PREVENIREA SI COMBATEREA TRAFICULUI ILICIT CU BUNURI CULTURALE MOBILE

PREVENIREA SI COMBATEREA TRAFICULUI ILICIT CU BUNURI CULTURALE MOBILE

I. Cadrul juridic

Legea nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16 din 27 martie 2003 si ulterior prin Legea 105 din 7 aprilie 2004, instituie regimul juridic al bunurilor apartinand patrimoniului cultural national, indiferent de proprietarul acestora, prin reglementarea activitatilor specifice de protejare: evidenta, expertizare, clasare, cercetare, depozitare, conservare, restaurare si punere in valoare, in vederea accesului democratic la cultura si transmiterii acestor valori generatiilor viitoare.

Potrivit art. alin. 2 din acest normativ, "Patrimoniul cultural national este alcatuit din:

a) bunuri cu valoare exceptionala istorica, arheologica, documentara, etnografica, artistica, stiintifica si tehnica, literara, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica si epigrafica, reprezentand marturii materiale ale evolutiei omului cu acesta, ale potentialului creator uman si ale contributiei romanesti la civilizatia universala;

b) bunuri culturale care fac parte din colectiile publice care figureaza in inventarele muzeelor, arhivelor si fondurilor bibliotecilor;

c) bunuri culturale care fac parte din inventarele cultelor religioase si ale institutiilor ecleziastice."

Tot prin aceasta lege, la art. 8, se subliniaza faptul ca: "Autoritatile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum si titularii dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural national au obligatia de a le proteja impotriva oricaror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea sustragerea sau exportul ilegal al acestora."

Privitor la exportul bunurilor culturale mobile, Legea 182/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste de cate feluri poate fi acesta si in ce conditii se poate realiza, reglementand urmatoarele:

"Art. 37

(1) Scoaterea peste frontiera a bunurilor culturale mobile constituie operatiune de export, care poate fi temporar sau definitiv.

(2) Exportul temporar sau definitiv al bunurilor culturale mobile clasate sau neclasate se efectueaza numai pe baza certificatului de export.

(3) Certificatul de export va fi emis de directiile judetene de cultura, culte si patrimoniul cultural national, in conditiile prezentei legi.

(4) Certificatul de export temporar pentru bunurile culturale mobile clasate in tezaur, indiferent de proprietar sau de titularul dreptului de administrare, va fi avizat de Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor si aprobat de Ministerul Culturii si Cultelor.

(5) Scoaterea din tara, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obtinut certificatul de export temporar sau definitiv, constituie operatiune de export ilegal.

Art. 38

(1) Bunurile culturale mobile clasate, aflate in proprietatea statului a unitatilor administrativ-teritoriale, se exporta numai temporar si numai pentru organizarea unor expozitii in strainatate, pentru investigatii de laborator, restaurare sau expertizare.

(2) Bunurile culturale mobile clasate in tezaur, aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate numai temporar.

.......... ..... ...... ......

Art. 40

(1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (2), bunurile culturale mobile clasate, aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate definitiv numai in cazuri cu totul exceptionale, in care prevaleaza interesul istoric, stiintific sau cultural.

(2) Schimbul prevazut la alin. (1) este aprobat prin ordin al ministrului culturii si cultelor, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor.

(3) Bunul cultural obtinut prin schimbul prevazut la alin. (1) urmeaza regimul juridic al bunului dat in schimb."

Nerespectarea prevederilor legale privitoare la operatiunile de export, atrage raspunderea penala, legiuitorul punctand in mai multe acte normative o serie de infractiuni, dupa cum urmeaza:

In Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil:

Operatiuni de export ilegal - constau in efectuarea oricaror acte sau fapte de export a bunurilor culturale mobile fara certificat de export. Acestea se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani, iar bunurile culturale mobile care au facut obiectul exportului ilegal se confisca si vor fi transmise institutiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor. Daca fapta de export ilegal a avut loc ca urmare pierderea unui bun cultural mobil clasat, pedeapsa este inchisoare de la 3 la 10 ani. (art. 69);

