 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alpinism | Arta cultura | Diverse | Divertisment | Film | Fotografie |
| Muzica | Pescuit | Sport |
MANUAL DE PROCEDURI - PETROMAR CONSTANTA
1. SCOPUL MANUALULUI DE PROCEDURI.
2. RESPONSABILITATI.
3. DENUMIREA COLOANELOR.
4. UNITATI DE MASURA.
5. ABREVIERI PENTRU COMPLETAREA RAPORTULUI I.A.D.C.
6. SEDINTA.
7. OPERATII DE FORAJ - GENERALITATI.
8. OPERATII DE FORAJ - ECHIPAMENTE.
9. SISTEMUL CAPULUI DE SONDA.
10. SISTEMUL MUD-LINE.
11. ECHIPAMENTE SI BURLANE NECESARE TUBAJELOR.
12. CONTROLUL MANIFESTARILOR ERUPTIVE ALE SONDEI.
13. ECHIPAMENTUL DE COMNTROL AL SONDEI.
14. PIERDERI DE CIRCULATIE - PROCEDURI.
PARTEA SPECIALA.
1. SAPAREA GAURII PILOT DE 12 1/4".
2. BATEREA CONDUCTORULUI 30".
3. SAPAREA GAURII DE 26".
4. TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI DE 20".
5. ETANSAREA COLOANEI DE 20".
6. MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COL. 20".
7. SAPAREA GAURII DE 17 1/2".
8. TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI DE 13 3/8".
9. ETANSAREA COLOANEI DE 13 3/8".
10. MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COL. 13 3/8".
11. SAPAREA GAURII DE 12 1/4".
12. TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI DE 9 5/8".
13. ETANSAREA COLOANEI DE 9 5/8".
14. MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COL. 9 5/8".
15. SAPAREA GAURII DE 8 1/2".
16. TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI DE 7".
17. ETANSAREA COLOANEI DE 7".
18. MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COL. 7".
PROCEDURI REFERITOARE LA SABLONAREA SI PROBAREA COLOANEI DE 7 ".
PUNEREA SONDEI IN PRODUCTIE .
PROCEDURI PENTRU DIVERSE INSTRUMENTATII :
INSTRUMENTATIA CU DORN ;
INSTRUMENTATIA CU CORUNCA ;
INSTRUMENTATIA CU RAC ;
INSTRUMENTATIA CU GEALA DE BATAIE ;
DETUBAREA COLOANELOR .
22. ANEXE : ROLURILE DE PE PLATFORMA :
- ABANDON;
- INCENDIU;
- GAZE;
-
ERUPTIE
DIVERSE DATE TEHNICE SI RELATII NECESARE IN PRACTICA SAPARII UNEI SONDE CU AJUTORUL PLATFORMELOR ROMANESTI DE FORAJ.
1. SCOPUL MANUALULUI DE PROCEDURI.
1.1. Manualul de Proceduri a fost pregatit pentru a fi utilizat de personalul angajat in operatiile de foraj de pe platformele de foraj marin apartinand PETROMAR-ului.
Manualul furnizeaza procedurile necesare de a fi urmate in realizarea unei sonde marine de la saparea - eventual - a gaurii pilot , pana la probe de productie.
Manualul va ajuta personalul operativ sa realizeze obiectivele din programul de foraj in siguranta si cu costuri minime.
Manualul de Proceduri Petromar este un element dintr-o suita de manuale si instructiuni care ar trebui utilizate in colaborare cu alte documente in timpul tuturor fazelor realizarii sondei de la proiectare la executie.
Manualul reprezinta regulile din Petromar astfel incat tot personalul angajat in operatiile de foraj este obligat sa-l respecte si sa-l aplice la operatiile executate.
Acolo unde regulile si reglementarile nascute din colaborarile externe sunt mai putin restrictive decat propriile reglementari Petromar , se vor aplica regulile Petromar . Unde aceste reglementari sunt mai restrictive se vor aplica aceste reglementari.
1.7. Manualul nu va cuprinde date tehnice si instructiuni de utilizare pentru diverse echipamente si utilaje pe parcursul derularii lui. Acestea vor fi cuprinse intr-un capitol atasat la finalul Manualului de Proceduri .
2. RESPONSABILITATI.
2.1. Directorul tehnic foraj - coordoneaza , indruma si raspunde de intreaga activitate de foraj a unitatii , desfasurata pe mare cu platformele de foraj , precum si de calitatea lucrarilor de foraj si tehnologiile aplicate , normele PSI si protectia muncii .
Asigura elaborarea graficelor de foraj anuale , trimestriale si lunare , stabileste masurile care sa asigure utilizarea eficienta a materialelor , sculelor, echipamentelor si instalatiilor de foraj.
Organizeaza si urmareste asigurarea asistentei tehnice pe profil in cadrul sectiilor , urmareste si raspunde de respectarea regulilor tehnologice aplicabile in activitatea de foraj .
2.2. Seful de platforma - este responsabil pentru conducerea intregii activitati ce se desfasoara pe platforma si rspunde de asigurarea tuturor masurilor tehnico- organizatorice si materiale necesare indeplinirii programelor de foraj si probe de productie , primite , in siguranta si la costuri minime.
Dispecer sef tura siguranta - raspunde , organizeaza , conduce si controleaza intreaga activitate mecano - energetica , avand in subordine ing. mecanic , ing. energetic si maistrul sistemului hidraulic.
