Arta Islamului

Regatul Sasanizilor (226 - 641):

- palatul regal sasanid din Ctesiphon

- palatul din Firusabad

Lucrarile de argint reprezinta tot ce a fost mai bun in mostenirea artistica a regatului sasanid.

Sec IX a fost epoca de inflorire a culturii islamice. In orase s-au creat mari biblioteci. Au fost traduse scrierile lui Aristotel; probleme tiin ifico- filozofice.

"O mie i una de nopti".

Arta islamismului se divide in diferite coli locale.

Influen e: - Asia de SV: - minarete

- ziduri din caramida acoperita cu faianta smal uita in diferite culori.

- Egipteni: salile cu coloane

- Helenismul: peristilul

- Iranul sasanid: - cupole uriase sprijinite de arc in carena

- cum a folosi ogiva

In Iran exista o bogata traditie artistica: se executa talere de tip sasanid.

In Azerbaidjan i Uzbekistan iau nastere curente independente.

In sec XV - XVI s-a dezvoltat i creatia artistica a osmanlailor.

India s-a alaturat artei islamice in sec XII.

Cea mai veche creatie a arhitecturii islamice a fost moscheea. Ni a rugaciunii, mihrab, marcheaza directia catre Mecca.

- Moscheea din Cordoba - sf. sec VIII, numarul coloanelor.

Arcul utilizat in arhitectura maura are forma de potcoava.

Moscheile cu colonade reprezinta un tip al arhitecturii islamice.

Alt tip intalnit la Ispahan i Samarkand, Cairo - "medresa" - cladirea combinata cu spa ii goale.

In arta islamica tendinta catre fastuos se manifesta in cavourile cu cupola, in mausolee: - mormintele califilor din Cairo

- mormantul sahului Sinde din Samarkand

- mausoleul Muminei Chattun din Nahicevan.

Palatele suveranilor orientali sunt niste adevarate orase: din Kuseir Amra, Msatta, Samarra i Balkuwara (sec VIII - IX). Apareau ca niste miraje.

Palatele maure: - Alcazarul din Sevilla

- Alhambra din Granada - finete i o intimitate mai mare.

In arta islamica se acorda ornamentului o importan a foarte mare. Cea mai veche forma: arabescul. Tipic pentru arta islamica este ornamentul pur geometric - poligonal. Culori folosite: albastrul deschis de cobalt i verdele de smarald, iar culorile complementare: rosu i galben.

Remarcabila arta aplicata: vase, scrinuri, talere, cani, covoare i arme: coifuri, scuturi, etc. faiantele smal uite erau decorate cu scene cu multe figuri.

In sec XV - XVII s-au confectionat in Iran i in Turcia splendide esaturi artistice.

Pictura de miniatura persana sec XV - XVII: cel mai celebru maestrul Behzad, seful scolii din Herat:

- miniaturile din povestirea "Bustan" de Saadi

- Gazim Ali - ciclul epic "Hamze" de Nisami

- Miniatura "Gulner si Ardasir".