Efectuarea oricaror operatiuni de export definitiv avand ca obiect bunuri culturale mobile clasate, indiferent de titularul dreptului de proprietate, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, iar bunurile se confisca si vor fi transmise in administrare institutiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor. (art. 70);

Introducerea pe teritoriul roman, precum si detinerea, comercializarea, organizarea unei expozitii sau orice operatie privind circulatia bunurilor culturale mobile ori provenite din dezmembrarea de bunuri culturale imobile, care fac parte din patrimoniul cultural al unui stat strain, conform dispozitiilor legale ale statului respectiv, si care au fost exportate ilegal, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani. Bunurile in cauza se confisca si vor fi transmise unor institutii specializate, in vederea conservarii si restituirii acestor bunuri statului din al carui patrimoniu cultural fac parte. (art. 70¹).

In Legea nr. 86 / 2006 privind Codul vamal al Romaniei:

contrabanda - consta in introducerea in sau scoaterea din tara, prin orice mijloace a bunurilor sau marfurilor, prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. (art. 270);

contrabanda calificata - consta in introducerea sau scoaterea din tara fara drept de arme, munitii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substante radioactive, substante toxice, deseuri, reziduuri, ori materiale chimice periculoase si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, daca legea penala nu prevede o pedeapsa mai mare. (art. 271);

folosirea de acte nereale - consta in folosirea la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau comerciale, care se refera la alte marfuri sau bunuri, decat cele prezentate in vama se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. (art. 272);

folosirea de acte falsificate - consta in folosirea la autoritatea vamala a, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi (art. 273);

Daca faptele prevazute mai sus sunt savarsite de una sau mai multe persoane inarmate ori de doua sau mai multe persoane impreuna se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi (art. 274);

Daca aceste fapte sunt savarsite de angajati sau reprezentanti ai unor persoane juridice, care au ca obiect de activitate operatiuni de import-export, ori in folosul acestor persoane juridice se poate aplica si interzicerea unor drepturi potrivit art. 64. lit. C din Codul Penal (art . 276);

Tentativa la infractiunile prezentate, din Codul vamal al Romaniei, se pedepseste. (art. 275);

Cadrul juridic privind exportul de bunuri culturale mobile este completat si de hotararea, emisa de Guvernul Romaniei, cu nr. 647 din 17 septembrie 1991 privind regimul vamal pentru lucrarile de arta plastica.

In acest act normativ, la art. 1, se stipuleaza faptul ca "este permisa scoaterea din tara, cu scutire de taxe vamale, a lucrarilor de arta plastica din creatia curenta a artistilor plastici profesionisti, pe baza facturii de cumparare eliberata de magazinele de specialitate ale Uniunii artistilor plastici". De asemenea, "artistii profesionisti pot scoate din tara, cu scutire de taxe vamale operele proprii, din creatia curenta, care nu fac parte din patrimoniul cultural national, pe baza adeverintei eliberate de Uniunea artistilor plastici, care sa ateste calitatea de autor".

In continuare se prevede ca "Uniunea artistilor plastici si unitatile acesteia pot scoate din tara, cu scutire de taxe vamale, opere din creatia curenta a membrilor lor, care nu fac parte din patrimoniul cultural national, pe baza mandatului acestora pentru organizarea de vanzari, de expozitii, simpozioane, colocvii si altele asemenea. Pentru bunurile vandute, Uniunea artistilor plastici va asigura perceperea comisionului si a impozitului pe profit, conform legii".

II. Atributiile Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si Structurilor Teritoriale din Suburbie

Constata infractiuni dintre cele care aduc atingere patrimoniului cultural national prevazute in Codul Penal si in legile speciale, comise pe raza de competenta;

