Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie | |
Muzica | Pescuit | Sport |
Un titlu trebuie sa sumarizeze ideea principala a lucrarii, simplu si pe cat posibil cu stil. Trebuie sa fie o idee concisa a problematicii fundamentale si sa se poata identifica variabilele implicate sau conceptele teoretice ale investigatiei, precum si relatia dintre ele. Ex. "Efectul modificarii literelor asupra vitezei de citire".
Titlul trebuie sa fie foarte explicit, mai ales cand apare izolat. De fapt, principala sa functie este sa informeze cititorii in legatura cu studiul. Reprezinta continutul unui articol pentru servicii de prezentare a abstractelor sau a informatiilor (baze informatizate de abstracte - Psychological Abstracts, PsychInfo pe site-ul APA).
Cuvinte ca si "metoda", "rezultat" nu apar in mod normal in titlu si nici "un studiu de" sau "o investigatie experimentala". e bine sa se evite abrevierile in titlu. Lungimea recomandata a unui titlu este de 12 cuvinte.
Numele autorului si apartenenta la o institutie trebuie adaugate sub titlu. O linie contine numele autorului iar linia urmatoare numele institutiei, fara cuvinte de legatura intre ele (in cadrul, de la).
Forma preferata pentru numele autorului este prenumele, initiala si numele, deoarece astfel se reduce probabilitatea identificarii gresite. Pentru a fi de folos altor cercetatori, bibliotecarilor si librarilor e bine sa se utilizeze intotdeauna aceeasi topica. Ex. Juanita A. Smith. Nu se scriu titlurile sau gradele (profesor, doctor etc.).
Institutia reprezinta locatia unde autorii au realizat investigatia (poate fi locul de munca sau institutia de cercetare). Nu se includ mai mult de doua institutii. Daca nu e afiliat la nicio institutie se scrie orasul si tara sub numele autorului.
Abrevierea titlului ce apare pe fiecare pagina a articolului publicat in partea de sus nu trebuie sa cuprinda mai mult de 50 de caractere (litere, punctuatie, spatii)
Abstractul reprezinta un rezumat al continutului articolului, permite cititorilor sa parcurga rapid continutul si, la fel ca si titlul, ajuta la serviciile de prezentare a abstractelor si a informatiei, pentru a putea fi indexate si selectate.
Un abstract bine realizat poate fi cel mai important paragraf al articolului. Cei mai multi cititori parcurg prima data abstractul si in functie de acesta decid daca vor citi articolul in intregime, atat cand citirea se realizeaza pe internet cat si intr-o revista.
Abstractul trebuie sa fie dens, dar totodata sa poata fi citit, sa fie bine organizat, scurt, reprezentativ. Trebuie sa cuprinda mai multe cuvinte cheie. Un bun abstract este: exact, reprezentativ pentru continut,k concis si specific, non-evaluativ, coerent si accesibil. Nu se foloseste persoana I.
Abstractul contine 75-120 cuvinte si cuprinde: problematica, scopul, subiecti, metode, surse utilizate, rezultate, concluzii.
introducerea in problematica studiului
Continutul unei lucrari incepe cu introducerea ce prezinta problema principala studiata si descrie strategia de cercetare. Deoarece este clar identificata prin pozitia sa in cadrul articolului, nu se scrie titlul "introducere. O introducere trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:
care este problema abordata in studiu
cum se aplica ipotezele si designul experimental la problema
care sunt implicatiile teoretice ale studiului si in ce raport se afla prezentul studiu fata de cele anterioare din domeniu
ce propuneri teoretice au fost testate si cum au fost ele derivate
Introducerea in problematica studiului raspunde la aceste intrebari in 1,2 paragrafe.
Dezvoltarea cadrului discuta literatura de specialitate dar nu cuprinde o reactualizare exhaustiva a acesteia. Se respecta principul palniei, adica abordarea teoretica a problemei din aproape in aproape, pana se ajunge la conceptul cheie al problemei. Se citeaza numai lucrari specifice problemei si nu lucrari tangentiale sau generale. Se evita detalii neesentiale, se accentueaza rezultatele pertinente, probleme metodologice relevante si concluzii majore. Indruma cititorul spre sursele unor anchete sau recenzii asupra problemei daca sunt disponibile. Aici se demonstreaza legatura intre cercetarile anterioare si cea prezenta. Lucrarea trebuie sa fie scrisa intr-un stil accesibil tuturor profesionistilor din domeniu si nu doar specialistilor. Aspectele controversate trebuie tratate onest. Indiferent care e opinia ta personala, evita animozitatile si referirile nominale in prezentarea controverselor. Nu sprijini pozitia ta sau nu-ti justifica cercetarea citand nume cunoscute inafara contextului.
Stabilirea scopului si a rationamentului
Aceasta e etapa in care se prezinta ceea ce s-a realizat in studiu, adica in partea de incheiere a introducerii. Pentru a face problema mai clara se definesc variabilele si se ofera o idee formala in legatura cu ipotezele. Pentru a realiza acest lucru trebuie sa se raspunda la urmatoarele intrebari: ce variabile manipulam?, ce rezultate astept?, de ce?