Inginerul de foraj - va lucra pe timpul noptii , inlocuind , in problemele curente , seful de platforma . Este responsabil de supervizarea operatiilor de foraj din timpul noptii, operatii desfasurate pe baza programului primit de la seful de platforma. Raporteaza sefului de platforma orice problema aparuta in timpul serviciului sau.
Se ocupa de toate evidentele necesare a fi tinute pe platforma in cadrul compartimentului foraj.
Inginerul de fluide - coordoneaza si verifica activitatea de : urmarire , tratare si conditionare a fluidului de foraj , inclusiv curatarea si degazeificarea acestuia , fluidelor de packer , omorare , fisurare , acidizare si stimulare a sondelor , precum si prepararea pastelor de ciment. Are obligatia de a asigura sonda cu fluid de foraj la parametrii care sa se inscrie in limitele prevazute de comanda geologo-tehnica , proiectul de executie si corespunzator conditiilor reale intalnite.
Inginerul mecanic - raspunde , organizeaza , conduce si controleaza activitatea compartimentului mecanic de pe platforma care sa duca la mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor si instalatiilor mecanice , efectuarea intretinerilor si reparatiilor planificate cat si luarea masurilor care sa duca la conservarea celor care stationeaza pe platforma.
Inginerul energetic - raspunde , organizeaza , conduce si controleaza activitatea compartimentului electric astfel incat sa se realizeze : mentinerea in stare perfecta de functionare a tuturor masinilor electrice , echipamentelor si dispozitivelor , instalatiilor electrice si electronice , intretinerii si reparatiilor planificate ale acestora.
Inginerul geolog - raspunde individual de intreaga activitate geologica desfasurata la platforma pe durata schimbului sau.
Maistrul de foraj - conduce , coordoneaza si organizeaza activitatea echipei de foraj si de punte din subordine pentru realizarea , in siguranta , a programului si operatiilor de foraj primite prin program.
Este subordonat direct sefului de platforma sau inginerului de foraj functie de zi / noapte.
Este responsabil de luarea primelor masuri , corecte si normale , in cazul diverselor evenimente sau accidente tehnice ce pot fi intalnite.
Sondorul sef - este raspunzator pentru realizarea continua a activitatii de foraj pe baza programului primit , in maniera cea mai sigura si in concordanta cu instructiunile ce se impun.
Prima responsabilitate a sondorului sef in caz control al sondei ( manifestare ) este de a asigura sonda conform cu procedura ceruta de cazul respectiv si sa anunte imediat maistrul de foraj / inginerul de foraj / seful de platforma , dupa caz , de situatia creata.
Responsabilitatile amanuntite ale fiecarei functii prezentate mai sus sunt prevazute in fisele posturilor respective , fise care sunt obligatorii pentru toti.
Seful de platforma se va asigura ca intreg echipajul cunoaste si ca si-au insusit responsabilitatile ce le revin prin ocuparea functiilor respective.
DENUMIREA COLOANELOR.
Numele coloanelor la care se face referire in acest manual va fi urmatorul :
conductor - utilizat pentru protejarea operatiilor de foraj fata de apa de mare , consolidarea formatiunilor de suprafata neconsolidate , sustinerea instalatiei de prevenire.
coloana de suprafata ( de ancoraj ) - utilizata pentru realizarea protectiei impotriva manifestarilor eruptive a gazelor de suprafata si a formatiunilor slabe.
coloane intermediare ( tehnice ) - utilizate pentru adancirea sondei.
coloana de productie - coloana finala care este utilizata pentru testarea si producerea sondei prin ea.
lainer de foraj - permite adancirea sondei.
Marimile sapelor si a burlanelor la care se face referire in acest manual sunt cele mai comune si normal utilizate de Petromar in operatiile de foraj. Acestea sunt:
36" sapa / 30" conductor - cand pentru conductor se sapa.
26" sapa / 20" burlane.
17 ½" sapa / 13 3/8" burlane.
12 ¼" sapa / 9 5/8" burlane.
8 ½" sapa / 7" burlane.
O coloana de burlane poate fi omisa cand se considera ca aceasta , prin presiunile pe care le intalnim si conditiile concrete din proiectare avute , poate lipsi.
Daca se adopta un program alternativ , diferit , de tubaj fata de cel prezentat mai sus , platforma trebuie sa fie aprovizionata cu prajini , prajini grele si echipamente de manevra corespunzatoare.
UNITATI DE MASURA.
Politica Petromar-ului este de a folosi unitatile de masura din S.I. completat cu unitatile anglo-saxone utilizate cel mai frecvent in industria petroliera. Aceasta politica trebuie sa duca la cat mai putine confuzii in cazul muncii si colaborarii cu companiile occidentale cu traditie in industria petroliera.
