceasta parte a tarii.

Spre deosebire insa de parerile majoritatii celor care se ocupa cu fenomenul creatiei populare in conditiile urbanizarii, sistematizarii si modernizarii localitatilor, folclorul si obiceiurile in judetul Giurgiu se manifesta si astazi in forme bogat reprezentate de o mare valoare documentara si artistica.

Dintre cele cercetate de specialisti Centrului Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare, ne-am oprit asupra urmatoarelor obiceiurilor:

Lasatul secului de Paste - ceremonial complex de innoire a timpului desfasurat, in raport pascal, in perioada 1februarie - 8 martie. In seara de Lasatul de sec in toate casele are loc ' Iertaciunea '. Acest obicei consta in faptul ca se saruta mana parintilor, socrilor, nasilor.

Strigatul peste sat - ceremonial nocturn al cetei de feciori in ajunul marilor sarbatori de innoire a timpului anual sau sezonal, de judecare publica a celor care s-au abatut de la normele obstei in sezonul care se incheie. Tineri invaluiti in intuneric, cocotati pe diferite inaltimi (dealuri, copaci, acoperisuri, etc), poarta un dialog 'usturator', de cele mai multe ori versificat adresat fetelor 'batrane', feciorilor 'tomnatici', care nu au reusit sa se casatoreasca. Tot in zona de Lasatul de sec, in localitatile Fratesti, Oinacu, Ghimpati, Giurgiu are loc un obiceim, si anume ' Baterea alvitei ', obicei care consta in atarnarea unei bucati de alvita, legata cu o sfoara de tavan si pendularea ei intre copiii care incercau sa o apuce cu gura.

Saptaman caii lui Santoader - ciclu de 8 zile dedicat cailor lui Santoader, reprezentari mitice care purifica timpul si spatiul dupa Lasatul secului de Paste. In aceasta saptamana, ceremoniile obiceiurilor si practicile magice, specifice innoirii timpului sunt grupate in mai multe sarbatori cabaline: Martea, Joia, Vinerea si Sambata Santoaderului.

Mucenicii - sunt celebrati in echinoctiul de primavara (stil vechi), hotar intre iarna si vara, intre zilele aprige ale Babei Dochia si zilel calduroase ale Mosilor.

Lazarul - are loc in sambata Floriilor numita si ' Sambata lui Lazar ': ' Lazar cel sarac', 'Lazar de Vitalia' (cel inviat din morti de ISUS HRISTOS) si ' Lazarica' (cel mort de dorul placintelor). In aceasta zi, cete de cate 3 fete merg cu 'Lazarul' - colind ce prevesteste soarta magica a lui Lazar. Una dintre fete, cea mai mica, se imbraca in mireasa, iar celelalte duc un cos confectionat din nuiale, numit cosnita., pentru a pune oua primite din partea celor colindati. Informatii despre acest obicei am primit din localitatile: Valea Argesului, Gaujani, Bila, Copaciu si Vedea.

Aratatul Lazarului - colind specific baietilor, constiuit in cete de cate doi care merg din casa in casa in sarbatoarea Lazarului. Obiceiul se pastraza in localitatea Varasti. Sambata , ceata pleaca la colindat avand un manunchi de salcie si un cos de nuiele pentru oua, merg din casa in casa unde canta colindul respectiv.

Floriile - colind practicat in dimineata Floriilor, din cete formate din 4-5 baieticu varste cuprinse intre 8 si 13 ani, avand crengute de salcie in mana. Colindul se canta la fereastra, iar dupa ce il termina, copii pun crengute de salcie la geamul gazdei si primesc de la gazde bani si oua.

Buienitii - colind specific comunitatii bulgare din Valea Dragului si Varasti, practicat numai de fete cu varste incepand cu 12-13 ani pana la casatorie. Ele sunt in numar de 6 intr-o ceata, imbracate in costume nationale, iar una dintre ele (cea mai inalta) se imbraca in haine baietesti si isi pune pe cap o caciula impodobita cu funda rosie. Acest personaj se numeste 'Buienitul' si are rolul de conducator al cetei. Textele sunt in limba bulgara, iar fetele se tin de mijloc si danseaza in linie executand o miscare laterala. Conform traditiei, cata de buieniti trebuie sa colinde in aceasi componenta 3 , sau 7 ani.

Calusul - obicei de origine straveche reprezentat printr-un spectacol complex ce face parte din ciclul sarbatorilor legate de cultul solar. In judetul Giurgiu, acest obicei se gaseste inca bine reprezentat in comunele Baneasa, Oinacu, Marsa, Gaujani, Schitu si Letca Noua.

Dragaica - obicei practicat cu ocazia secerisului graului, pe data de 24 iunie si are ca semnificatie asigurarea prosperitatii recoltelor, protectia lor, apararea impotriva unor boli la animale si oameni. Obiceiul cuprinde alegerea unei fete (cea mai frumoasa), pentru a fii impodobita cu o cununa de spice impletita dimineata la rasaritul soarelui la marginea ogorului, si apoi colindatul in sat, pe la curtile oamenilor.

Paparuda - Obicei practicat vara la aparitia secetelor ce consta in alcatuirea unei cete feminine (fetite de 8-12 ani) costumate in fuste asezate pe trupul gol in jurul taliei si sub forma de coronita pe cap. La casa gospodarului unde se colinda, gazda iese cu galeti de apa, cu care se stropeste grupul de paparude in timpul evolutei lor.

Ciclul sarbatorilor de iarna este cuprins intre 24 decembrie si 7 ianuarie. Astfel ciclul celor 12 zile care precede sarbatoarea Anului Nou, este cel mai important ciclu sarbatoresc popular traditional.

Repertoriul obiceiurilor de Craciun si Anului Nou cuprinde in forma lui traditionala urmatoarele obiceiuri:

• Colinde de copii
• Colinde de ceata
• Urari de belsug si recolta cu plugusorul
• Urari cu sorcova

Vasilca, jocurile cu masti, Capra, Brezaia