Arta spaniola in sec. XVI-lea și in cel de-al XVII-lea

Istoria Spaniei in sec. XIV i XV este plina de lupte inver unate impotriva maurilor. Acestea au dus nastere a unui fanatism extrem, cum nu-l cunoscuse nici Italia, nici Franta. In Spania bantuia inchizitia, biserica arata o cruzime fara seaman fa a de eretici, iar arderea lor pe rug a devenit un spectacol obisnuit.

Fanatismul bisericii catolice nu a putut impiedica patrunderea umanismului in Spania, dar biserica a imprimat acestui umanism o pecete particulara.

In umanismul spaniol, scepticismul s-a dezvoltat mai intens i mai repede decat in alte ari.

S-a remarcat Francisco Sanchez "Quod nihil scitur" (Nimic nu se poate sti).

Inclina ia spaniolilor din sec. XVI i XVII de a se lasa prada imaginatiei s-a manifestat deosebit de limpede la ganditorii teologi spanioli (asa numitii mistici: Sf. Tereza). Misticismul spaniol a influentat i arta.

Arta maura a constituit una din temeliile colii spaniole. Prin perfectiunea lor artistica, palatele, ornamentele arhitecturale, ceramica maurilor atrageau privirile spaniolilor.

In sec. XI i XII a existat i s-a dezvoltat in Spania o arta crestina. In nici o alta ara europeana stilul romanic nu i-a gasit expresia in forme atat de naive i grosolane, dar, totodata, atat de profund artistice ca in picturile murale i in decoratia altarelor din Catalonia.

Stilul mudejar - diferite motive gotice s-au imbinat cu motive ale ornamenticii maure.

Spania a devenit ara in care s-au intalnit elementele Renasterii Italiene i ale celei nordice.

Multi artisti spanioli s-au format la scoala celor din arile-de-Jos.

Ca in multe ari europene, influen a arhitecturii italiene se exercita i in Spania, prin elementele ei decorative: primaria din Sevilla.

In sec XV i XVI, cele mai multe catedrale spaniole au fost decorate cu altare (retablos) sculptate in lemn.

Specificul artei spaniole din sec. XVI se exprima cel mai perfect in domeniul sculpturii statutare.

Cei mai buni maestrii stapanesc toate mijloacele de expresie ale sculpturii rotunde italiene, men inandu- i totu i o deplina independen a: "Sf. Grigore" de Ordonez.

- Ordonez (m. 1520)

- Berruguete (1486-1561)

- Juni (m. 1577)

- Siloe (m. 1563)

In a doua jumatate a sec. XVI, sub Filip al II-lea s-au accentuat in Spania tendintele spre clasicism originare din Italia.

Stilul fara ornamente (estilo desornamentado) este o etapa in dezvoltarea artei spaniole.

In 1527 a inceput constructia, la Granada, langa Alhambra maura, a palatului in stil strict clasic, destinat lui Carol al V-lea - maestrul Pedro Mochuca.

Arhitectura spaniola - limbaj al formelor de o deosebita noblete: Escorial - lucrare realizata de Juan de Toledo i Juan de Herrera. Escorial trebuia sa fie in acelasi timp castel, cavou i manastire, un monument urias al absolutismului spaniol. Escorialul e patruns de spiritul contra-reformei.

Monumentele funerare ale lui Carol V i Filip II au fost create de italienii Leone i Pompeo Leoni.

In monumentele funerare spaniole, decedatul nu e glorificat ci este infa i at rugandu-se cu evlavie in mijlocul curtenilor sai.

In timp ce la curtea regala continua sa se dezvolte arta cam rece a lui Herrera, la Toledo, lua fiinta arta agitata i pasionata a lui Greco. De origine greaca, spaniolii i-au spus "El Greco" (1541-1614). O mare influen a au avut pictorii vene ieni: datorita lor culoarea a devenit principalul mijloc de expresie. A fost influentat i de manierismul italian.

Printre pictorii spanioli de la sf. sec. XVI, Greco ocupa primul loc:

- Espolio "Despuierea lui Cristos"

- Visul lui Filip al II-lea

- Inmormantarea contelui de Orgaz

- Laocoon (1606 - 1612)

El alungeste figurile ca cum ar vedea totul intr-o oglinda convexa. Principalele mijloace de expresie ale lui Greco erau lumina i culoarea.

A fost unul dintre cei mai de seama portretisti spanioli din a doua jumatate a sec. XVI.

- Portretul unui necunoscut

- Toledo

Exagerarea formelor i afecta ia figurilor sale sunt trasaturi care anticipeaza asupra expresionismului

- Sf. Ieronim

- Portretul cardinalului inchizitor Don Fernando Nino de Guevara

In sec. XVII s-a ivit in Spania un puternic curent realist.

In literatura a inceput inca din sec. XV cu "Celestina".