Unitatile folosite in Petromar sunt urmatoarele:
- lungime / adancime m ;
- diametre in ;
- greutate kgf ( tf ) ;
- presiune bar ;
- volume mc ;
- debite l/s ; l/min ; mc/min ;
- gr.specifica a noroiului kgf/dmc ;
- torsiune kgf.m ;
4.3. Prezentam mai jos tabelul de conversie al unitatilor cel mai des utilizate in industria petroliera .
Lungime
Metrii x 3,281 = feet ;
Centrimetrii x 2,54 = inches ;
Kilometrii x 1,61 = mile ;
Kilometrii x 1,853 = mile marine ;
Greutati
Kgf x 2,2046 = pounds ;
Tf x 1,102 = tona scurta ;
Tf x 0,984 = tona lunga ;
Presiune
Atmosfera x 14,505 = psi ;
Bar x 14,505 = psi ;
Kgf/mp x 14,223 = psi ;
Kilopascal x 0,145 = psi ;
Volume
Litrii x 0,2642 =
Litrii x 0,00629 = barili ;
Mc x 35,314 = cubic feet ;
Mc x 6,29 = barili ;
Debite
Gpm x 3,785 = l/min ;
L/min x 0,264 = gpm ;
Greutate specifica
Kgf/dmc x 8,33 = pounds/US gallon ;
Torsiune
Lb.ft x 0,1383 = kgf.m ;
ABREVIERI.
Urmatoarele abrevieri pot fi folosite pentru pregatirea programelor si a rapoartelor, abrevieri care sunt recunoscute de toti operatorii de foraj afiliati la I.A.D.C.
INTALNIREA DINAINTEA INCEPERII UNEI SONDE NOI.
Cu prioritate inainte de inceperea unei noi sonde , se va tine o intalnire pe platforma. Aceasta va fi tinuta de seful de platforma si la ea va participa urmatorii : dispecer sef tura siguranta ; inginerul de foraj ; inginerul de fluide ; inginerul geolog ; inginerul mecanic si energetic ; maistrul de foraj ; mecanic , energetic ; sondorii sefi.
6.2. La aceasta intalnire se va prezenta :
partile programului de foraj ;
obiectivele sondei ;
posibilele operatii critice si probleme ce pot apare ;
identificarea responsabilitatilor si liniile de comunicare ;
orice alte probleme care se considera necesar a fi discutate.
PROCEDURI GENERALE - OPERATIUNI DE FORAJ.
Seful de platforma va pregati program / instructiuni scris / e inainte de fiecare stagiu sau etapa a programului de foraj. Acest program va fi dat sub semnatura , cu retinerea copiei , fiecarui sef de compartiment sau maistru , implicat in operatia sau etapa respectiva.
Programul / instructiunile vor include proceduri / detalii pentru ;
programul de foraj urmator cu parametrii de foraj si adancimile de atins.
posibilele probleme ce pot apare ( pierderi , tineri , manifestari , etc.).
- marsurile ce se vor efectua ( control sau schimbare de sapa , etc.).
- programe de tubaj / cimentare ;
- exercitii de control a manifestarilor eruptive ;
metoda ce trebuie adoptata in caz de manifestare ;
- orice se crede necesar a fi precizat referitor la operatia specifica respectiva pentru care se da program / instructiuni .
7.2. Seful de platforma va avea zilnic raport cu conducerea Petromar . Discutia tipica se va referi la :
- programul urmator ;
- orice problema care poate afecta continuarea operatiilor de foraj sau operatia curenta.
Seful de platforma va fi pe podul sondei in toate situatiile critice si la orice alt timp pentru a se asigura ca obiectivele din programul de foraj se realizeaza in siguranta si conform cu programul primit.
Situatiile in care prezenta lui este obligatorie include , dar nu limiteaza , urmatoarele :
in timpul situatiilor de control a sondei ;
in timpul operarii pentru orice instrumentatie ;
in timpul oricarei situatii de tinere pe gaura . El va stabili sarcina maxima de tragere care poate fi aplicata . Aceasta sarcina va fi egala cu greutatea ansamblului de fund din garnitura respectiva .
Aplicarea sarcini stabilite , dupa criteriul de mai sus , se va face in trepte ( 5-10 t/ treapta ) controland permanent daca mai exista cursa in jos , aceasta procedura este aplicabila in cazul tinerilor pe gaura.
In cazul prinderi diferentiale a garniturii se va trage direct sarcina maxima stabilita . Vezi procedurile referitoare la prindere.
pe timpul extragerii primilor 5 pasi din talpa . El va ramane pe podul sondei pana cand extragerea va decurge normal si volumul de umplere al putului va fi cel corect.
pe timpul tubarii primelor 5 burlane si pe tot parcursul tubarii coloanei in intervalul de gaura libera ;
pe timpul cimentarilor.
- pe timpul formarii oricarui ansamblu de fund pentru echiparea sondei.
- pe timpul introducerii ultimilor cinci pasi si pornirea circulatiei cu pomparea unui volum de spatiu inelar.
Seful de platforma va fi prezent la leak-off test si la testele de presiune ale echipamentului de control al sondei.
O fisa a marsului va fi tinuta de catre maistrul de foraj , pentru fiecare mars, in care sa se cuprinda diagrama fluidului pompat / recuperat din sonda.
Orice deviatie de la diagrama asteptata de volum pompat /recuperat va duce la informarea sefului de platforma , deviatie care va fi investigata si rezolvata imediat.
Inginerul geolog va anunta imediat seful de platforma , dar nu limitat numai la acestea , in urmatoarele situatii :
cresteri / scaderi a nivelului din habe ;
varfuri semnificative ale procentului de gaz din noroi ;
schimbari ale exponentului ,,d,, ;
defectiuni ale echipamentelor de monitorizare si detectia a gazului si a nivelului la habe ;
El va nota pe diagrama timpul oricarui eveniment deosebit petrecut in desfasurarea operatiilor de foraj .