4. Metoda
Aceasta sectiune descrie in detaliu cum a fost realizat studiul pentru ca cititorul sa evalueze corect metodele , fidelitatea si validitatea rezultatelor. De asemenea, permite altor cercetatori sa realizeze o replica a experimentului. Daca lucrarea este o completare sau o continuare a unui studiu anterior, trebuie sa se precizeze sursa acestui studiu.
Ex. Sarcinile de memorare au fost cele utilizate in lucrarea noastra anterioara (Zelinski et al., 1990; Zelinski, Gilewski si Thompson, 1980).
Identificarea subsectiunilor - acestea se refera la participanti, aparate sau materiale si procedura. Se pot adauga subsectiuni in plus daca experimentul e complex sau daca necesita descriere detaliata. In aceste subsectiuni se include doar informatia esentiala si necesara intelegerii si replicarii studiului. Aici se precizeaza ipotezele si designul cercetarii.
Participantii. Identificarea corecta a participantilor e necesara stiintei si practicii psihologice, in special pentru evaluarea rezultatelor, pentru generalizarea lor, pentru a le compara cu rezultatele experimentelor replica etc. Esantionul trebuie descris adecvat si sa fie reprezentativ. Concluziile si interpretarile nu trebuie sa depaseasca garantia oferita de esantion. Cand participantii sunt oameni, trebuie sa fie precizate procedurile de selectie, conditiile de participare (voluntariat, suma platita, acordul tutorilor etc.) sex, varsta. Daca una din variabile este o caracteristica demografica sau acea caracteristica este importanta in interpretarea rezultatelor (rasa, etnie, origine, nivel de educatie etc.) ea trebuie descrisa in detaliu. Pentru subiecti animale trebuie precizat genul, specia si un numar de identificare. Se noteaza numarul animalelor, sexul, varsta, greutatea si conditia fiziologica. Se precizeaza faptul ca tratamentul aplicat subiectilor a fost in acord cu standardele etice.
Aparatura, materiale
Se descrie atat materialele cat si functia lor in cadrul experimentului. Echipamentele complexe pot fi ilustrate printr-o fotografie sau cuprinse in apendix.
Procedura
Sumarizeaza fiecare pas al cercetarii. Include instructiunile oferite participantilor, criterii de alcatuire a grupelor si manipularile experimentale specifice. Descrie de asemenea modalitatile de control al variabilelor externe. Daca instrumentul este tradus si aplicat intr-o alta limba trebuie descrisa procedura.
cuprinde sumarizarea datelor colectate si procedurile statistice aplicate. Rezultatele trebuie prezentate in asa fel incat sa poata fi justificate concluziile. Se mentioneaza toate rezultatele relevante, chiar si cele ce contrazic ipoteza. Scorurile individuale nu se prezinta, exceptie este situatia in care avem design cu un singur subiect sau esantioane ilustrative. Rezultatele se prezinta sub forma tabelara si figuri, teste statistice si semnificatia acestora. Tabelele si figurile se numeroteaza, in ordine crescatoare, in functie de nr capitolului in care sunt incluse. Titlul si nr tabelului se scrie deasupra, pentru figuri sub acestea.
dupa prezentarea rezultatelor se evalueaza si interpreteaza implicatiile lor cu referire la ipotezele de cercetare. Se accentueaza orice consecinta teoretica a rezultatelor si validitatea concluziilor. Discutiile prezinta la inceput o declaratie clara a sustinerii sau nesustinerii lor de catre ipotezele de cercetare. Pentru a clarifica si confirma concluzii alese stabilesc similaritatile si diferentele cu alte studii. Trebuie sa se evite polemicile, trivialitatile si comparatiile teoretice inconsistente. Este indicat sa se prezinte pe scurt implicatiile teoretice si practice, sugestii privind imbunatatirea experimentului si propuneri pentru noi cercetari.
Discutiile trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari
Care este contributia mea in aceasta problema
Cum a sprijinit studiul meu rezolvarea problemei originale
Ce concluzii si implicatii teoretice se pot desprinde din studiu
Daca articolul cuprinde mai multe experimente, metoda, rezultatele si discutiile se fac pentru fiecare in parte, utilizand titulatura experiment 1, experiment 2sau studiu 1, studiu 2.
Toate citarile din cuprinsul articolului trebuie sa apara in lista bibliografica si toate lucrarile trebuie citate in text.
Exista proceduri standard de scriere a bibliografiei
Adams, C. H., Chadbourne, J. (1982). Therapeutic Metaphor. An Approach to Weight Control. The Personnel and Guidance Journal. April, 510-512;
Berndt, T. (1997). Child
Development,
cuprinde descrierea detaliata a unor parti din material, de ex un program de interventie, un program computerizat utilizat in cercetare, scalele utilizate, un test nepublicat pana acum, tabele largi ce nu se justifica in text, figuri etc.
O lucrare scrisa de cercetare , o cercetare despre anumita tema ,
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate