Traditie si modernitate in dezvoltarea colectiilor - biblioteca

Traditie si modernitate in dezvoltarea colectiilor

Colectia fiecarei biblioteci se formeaza pentru a raspunde unui scop bine definit. În cadrul unei biblioteci academice, colectia poate fi creata initial pentru sustinerea cercetarii si procesului educational. În ultimii ani, formatele traditionale ale informatiei, cartea si microfilmul, au fost din ce in ce mai mult completate cu informatie accesibila electronic prin intermediul tehnologiei computerizate. Aceasta inseamna ca politica actuala de dezvoltare a colectiilor unei biblioteci academice, trebuie sa includa criterii de selectie si parametrii de colectie care sa acopere aceste noi formate.

Pentru o planificare efectiva a viitorului bibliotecilor noastre academice, trebuie sa intelegem relatia complexa dintre resursele complementare dar si competitive pe care le contin acestea. În momentul actual, chiar la intrarea in secolului XXI, vom lucra cu mai multe sisteme de informatie - dintre care cel putin unul in forma tiparita si unul in forma electronica si sarcina noastra este de a face ca aceste doua sisteme sa functioneze impreuna. Informatia este din ce in ce mai mult computerizata si electronica, in paralel cu cea cuprinsa de cartile tiparite aflate la raft. Iata de ce este nevoie sa ne actualizam cunostintele din domeniul biblioteconomiei si stiintei informatiei si, in acelasi timp sa urmarim activitatile profesionale din afara institutiei noastre. Nevoia de a invata noi sisteme computerizate, pachete de software si noi formate media este in continua crestere.

Probleme legate de integrarea resurselor electronice cu cele tiparite, in conditiile unui buget definit, fara a diminua calitatea serviciilor, stau in fata oricarei biblioteci. De asemenea, revistele electronice ridica noi probleme bibliotecarilor, ceea ce inseamna ca multi dintre acestia trebuie sa fie buni specialisti ai tehnologiei computerelor dar si ai stiintei informatiei.

Dezvoltarea colectiilor, ca activitate de biblioteca, are ca scop specific asigurarea bibliotecii cu resurse de informatii ce corespund cu cerintele utilizatorilor bibliotecii.

În termeni functionali, dezvoltarea colectiilor, cuprinde: planificarea, stabilirea de directii de dezvoltare, luarea de decizii, evaluarea de buget si in final, achizitia de materiale si evaluarea lor, una din cele mai dificile si importante activitati desfasurate in cadrul unei biblioteci academice.

Urmatoarele elemente reprezinta activitati specifice cuprinse in procesul de dezvoltare a colectiilor:

Ø     Stabilirea politicilor de dezvoltare a colectiilor;

Ø     Stabilirea bugetului

Ø     Informarea

Ø     Selectia, criteriile de deselectie si stabilirea tipurilor de materiale de colectie

Ø     Achizitia

Ø     Deselectia(evaluarea colectiilor)

Multe institutii au politici de dezvoltare a colectiilor pentru a ghida si directiona procesul de selectie. Astfel, dezvoltarea colectiilor are un efect direct asupra accesului in biblioteca si la resursele de informatii deoarece determina in primul rand daca colectiile contin, sau nu, tipul de materiale cerut de cititori.

Bibliotecarii din cadrul serviciilor de dezvoltare a colectiilor, sunt vital implicati in multe aspecte ale procesului informational. Ei sunt responsabili de construirea si administrarea bazei de resurse a bibliotecii si activitatile lor trebuie sa fie directionate si ghidate de o politica sau strategie scrisa de dezvoltare a colectiilor.

Colectiile bibliotecii trebuie privite ca pe o resursa totala, atat de cei care le dezvolta cat si de cei care le folosesc.

Politica de dezvoltare a colectiilor unei biblioteci academice, include adesea, criterii de selectie referitoare la interesele de cercetare si educationale ce trebuie sprijinite, ca si informatii referitoare la limba de publicare, data publicarii, formatele optime de achizitie. Accesul la resurse electronice poate constitui o politica separata de dezvoltare a colectiilor, sau poate fi incorporata in strategia generala de dezvoltare a colectiilor unei biblioteci academice, caz in care resursele electronice constituie alt format de colectie.

Exista trei prioritati de baza ce trebuie considerate la evaluarea unei resurse pentru includerea in colectia bibliotecii:

- relevanta;

- calitatea;

- si viabilitatea in timp a materialului respectiv.

Aceste prioritati trebuie sa fie cuprinse in politica de dezvoltare a colectiilor ca elemente de baza ale selectiei si ghid de determinare a felului in care sursa studiata raspunde adecvat setului de criterii stabilite prin strategie.

. De asemenea, in incercarea de a avea o cat mai bogata si echilibrata colectie, bibliotecarul trebuie sa fie informat de toate schimbarile legate de format si costuri referitoare la bazele de date si materialele aflate la un moment dat pe piata editoriala. Bibliotecarul trebuie sa se perfectioneze tot timpul, sa se informeze despre instrumentele de selectie si bibliografiile comerciale disponibile pe piata, inclusiv despre vendorii de baze de date electronice.

Politica de dezvoltare a colectiilor unei biblioteci academice, include adesea, criterii de selectie referitoare la interesele de cercetare si educationale ce trebuie sprijinite, ca si informatii referitoare la limba de publicare, data publicarii, formatele optime de achizitie. Accesul la resurse electronice poate constitui o politica separata de dezvoltare a colectiilor, sau poate fi incorporata in strategia generala de dezvoltare a colectiilor unei biblioteci academice, caz in care resursele electronice constituie alt format de colectie.