Stocuri adecvate de materiale de ingreunare , chimicale pentru noroi si materiale de blocare ( LCM ) vor fi disponibile tot timpul forarii sectiunii de gaura care se sapa.
Stocul minim de barita care trebuie sa existe pe platforma in timpul forarii este de 100 tone.
Datele pentru ratele de circulatie redusa ( ½ din rata normala de circulatie ) vor fi luate in urmatoarele situatii :
o data pe schimb ( 12 ore ) ;
la schimbarea sapei ;
la schimbarea ansamblului de fund ;
cand greutatea noroiului este schimbata ;
Datele respective se vor lua pentru fiecare pompa in parte si se vor consemna in registrele sondei.
Teste de curgere ( flow checks ) ale sondei se vor executa :
inainte de a incepe orice extragere a prajinilor sau tubingului;
la siu ;
inaintea extragerii ansamblului de fund ;
la orice alt timp cand este ceruta de observarea unor anomalii de comportare a putului.
Noroiul de foraj pentru fiecare sectiune va fi pregatit inainte de inceperea forajului pentru sectiunea respectiva . Pe cat posibil noroiul de foraj va fi tratat specific pentru diversele operatii ; ex : foraj , mars , carotaj , geofizica , tubaj , cimentare , testare sonda.
Toate adancimile folosite in constructia sondei se vor da si vor avea ca referinta nivelul mesei rotative.
7.13. Marsurile de control se vor face la intervale predeterminate prin proiect si la oricare alt timp la care conditiile din gaura de sonda dicteaza aceasta.
7.14. Timpul consumat pentru marsuri se va incerca sa se minimalizeze la maxim . Operatiile de rutina si reparatiile , acolo unde este posibil , vor fi facute cu sapa in coloana inainte de intrarea in gaura libera.
Punctele sau intervalele de tinere vor fi rezolvate tot timpul prin manevre sau corectari , dupa cerinte , pana la realizarea marsului in conditii normale pentru intervalul si sonda respectiva.
La introducere pe lungimea ultimului pas ( in cazul top-drive-ului ) sau a ultimei bucati ( in cazul forajului rotary ) se va corecta si spala talpa sondei , la rate de curgere normale. Intervalele in care au fost utilizate ansambluri cu motoare de fund vor fi corectate la primul mars cu ansamblurile rotary.
Probe de ciment , aditivi si apa de preparare vor fi trimese de pe platforma la laboratorul din baza Petromar pentru testele pilot ale laptelui de ciment si ale compatibilitatii cu fluidele de separare.
Cand se circula in gaura libera , garnitura de foraj va fi manevrata si rotita tot timpul.
Garnitura de foraj va fi extrasa cand o pierdere de presiune inexplicabila este observata la suprafata si integritatea fizica si functionala a echipamentului de suprafata a fost confirmata. Nu se va pompa pachet de noroi greu si garnitura va fi stearsa la extragere urmarindu-se daca se observa fisuri.
Nu vor fi manevrate sarcini , de orice natura , deasupra echipamentului de testare a sondei sau a cablurilor si sarmelor folosite la operatiile de geofizica , cu macaralele platformei.
Gaura de sonda va fi tot timpul acoperita cand materialul tubular nu este in masa rotativa , exceptand timpul operatiilor de geofizica sau masuratori.
Dupa fiecare mars va fi testata instalatia de prevenire prin manevre de inchidere / deschidere a fiecarui bac din componenta instalatiei.
Distanta de la apa la platforma va fi mentinuta constanta . Seful de platforma va aproba orice modificare a acesteia si o va consemna in raport modificand corespunzator restul datelor sondei.
Inaintea inceperii oricarei operatii care ar putea fi afectata de starea vremii, prognoza va fi verificata pentru a se asigura ca exista , timpul favorabil suficient finalizarii operatiei respective.
PROCEDURI GENERALE - ECHIPAMENTE DE FORAJ.
8.1. Trip tank-ul va fi utilizat la toate marsurile , atat la introducere cat si la extragere si cand garnitura este afara din sonda si prevenitoarele sunt deschise.
Indicatorul de nivel al trip tank-ului va fi clar vazut de la pozitia sondorului sef. Daca este disponibil echipamentul necesar, nivelul din trip tank va fi monitorizat in cabina geologica.
Seful de platforma se va asigura de centrarea sistemului masa - macara - geamblac pe centrul instalatiei de prevenire ( gaurii ).
Inainte de utilizarea pentru foraj a sapelor cu diamante sau cu PDC precum si a capetelor de carotiera , conditiile din talpa sondei vor fi urmarite cu mare atentie. Daca conditiile o cer se va face un mars , cu sapa cu dinti frezati si baschet in ansamblul de fund , pentru realizarea operatiei de curatire a talpii.
Gealele de foraj utilizate in Petromar sunt de urmatoarele tipuri :
JAR-KING -geala cu dubla actiune combinand bataia in sus hidraulica cu sistemul de bataie in jos mecanic.
GRIFFITH - este o geala cu dubla actiune , proiectata pentru a fi utilizata in timpul operatiilor de foraj , aplicand o forta intensificata in sus sau in jos asupra unei portiuni de de garnitura prinsa.
BOWEN - pentru instrumentatii , proiectata sa furnizeze suficienta forta de lovire in sus sau in jos pentru eliberarea garniturii de foraj prinse.
Gealele Bowen sosesc la platforma in doua bucati . Ambele ar trebui sa fie in pozitie deschise .