• Comunica Inspectoratului General al Politiei Romane - Directia de Investigatii Criminale, Serviciul pentru protejarea patrimoniului cultural national, constatarile pe linia nerespectarii prevederilor legale in acest domeniu;
• In cazul infractiunilor constatate de politistii de frontiera, care insa au fost comise in afara teritoriului de competenta, inainteaza imediat actele procedurale intocmite cu ocazia constatarii infractiunii, la unitatea de parchet care supravegheaza activitatile de urmarire penala ale unitatii teritoriale de politie, pe raza careia s-a comis infractiunea;
• Desfasoara activitati informativ-operative si de cercetare in cazurile aflate in competenta proprie de solutionare, pentru identificarea autorilor, tragerea lor la raspundere si recuperarea prejudiciului;
• Culege informatii si supravegheaza suspectii identificati prin mijloace specifice proprii, cu ajutorul altor unitati din cadrul MIRA ori semnalati prin petitii si sesizari, selecteaza, pentru baza de lucru, suspecti in vederea supravegherii lor calificate si executarii de actiuni pentru depistarea celor care comit infractiuni de export ilegal de bunuri culturale mobile sau alte infractiuni care aduc atingere patrimoniului cultural national, comise pe raza de competenta;
• In situatiile prevazute de lege, solicita instantelor si parchetelor de pe langa acestea, care supravegheaza urmarirea penala in dosarele proprii, dispunerea de comisii rogatorii, catre alte organe de urmarire penala care au posibilitatea sa efectueze acte procedurale, necesare administrarii probatoriului in aceste dosare;
• La solicitarea parchetelor sau a unitatilor de politie, actioneaza la punctele de trecere a frontierei, pentru depistarea unor persoane semnalate ca au comis sau sunt pretabile sa comita infractiuni ce aduc atingere patrimoniului cultural national, luand urmatoarele masuri:

III. Persoane predispuse la savarsirea unor asemenea infractiuni

Cunoasterea persoanelor predispuse la savarsirea infractiunilor la regimul protejarii patrimoniului cultural national reprezinta o prioritate in activitatea de prevenire si este esentiala pentru dispunerea masurilor concrete care sa conduca la identificarea operativa a autorilor faptelor penale si recuperarea bunurilor care au facut obiectul infractiunilor.

Categorii de persoane ce vor fi avute in atentie:

• Persoane despre care exista date sau informatii ca manifesta interes in achizitionarea de bunuri culturale mobile in vederea scoaterii din tara sau in colectionarea acestora in diferite scopuri;
• Functionari din cadrul directiilor judetene pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti, in special cei cu atributii pe linia eliberarii certificatelor de export pentru bunuri culturale mobile;
• Arheologi despre care sunt date ca nu predau muzeelor obiectele pe care le descopera in timpul cercetarilor arheologice;
• Persoane care detin detectoare de metale sau nemetale ori au preocupare imprumutul unor astfel de aparate, in scopul desfasurarii "braconajului arheologic";
• Alte persoane care frecventeaza zonele de situri arheologice, despre care detin date ca au descoperit intamplator bunuri arheologice si nu le-au predat in termenul prevazut de lege, institutiilor abilitate;
• Reprezentanti ai cultelor religioase, gestionari de bunuri culturale mobile sau care intra in contact cu astfel de bunuri;
• Artisti plastici (pictori, restauratori si conservatori, absolventi ai institutiilor de profil, membrii ai Uniunii Artistilor Plastici etc) care ar putea fi implicati in falsificarea sau copierea neautorizata a bunurilor apartinand patrimoniului cultural national;
• Persoane cu antecedente penale in acest domeniu;
• Cele despre care s-au obtinut date si informatii ca savarsesc sau pregatesc comiterea de infractiuni care aduc atingere valorilor apartinand patrimoniului cultural national;
• Persoanele urmarite local sau general pentru sustragerea de la urmarirea penala, arestarea preventiva ori executarea unor pedepse pentru comiterea de asemenea infractiuni;
• Cele semnalate de politiile altor state etc.

IV. Moduri de operare

-Obtinerea de certificate de export definitiv ireale pentru bunuri culturale mobile susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural national, cu concursul specialistului de la directia judeteana pentru patrimoniu cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti, care de cele mai multe ori intocmeste tabelele anexa fara sa descrie fiecare bun cultural exportat separat si complet, facand doar o mentiune succinta. Astfel exista posibilitatea ca printre acestea sa fie exportate bunuri cu valoare de patrimoniu cultural national;