Bibliotecarii de azi nu achizitioneaza pur si simplu materiale sugerate de facultati sau alti utilizatori. Ei de fapt evalueaza si studiaza intregul ansamblu de surse disponibile, comparandu-l cu interesele de cercetare si invatamant, selectand acele materiale care satisfac cel mai bine cerinta curenta. De asemenea, cand planuiesc sa achizitioneze sau sa ofere o sursa electronica, bibliotecarii trebuie sa compare formele traditionale si electronice ale unei resurse tinand cont de costuri si de cat vor fi utilizate de catre cititori.

Costul informatiei in forma tiparita trebuie stabilit bazat pe diferite estimari - costul selectiei, achizitiei, catalogarii, depozitarii, circulatiei. Etapa preliminara a completarii colectiilor unei biblioteci o constituie informarea. Aceasta se bazeaza pe doua aspecte principale:

v    Cunoasterea cerintelor si necesitatilor utilizatorilor- pentru aceasta se analizeaza mai multe surse de informare, cum ar fi:

planurile si temele de cercetare stiintifica din cadrul facultatilor;

bibliografiile facultative si obligatorii pentru fiecare disciplina;

sugestiile si dezideratele utilizatorilor bibliotecii;

sugestiile personale ale cadrelor didactice.

v    Cunoasterea surselor de informare privind posibilitatile de completare a colectiilor, cum ar fi:

cataloage editoriale;

anchete sau planuri editoriale;

liste de stoc cuprinzand publicatii disponibile in diverse edituri, institutii;

librarii;

anunturi in presa, radio, TV;

cataloage pe CD-ROM-uri;

baze de date cuprinzand productia editoriala;

furnizori intermediari;

reviste de informare bibliografica;

bibliografii;

liste de publicatii oferite prin schimb international, etc.

. Achizitia

Procurarea propriu-zisa a publicatiilor se face prin:

Ø     cumparare;

Ø     schimb de publicatii;

Ø     donatii;

Ø     transfer;

Ø     depozit legal;

Ø     cai complementare(imprumut,copiere, microfisare)

. SCHIMBUL DE PUBLICATII

Situandu-se undeva intre cumparare si donatie ca mijloc de completare a colectiilor unei biblioteci, schimbul nu are numai o semnificatie economica ci, in primul rand, el este o expresie a unitatii internationale a stiintei, o forma de manifestare a principiilor de coexistenta.

Schimbul este cea mai economica forma de achizitii, deoarece nu antreneaza sume valutare, ci fonduri de publicatii nationale, procurate din productia editoriala interna. Pe calea schimbului, se pot procura de la parteneri si publicatii necomercializate si extraeditoriale.

Schimburile internationale de publicatii, asa cum le cunoastem astazi, sunt instituite de cea de-a 10-a Conferinta Generala a UNESCO din 3 Decembrie 1958. Atunci, UNESCO a adoptat 2 conventii: Conventia referitoare la schimburile internationale de publicatii, intrata in vigoare la 23 Noiembrie 1961 si Conventia referitoare la schimburile internationale de publicatii oficiale, intrata in vigoare la 30 mai 1961.

Romania, a ratificat Conventia privind schimburile internationale de publicatii prin Decretul nr. 835/1964 si Conventia privind schimburile de publicatii oficiale prin Decretul nr. 836/1964, decrete publicate in Buletinul M.A.N. nr.6/26.02.1965.

Schimbul international de publicatii constituie unul din aspectele de cooperare stiintifica si culturala internationala. El favorizeaza libera circulatie de idei si de informatii stiintifice intre institutiile diferitelor tari.

Principiul de baza al schimbului international de publicatii este un contract, o intelegere stabilita de comun acord, in termeni avantajosi pentru ambele parti. Beneficiile rezultate din acesti termeni depind de situatia partenerilor si reflecta nevoile lor speciale. Partile implicate in contract, apartinand diverselor natiuni, consimt sa-si furnizeze reciproc publicatii tiparite sau reproduse intr-un fel sau altul.

Schimbul international de publicatii este o activitate mereu noua, interesanta in care elementul surpriza apare in orice moment, presupunand pasiune, initiativa, spirit deschis. El este determinat de situatia concreta a achizitiilor la un moment dat, precum si de solicitarile utilizatorilor.

În prezent, circulatia informatiilor se realizeaza atat in mod traditional, pe suport de hartie, cat si modern, pe suporturi electronice. Din ce in ce mai multe publicatii sunt digitalizate si devin accesibile pe INTERNET. Fara indoiala, schimbul international de publicatii va trebui sa se adapteze noilor cerinte, fiind sustinut de o dotare tehnica corepunzatoare care sa permita accesul la informatia electronica.

În concluzie, schimbul international de publicatii nu este doar un mijloc de a completa colectiile unei biblioteci, ci este si o modalitate de cooperare interbibliotecara. Chiar si acum, in epoca informatizarii, biblioteca isi pastreaza rolul ei principal de de a prelua, prelucra si disemina informatia la nivel national si international. De aceea este necesar ca in anii urmatori sa se clarifice ponderea pe care o are schimbul international in activitatea de achizitie si sa se dezvolte o strategie corespunzatoare cat mai eficienta.

Bibliografie:

GHEORGHE,Camelia - Schimbul International de publicatii a BCU din Bucuresti - Trecut, prezent, viitor ; In revista UniBib, 2003, nr.7, p. 34-37

TIRZIMAN, Elena - Procesele de biblioteca abordate in contextul utilizarii noilor tehnologii; Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti, 2000