Plasamentul si utilizarea fiecarui tip de geala se va face conform cu recomandarile producatorului . Va exista intodeauna pe platforma instructiuni de utilizare pentru fiecare tip , precum si piesele de schimb care ar putea fi intrebuintate , sau inlocuite , in conditiile de pe platforma.
8.5. Dimensiunile si schitele oricarui component al garniturii sau echipament ce trece prin masa rotary va fi notat in registrele sondei.
8.6. Echipamentul de instrumentatie aflat pe platforma trebuie sa fie capabil sa prinda toate dimensiunile utilizate in saparea si tubarea intervalului respectiv. Inginerul de foraj fiind raspunzator pentru verificarea acestui lucru si anuntarea sefului de platforma.
Diametrul interior al tuturor echipamentelor utilizate pentru compunerea garniturii de foraj trebuie sa permita trecerea prin ele a indicatorului de punct liber ( cazul prinderii garniturii ) . Acest diametru trebuie sa fie de 52 mm.
Tot materialul tubular va fi sablonat inainte de a trece prin masa rotativa.
Maistrul de foraj va tine evidenta la tot materialul trecut prin masa rotativa formand astfel diagrama garniturii de foraj. Diagrama va fi verificata de inginerul de foraj si/sau seful de platforma periodic si ori de cate ori se poate ivi ocazia confirmarii (talpa, sabot, etc.).
Inginerul de foraj va tine o evidenta a tonelor kilometrice cablu , orelor de functionare ( rotire ) ale prajinilor , prajinilor grele , gealelor de foraj , diverselor reductii folosite in garnitura.
Urmatorul echipament va va fi functional tot timpul :
sensorii de monitorizare a volumului din habele de noroi.
senzorii de detectare si alarmare pentru prezenta gazului in noroi.
manometrele , inregistratoarele si alarmele de pe podul sondei.
sistemul de control al solidelor.
echipamentele instalatiei de prevenire.
8.12. Monitorizarea continua si inregistrarea urmatorilor parametrii va fi o cerinta minima si obligatorie pentru forarea oricarei sonde de pe platformele Petromar.
Parametrii vor fi inregistrati fie de unitatea geologica fie pe podul sondei functie de echipamentele avute la dispozitie.
In cazul in care nu se dispune de echipamente de inregistrare se vor tine diagrame de cei in sarcina carora cade urmarirea parametrului respectiv.
Acesti parametrii sunt :
volumul din haba activa ;
greutatea la intrare / iesire a noroiului de foraj ;
gazul total ( in % ) la haba sitelor ;
greutatea pe sapa ;
sarcina din carlig ;
momentul la masa rotary ;
turatia garniturii ;
presiunea in prajini ;
rata de penetrare ;
numarul de curse duble la pompa ;
monitorizarea liniei de curgere ( laba de gasca ).
Orice anomalie in diagramele respective va fi imediat adusa la cunostinta sefului de platforma . Interpretata si rezolvata.
Cand se utilizeaza sistemul cu top drive , prajinile necesare pentru realizarea intervalului urmator vor fi formate in pasi si vor fi stocate in turla inainte de inceperea forarii respectivului interval. Pasii de prajini nu se vor face in timpul operatiilor de foraj.
8.14. Pe prajinile din interiorul coloanei precedente se vor monta mansoane de cauciuc.
Desurubarea imbinarilor prajinilor si prajinilor grele se va face cu masa la extragere cu exceptia extragerii carotierei de la put .
Plasele de sita vor fi optimizate (schimbate ) , functie de marimea detritusului , tot timpul . Un stoc adecvat de plase de sita pentru schimb va fi tinut tot timpul pe platforma atat ca numar cat si ca numar de mesh.
Laboratorul de fluide ( ing. fluide / laborant ) se va ingrijii de a exista in haba sitelor un magnet care sa colecteze eventualele urme de metal . Acest magnet va fi controlat pe fiecare schimb si rezultatele vor fi consemnate si raportate sefului de platforma in caz pozitiv.
Toti stabilizatorii din ansamblul de fund vor fi cu lame elicoidale care sa acopere 360 grade.
SISTEMUL CAPULUI DE SONDA.
Principalul criteriu de alegere al capetelor de sonda este presiunea maxima de lucru.
Capetele de sonda se vor livra pe baza de proces verbal si cu certificat de calitate.
Presiunea capului de sonda va fi determinata de presiunea de suprafata maxima anticipata care poate fi asteptata de la formatiunile forate . Presiunea maxima de lucru a capetelor utilizate de Petromar , pentru toate sondele , este de 700 at (10.000 psi ).
Denumirea completa a capului de sonda este :
Cap coloana AW 20" x 13 3/8" x 9 5/8" x 7" - 210 x 350 x 700 bar.
Ansamblul este destinat echiparii sondelor marine . Echipamentele care alcatuiesc ansamblul se monteaza la gura sondei succesiv pe parcursul forajului si punerii in productie a sondei , serviind de asemeni si ca echipamente de legatura cu dispozitivele de siguranta pentru prevenirea eruptiilor.
9.6. Ansamblul de etansare cuprinde urmatoarele grupe de echipamente :
ansamblul flansa cu mufa ;
ansamblul flansa intermediara ;
ansamblul cap de burlane ;
Ansamblul flansa cu mufa 20 ¾" x 210 ( 20 - 13 3/8 ) API are o flansa de legatura 20 ¾" x 210 la partea superioara si locas pentru sudat burlanul de 20" la partea inferioara . Pentru controlul sudurii este prevazut un orificiu de proba.
