Esantionarea

Esantionarea

Selectia participantilor la cercetare se numeste esantionare.

Rezultatul acestei operatii e alcatuirea unui grup de persoane: esantion de populatie care indeplineste o serie de trasaturi importante pentru tema studiata.

Definirea a 4 concepte:

1. populatie generala
2. cadru de esantionare
3. esantion
4. element

Populatia generala: toti subiectii ce prezinta calitatea care ne intereseaza in studiu: toti studentii dintr-o facultate

Cadrul de esantionare: reprezinta o modalitate de restrangere a populatiei in functie de criteriul stabilit, o lista cu membrii populatiei care au calitatea pe care urmeaza sa o cercetam: studentii care frecventeaza biblioteca universitatii

Esantionul: o populatie numeric selectata din cadrul de esantionare: o parte din studentii inscrisi in lista cititorilor; primii zece studenti din biblioteca

Elementul: orice reprezentant al grupului selectionat: un student care citeste carti din biblioteca

Tema: atitudinea studentilor fata de serviciile oferite de biblioteca facultatii

Validitatea datelor obtinute prin analiza rezultatelor unui esantion e data de masura in care aceste date sunt reprezentative pentru intreaga populatie. Scopul cercetarii este descrierea caracteristicilor populatiei generale si nu doar ale esantionului.

Posibilitatea generalizarii rezultatelor obtinute pe un grup stabilit conform regulilor esantionarii depinde de gradul de reprezentativitate.

Amenintarea majora a reprezentativitatii e data de factorii de distorsiune/eori de esantionare. Un esantion distorsionat e acela in care distributia caracteristicilor subiectilor e sistematic diferita de cea existenta la intreaga populatie tinta: esantion de 80% barbati si 20% femei e distorsionat pentru o populatie de 20% barbati si 80% femei.

Exista doua surse de erori:

erori de selectie - cand procedurile utilizate pentru a obtine un esantion duc la o reprezentare disproportionat de mare/mica a unui segment de populatie

erori generate de intrebare: cauzate de constructia gresita a chestionarului

Tipuri de esantionare:

1. Neprobabilistica: nu exista o cale de estimare a probabilitatii unui element de a fi inclus in esantion

Presupune alegerea la intamplare a unui grup dintr-o populatie, fara nici o garantie ca fiecare element are sansa de a fi inclus in esantion.

Avantaj principal: timp scurt de formare a grupului de subiecti

Are doua variante:

A1. esantionare neprobabilistica intamplatoare: criterii de disponibilitate si voluntariat

Problema: gradul de reprezentativitate al esantionului - impune obtinerea de informatii suplimentare despre acea populatie pentru a afla daca rezultatele sunt sau nu reprezentative. Se considera eronata daca nu avem dovezi certe care sa confirme rezultatele studiului.

A2. esantionarea neprobabilistica jurizata: grup de experti care selecteaza elementele esantionului. Persoanele selectate au o serie de calitati care le fac apte sa faca parte din esantion.

2. Probabilistica: pentru a avea certitudinea validitatii rezultatelor cercetarii, se apeleaza la metode probabiliste de selectie a subiectilor - esantion reprezentativ.

Are 3 variante:

B1. simplu randomizata - prin tragere la sorti

B2. stratificat randomizata: populatia e impartita in straturi si pentru fiecare strat se realizeaza o esantionare simplu randomizata

B3. multistadial randomizata (cluster): selectie indirecta prin selectia grupurilor carora le apartin subiectii

Toate tipurile de esantionare probabilistica presupun:

existenta unui cadru de esantionare: o lista cu persoanele care indeplinesc statutul impus de cercetare

numerotarea reala sau fictiva a acestor elemente

selectia elementelor de investigat sau aplicarea seriilor de numere aleatoare.

B1. Esantionarea simplu randomizata: tehnica de baza utilizata si in cadrul celorlalte tipuri de esantionare probabilistica. Asigura sanse egale tuturor persoanelor de a fi selectate in esantion.

Presupune utilizarea tabelelor cu numere intamplatoare.

Problema1: numarul optim pentru ca esantionul sa fie reprezentativ. Nu exista un numar de aur, marimea esantionul depinde de omogenitatea/eterogenitatea populatiei de baza. Pentru o populatie foarte eterogena, ar trebui sa lucram cu intreaga populatie caci populatia s-ar suprapune esantionului.

In general, gradul de omogenitate al populatiei se plaseaza in zona medie.

Problema2: gradul de corespondenta al datelor obtinute pe un esantion cu rezultatele intregii populatii. Ele nu pot corespunde intru totul, ca urmare se calculeaza marja de eroare intre rezultatele esantionului si posibilele rezultate ale intregii populatii.

Marja de eroare e determinata de dimensiunea esantionului, cu cat acesta e mai mare cu atat eroare e mai mica.

Reprezentativitatea depinde de dimensiunea esantionului: unui esantion mare ii corespunde o marja mica de eroare si depinde si de increderea in precizia procedurilor si masuratorilor.

B2. esantionarea stratificat randomizata: primul pas consta in divizarea populatiei in 2-3 sau mai multe subpopulatii numite straturi si randomizarea simpla pentru fiecare subgrup.

2 reguli: un esantion pentru fiecare strat si dimensiunea populatiei din strat sa fie direct proportionala cu dimensiunea esantionului.

De aplicat cand straturile sunt reprezentate de segmente omogene de populatie. Are o reprezentativitate crescuta.

B3. multistadial randomizata: esantionul nu e alcatuit din elemente individuale ci din grupuri - clusteri.