• ascunderea tabloului susceptibil a face parte din patrimoniul cultural national, fara rama, sub cel pentru care s-a obtinut certificat de export definitiv, care are rama, avand in vedere ca la controlul vamal tablourile nu sunt scoase din rame pentru verificare, iar stampila care atesta ca tabloul care a fost examinat de Directia pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national, este aplicata pe rame sau pe cartonul ce protejeaza tabloul pe verso;
• scoaterea bunurilor culturale mobile, in special cele cu volum mic, prin punctul de trecere a frontierei, ascunzandu-le in celelalte bagaje sau in autoturism; folosirea metodei "capac" pentru ascunderea bunurilor de dimensiuni mici in bunuri culturale mai mari (gen mobilier vechi), pentru care s-a obtinute certificate de export definitiv conform prevederilor legale in vigoare;
• scoaterea bunurilor culturale mobile prin punctul de trecere a frontierei in bagaje diplomatice care, de regula, nu sunt supuse controlului;
• trecerea frontierei de stat prin alte locuri decat cele supuse controlului, profitandu-se de neatentia lucratorilor din punctele de trecere ale frontierei;
• invocandu-se necunoasterea prevederilor legale in domeniul exportului bunurilor culturale mobile, cetatenii straini se prezinta in punctele de trecere a frontierei cu bunuri culturale pentru care nu au obtinut anterior certificat de export, incercand scoaterea lor peste granita;
• adaugarea, pe tabelele anexa de la certificatele de export definitiv, a unor bunuri susceptibile a face parte din patrimoniul cultural national, ce au fost respinse de specialistii directiilor pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national.

V. Conditii si cauze favorizatoare

• nerespectarea normelor metodologice privind exportul temporar sau definitiv al obiectelor de arta;
• neclasarea in patrimoniul cultural national a bunurilor respective, inainte de a parasi Romania;
• comertul ilicit cu bunuri culturale efectuat prin intermediul unor societati mixte, care au in obiectul de activitate si comertul de obiecte de arta, altele decat cele de patrimoniul cultural national si care in realitate se ocupa de scoaterea din tara de bunuri de certa valoare, multe dintre ele facand parte din patrimoniul cultural al Romaniei;

VI. Activitati de prevenire

• identificarea operativa a persoanelor care comit sau a comis infractiuni de furt in dauna patrimoniului cultural national si recuperarea prejudiciului;
• cunoasterea elementelor infractoare voiajoare, a minorilor fara supraveghere si peroanelor cu mod de trai parazitat (sunt frecvente situatiile in care astfel de elemente au patruns prin efractie in lacasurilor de cult);
• identificarea locurilor si mediilor favorabile comiterii de infractiuni care sa aduca atingere patrimoniului cultural national si dispunerea unor masuri adecvate de supraveghere a acestora, care sa duca la cunoasterea si controlarea fenomenului infractional in domeniu;
• desfasurarea de activitati informativ-operative, in conformitate cu ordinele si dispozitiile pe linie, in vederea obtinerii de date de interes operativ cu privire la categoriile de persoane sus-mentionate;
• executarea de actiuni in locurile de interes (mai ales in locurile unde se pot valorifica astfel de bunuri: case de licitatii, anticariate, consignatii, targuri, ateliere de restaurare etc) din zona de responsabilitate;
• cercetarea amanuntita a infractorilor depistati ca au savarsit infractiuni folosind acelasi mod de operare si cu privire la alte cauze, pentru documentarea intregii activitati infractionale a acestora;
• cooperarea permanenta intre unitatile de politie teritoriale, dar si cu politiile altor state, precum si atragerea la cooperare a altor institutii publice sau private, cu atributii sau care desfasoara activitati in domeniul protejarii patrimoniului cultural national;
• cooperarea permanenta cu reprezentantii Ministerului Culturii si Cultelor, atat la nivel central cat si teritorial, atat la nivel central cat si teritorial, pentru identificarea celor mai bune masuri a caror aplicare sa conduca la stoparea infractiunilor care aduc atingere valorilor ce apartin patrimoniului cultural national;
• luarea masurilor de descurajare a elementelor infractoare, predispuse la comiterea de infractiuni, prin aplicarea de sanctiuni contraventionale precum si prin popularizarea, cu ajutorul mass-media, a cazurilor mai deosebite solutionate ori a
• consecintelor care decurg din savarsirea unei anumite fapte penale.