9.8. Ansamblul flansa intermediara :
20 ¾" x 210 - 13 5/8" x 350 ( 13 5/8 ) API ;
13 5/8 x 700 - 13 5/8 x 700 ( 9 5/8 ) API ;
11 x 700 - 11 x 700 ( 7 ) API ;
Fiecare coloana este prevazuta cu cate un ansamblu flansa intermediara cu rol de etansare si legatura intre capetele de burlane succesive.
Ansamblul cap de burlane :
13 5/8 x 350 ( 13 3/8 ) - 13 5/8 x 700 ( 9 5/8 ) API ;
13 5/8 x 700 ( 9 5/8 ) - 11 x 700 ( 7 ) API ;
Un cap de burlane cuprinde : corp , pene , garnituri , inele de etansare , prezoane de legatura , supape si dopuri de presiune .
Penele de etansare tip AW :
20 ¾" x 13 3/8" ;
13 5/8" x 9 5/8" ;
11" x 7" ;
Pentru o corecta asezare a penei este necesar ca bucata de burlan care se suspenda in pene , sa fie selectionata si sa aiba diametrul exterior la cota nominala . In acest fel se garanteaza o foarte buna etanseitate a penei si o asezare perfecta in locas ( aproape la fata flansei ).
La montarea flanselor se vor folosi numai inele de etansare noi , care nu au mai fost montate . Daca se demonteaza o flansa si se monteaza la loc , inelul vechi trebuie inlocuit cu unul nou.
Se interzice ungerea garniturilor de cauciuc cu ulei , vaselina , etc.
Nu se vor folosi prezoane , suruburi si piulite de alte dimensiuni si din alte materiale decat cele prescrise in documentatie.
Intreg ansamblul capului de sonda va fi asezat pe o flansa de 30" sudata pe capul conductorului .
SISTEMUL MUD LINE.
Un sistem de suspensie la nivelul malului va fi utilizat ca principal suport al coloanei de burlane de sub nivelul fundului marii.
Etansarea coloanelor se va face la suprafata.
Sistemul de suspendare submarina a coloanelor de tubaj prin greutate proprie se compune din 5 ( cinci ) dispozitive de suspendare.
Sistemul de suspendare , are la fiecare din cele cinci dispozitive , la partea superioara a agatatoarelor , un filet special trapezoidal care imbina coloanele de burlane suspendate , cu cele care fac legatura spre suprafata marii pana la capul de coloana de pe platforma. Acest filet permite desurubarea coloanelor fie in cazul abandonarii fie in cazul montarii unei structuri template pentru un jacket viitor. Filetul este stanga.
De la dispozitivul de 20" pana la cel de 7" sistemul mud line se va monta inainte de inceperea tubajului intre doua burlane scurte , utilizandu-se ca o singura piesa.
Turele si momentul de strangere pentru dispozitive ( filetul trap. ) vor fi :
- dispozitivul 30" - 3 ture stanga - 270 kgf.m ;
- dispozitivul 20" - 6 ture stanga - 270 kgf.m ;
- dispozitivul 13 3/8"- 5 ture stanga - 270 kgf.m ;
- dispozitivul 9 5/8"- 5 ture stanga - 270 kgf.m ;
- dispozitivul 7" - 10 ture stanga- 270 kgf.m ;
Nu se vor executa operatii de tubare a sondelor folosind dispozitive de suspendare ale caror repere au defectiuni . Se va verifica in special starea filetelor si aelementelor de etansare.
Filetul burlanelor din tronsonul de deasupra dispozitivului de suspendare se vor bloca , fie cu pasta de blocare , pentru cele nesudabile , fie cu lase pentru cele sudabile.
10.9. Toate dispozitivele utilizate vor fi insotite de certificate de calitate.
PROCEDURI - ECHIPAMENTE SI BURLANE.
Toate burlanele vor fi probate la presiune si sablonate , in baza Petromar , cu presiunea de proba ceruta , de instructiuni , pentru dimensiunile si grosimile de perete respective , inainte de a fi trimese la platforma . Burlanele trimese la platforma vor fi prevazute cu protectoare.
Toate accesoriile coloanei , siu , valva plutitoare , NCE si anexe , centrori , inele de fixare etc. vor fi verificate in baza Petromar inainte de expediere la platforma , vizual si functional acolo unde este cazul . Baza se va asigura ca exista certificate de garantie pentru aceste repere.
Toate accesoriile si burlanele se vor transporta in conditii care sa evite deteriorarea lor.
Toate operatiile de mai sus , in afara de proba de presiune a burlanelor, se vor reface la platforma imediat ce acestea ajung aici. Orice observatie va fi facuta imediat cunoscuta bazei Petromar ( sef serviciu foraj ).
CONTROLUL SONDEI.
Politica Petromar-ului este de a utiliza in controlul sondei metoda de inchidere rapida a sondei care consta in inchiderea prevenitoarelor cat mai repede posibil cu restul liniilor ( duzei ) inchise . Exceptie face saparea prin conductor cand inainte de inchiderea prevenitoarelor trebuie deschis ventilul de 10 " al diverterului.
Metoda luata in considerare in cazul oricarui influx de fluide in gaura de sonda , in timpul operatiilor de foraj , este " Asteapta si ingreuneaza ".