In sec. XVI s-a ivit in Spania romanul picaresc:

- Lazarillo de Tormes (1554)

- Buscon (1607) de Quevedo

In sec. XVI i XVII, teatrul spaniol a luat un mare avant. Avea un caracter foarte popular. Cei mai mari reprezentanti ai sai au fost Tirso de Molina i Lope de Vega, care au descris moravurile i tipurile celor mai diverse paturi sociale.

Comedia spaniola este plina de veselie i cucereste prin minunata vivacitate a limbii i prin intrigile ei inteligent construite.

Cel mai genial reprezentant al realismului spaniol a fost Cervantes.

"Don Quijote" este o adevarata enciclopedie a vietii spaniole din epoca lui Filip al II-lea. Eroul sau, un hidalgo scapatat, intruchipeaza cavalerimea spaniola, clasa in decaden a, iar credinciosul sau inso itor, Sancho Panza, in elepciunea poporului, siretenia i in acelasi timp naivitatea aranului. Este una dintre cele mai remarcabile figuri de aran ale literaturii universale.

Chiar i in literatura religioasa spaniola din sec. XVI i XVII au patruns multe motive realiste.

Unul dintre principalii piloni ai realismului in arta spaniola din sec. XVI i XVII a fost scoala de la Valencia :

- Ribelta (m. 1628) i elevul sau Ribera (1590-1652) clarobscurul:

- Scalambul

- Sf. Agnes

- Martiriul Sf. Bartolomeu

In sec. XVII, Sevilla a devenit principalul centru al realismului spaniol. Sevilla a produs pe cei mai mari realisti spanioli din sec. XVII :

- sculptorul Moutanez - in lemn

O trasatura distinctiva a sculpturii spaniole din vremea aceea este policromia ei:

- Rastignirea de la Sevilla

- Sf. Bruno (Cadiz)

Francisco Zurbaran (1598-1664) a fost alaturi de Velasquez, cel mai insemnat artist spaniol din sec. XVII. A lucrat mai ales pentru manastiri. Tablourile sale respira puritate launtrica i simplitate rustica:

- Sf. Bonaventura pe patul de moarte

- Sf. Laurentiu

Avea o atitudine plina de veneratie i sinceritate chiar i fa a de cele mai simple obiecte ale vietii de fiecare zi: Apoteoza Sf. Toma de Aquino.

Velasquez (1599-1660) a fost cel mai mare dintre pictorii spanioli.

Printre compatriotii sai, Velasquez a fost singurul care a pictat un Bachus i - lucru nemaipomenit in Spania - o Venera.

Veridicitatea i vigoarea formelor. Se entuziasma pentru asa-numitele "bodegones" (scene de bucatarie) indragite in Spania.

- Imaculata concep iune

- Bachus (1628)

- Fauraria lui Vulcan (1630)

- portretul timpuriu al lui Filip al IV-lea

- portret in picioare al lui Filip IV

Deosebit de remarcabila este seria de portrete de pitici i bufoni:

- Idiotul din Coria

- piticul Sebastian de Morra

La apogeul puterii sale de creatie, Velasquez s-a indreptat spre o tema istorica "Capitularea orasului Breda".

- remarcabil portret al papei Inocentiu al X-lea

- Adoratia magilor

Muzeul de arta din Viena poseda, cu exceptia Spaniei, cea mai insemnata colectie de tablouri ale lui Velasquez.

- portrete de infante: cel mai important Infanta Margarita.

Cu ca iva ani inainte de moartea sa, Velasquez a mai pictat doua tablouri mari, in care conceptia sa despre arta iese in eviden a:

- Las Meninas

- Las Hilanderas - Torcatoarele

- Las Meninas (1656) - un tablou despre tablouri, reconstituind procesul nasterii unui portret.

- Las Hilanderas - scena de lucru intr-o esatorie de tapiterii.

Printre maestrii picturii spaniole din sec. XVII, Murillo (1618-1682) s-a bucurat de o mare celebritate. Cele mai puternice lucrari ale sale sunt tablourile de gen - a pictat mici vagabonzi. El anticipeaza asupra realismului din sec. XIX. A fost unul din stalpii Academiei de pictura din Sevilla.

In arhitectura de la sf. sec. XVII barocul s-a bucurat de o i mai mare apreciere decat in pictura.

Barocul spaniol s-a manifestat cu deosebire intr-o ornamentatie arhitectonica bogata i exagerat de pompoasa.

Au fost ridicate acum in biserici imense constructii complicate (transparentes). Acest curent al artei spaniole a fost botezat cu numele creatorului sau Churriguera (1650-1723)

- portalul palatului de la Casa dos Aguas din Valencia

- sacristia din Granada (1727-1764)

Arta spaniola din sec. XVII a avut asupra Europei o influen a relativ redusa, in schimb i-a gasit un larg teren de aplicare in Lumea Noua. Intreaga arhitectura mexicana i i are radacinile in modelele luate de la spanioli.