Metoda "sondorului" va fi luata in considerare daca exista o intarziere in prepararea unui fluid de omorare adecvat sau este anticipat un potential de presiune inalt in spatiul inelar dat de migratia gazelor.
Metoda " sondorului " - este caracterizata prin aceea ca fluidul din spatiul inelar , contaminat cu afluent este evacuat pompand fluid de foraj neangreunat , existent la sonda , care ulterior este inlocuit cu fluid de omorare.
Metoda " asteapta si ingreuneaza " - este caracterizata prin aceea ca sonda care manifesta este tinuta inchisa pana se prepara fluidul de omorare intr-un sistem separat dupa care acesta se pompeaza in sonda pentru inlocuirea fluidului de foraj contaminat.
Fiecare dintre metodele mentionate prezinta o maniera specifica de reglare a parametrilor de lucru , care se gaseste in instructiunile pentru fiecare metoda.
Este in responsabilitatea sefului de platforma de a se asigura ca :
instructiunile referitoare la cauzele , simptomele ce preced o manifestare si primele masuri ce trebuie luate in cazul unei manifestari eruptive sunt cunoscute de toti cei implicati in procesul de foraj , si prin natura functiei trebuie sa ia acele masuri.
echipele de foraj sunt antrenate si nu intra in panica in cazul unei manifestari eruptive , situatie realizata prin desfasurarea de exercitii periodic .
desfasurarea operatiilor de foraj se realizeaza dupa programul din proiectul de executie al sondei.
intreaga instalatie ce concura la inchiderea sondei este cea conforma cu sectiunea ce se foreaza si este permanent in stare de functionare si testata corespunzator la presiune.
Echipamentul de control al sondei va fi testat la presiune :
dupa fiecare instalare a unui nou ansamblu de prevenire ;
pe timpul fiecarui schimb al unui sef de platforma ( cel mult 15 zile intre teste in timpul operatiilor de foraj ;
dupa orice reparatie la instalatia de prevenire ;
dupa schimbari de bacuri.
Dupa fiecare mars se vor testa functional ( inchidere - deschidere ) bacurile instalatiei de prevenire .
Testele de presiune ale instalatiei de prevenire si anexelor vor consta in
5 min la 35 at testul de joasa presiune ;
10 min la presiunea de test care este presiunea de lucru pentru coloana respectiva , prevazuta in proiectul sondei si in programul de tubaj si cimentare. Testele se vor face pentru fiecare element in parte a instalatiei de prevenire si anexele acesteia.
Toate testele de presiune vor fi facute cu apa curata , pe cat posibil .
Un proces verbal al probelor va fi intocmit si semnat de seful de platforma , ing. foraj , ing. mecanic , ms. foraj , ing geolog si o copie a acestuia va fi transmisa in baza Petromar.
Echipamentul de detectare a manifestarilor eruptive va fi operational tot timpul . Completul va cuprinde :
monitorizarea volumului din haba activa ;
detectarea gazului in haba sitelor ;
inregistrarea ROP ;
inregistrarea greutatii de intrare / iesire a fluidului de foraj ;
monitorizarea marsului cu trip tank-ul ;
monitorizarea curgerii pe derivatie.
se interzice incercarea de a combate o manifestare eruptiva prin circulatie inversa , in lipsa unei circulatii directe .
Dupa , sau pentru , o intrerupere de mai lunga durata a lucrarilor de foraj, care depaseste durata unui mars complet , trebuie luate urmatoarele masuri :
se va mentine garnitura in coloana la siu ;
se va inchide instalatia de prevenire pe prajini , se va circula prin manifoldul instalatiei de prevenire si se va supraveghea comportarea sondei ( starea fluidului , nivelul din habe, etc) ;
la introducerea sapei dupa oprirea accidentala se va facecirculatie intermediara , cu prevenitorul VH inchis pe prajini si se va urmarii pe parcurs daca cresterea nivelului la habe corespunde cu numarul pasilor introdusi .
circulatiile intermediare ,daca oprirea a fost de lunga durata , se vor face in pasi ( din 50 in 50 de metri sau cum se apreciaza dupa starea sondei si timpul de intrerupere.) .
Nu se admit operatii de ingreunare a fluidului de foraj cu carotiera la put, decat in cazuri exceptionale cu utilizarea de filtre si plase .
Extragerea carotierei mecanice infundate ( la plin ) din strate eruptive se va executa numai cu prezenta sefului de platforma pe podul sondei .
In cazul in care in timpul operatiilor geofizice sau de perforare , sonda manifesta si nu exista timp pentru extragere se va taia cablul pentru a permite:
introducerea prajinilor goale cat mai adanc, din aceasta cauza, prajinile se pun separat pe podul sondei de ansamblul de fund ;
inchiderea totala a sondei ;
La extragerea si introducerea de sape si scule diverse se va urmarii a se evita :
pistonarea gaurii de sonda ;
fracturarea formatiunilor din gaura libera ;
La extragerea fiecarui pas, din gaura libera, se va urmari comportarea putului.
Daca apare fenomenul de pistonare , se opreste extragerea si se procedeaza la distrugerea mansonului prin manevre , circulatie si rotatie .
13. ECHIPAMENTUL DE CONTROL AL SONDEI.
( COMPLETUL DE PREVENIREA ERUPTIILOR )
Completul reprezinta dotarea obligatorie a platformelor marine si se compune din:
doua prevenitoare orizontale cu actionare hidraulica ( DF sau DM ) ;
un prevenitor hidraulic vertical :
un manifold de presiune de tip marin de 700 at. ;
cate doua ventile la iesirile flansilor de etansare cu presiunea de lucru egala cu presiunea de lucru a flansii respective ;
acumulator de presiune si statie , pentru actionarea prevenitoarelor hidraulic din doua locuri de comanda , de pe podul sondei si de pe puntea principala a platformei ;
un separator de gaze atmosferic cu cos de evacuare ( montat pe turla ) si prevazut cu tub " U " la partea inferioara pentru evitarea scurgerii gazelor in camera sitelor ;
un degazeificator , inglobat in circuitul de evacuare a fluidului , impreuna cu separatorul de gaze ;
incarcator dublu pe turla sondei cu doua furtune ( de 350 at presiunea de lucru ) din care unul activ si altul de rezerva ;
cana de siguranta superioara , la prajina de antrenare , sau top drive , cu presiunea de lucru de 700 at.;
cana de siguranta inferioara la prajina de antrenare ;
prevenitor de inchidere prin interior a prajinilor cu care se lucreaza ( cana SHAFFER ). Acesta se afla plasat in fata cabinei sondorului sef , pregatita de lucru . Presiunea ei de lucru 700 at.;
cruce de circulatie cu legatura pentru prajinile cu care se lucreaza ;
cap de circulatie cu cana 2" x 700 at. si legatura la prajina cu care se lucreaza .
In cazul forarii de pe jacketele de productie unul din prevenitoarele orizontale poate lipsi , aparand in plus un tren de mosoare , de aceiasi presiune cu instalatia de prevenire montata , care ajuta la suprainaltarea acestei instalatii pana la nivelul puntii de lucru de pe jacket .
Dimensiunile completelor de prevenire vor fi functie de dimensiunea coloanei pe care se monteaza.
Prevenitoarele montate se vor ancora cu patru ancore fixate , pe cat posibil, la 90 Se vor ancora liniile de omorare si evacuare astfel incat sa se preia sarcina acestora evitandu-se posibila deteriorare a lor in timp.
Nu se vor folosi lanturi sau alte mijloace de blocare a manetelor de comanda bacuri din panoul principal , blocare care ar face inutilizabil panoul auxiliar de comanda situat pe puntea principala .
Starea tehnica a instalatiei de comanda a prevenitoarelor va fi inspectata saptamanal de catre seful compartimentului mecanic . Rezultatul inspectiei va fi comunicat sefului de platforma si va fi consemnat in registrele mecanice.
Pentru situatii speciale ( atipice ) se vor monta instalatii de prevenire speciale ( componenta atipica ) cu aprobarea expresa a conducerii PETROMAR.
PIERDERI DE CIRCULATIE.
In cazul producerii unor pierderi partiale de circulatie , in zone pentru care nu sa stabilit prin programul de foraj tehnologia de lucru , se vor lua urmatoarele masuri :
se extrage prajina de antrenare din masa , fara a se opri pompa si se apreciaza intensitatea pierderii prin urmarirea nivelului de noroi la haba de circulatie ;
se opreste pompa pentru a se observa daca putul se mentine plin in spatiul inelar ;
cu garnitura in manevra, se reia circulatia cu debit redus, cercetandu-se daca pierderea nu se datoreaza altor cauze ( debit prea mare , sapa incarcata sau mansonata , fluid de foraj prea greu , etc.) ;
daca pierderea este constanta , fie partiala , fie totala se retrage garnitura de foraj cu 2-3 pasi mai sus de talpa , cu umplerea putului prin spatiul inelar .
se incearca reluarea circulatiei . Daca nu se obtine o circulatie normala dupa pierderea a 3-5 mc de noroi se mai retrage 2-3 pasi si se procedeaza la fel .
daca nu s-a optinut circulatie nici aici se lasa circulatia oprita cu garnitura in manevra circa ½ de ora cu urmarirea putului ( tendinta de manifestare , mentinere a nivelului , scadetre , etc.) . Se incearca reluarea circulatiei .
Restul se va face pe baza unui program scris convenit cu conducerea Petromar.
Nu se va retrage sapa la siu decat daca siguranta sondei o permite si daca se verifica faptulca la extragere sapa nu pistoneaza . Putul se va umple la fiecare pas extras cu volumul corespunzator pasului extras .
In cazul producerii unor pierderi de circulatie totale , iar in gaura deschisa exista posibilitatea de manifestare eruptiva , se va proceda in felul urmator :
se retrage prajina de antrenare din masa si se inchide prevenitorul VH , manevrandu-se periodic garnitura de foraj , pompand fluid de foraj in spatele prajinilor si se trece la intocmirea unui program ( umplerea putului se poate face prin manifoldul de eruptie sau prin conducta de salvare ) ;
se vor lua masuri operative pentru a asigura prepararea urgenta a fluidului necesar combaterii pierderilor de circulatie totale ;
nu se retrage sapa la siu ;
combaterea pierderilor de circulatie totale se face pe baza unui program convenit cu conducerea Petromar ;
Incazul in care se impune extragerea garniturii de foraj , aceasta se face dupa ce se asigura ca exista suficient nivel de fluid de foraj pentru a nu manifesta sonda .
15. PRINDEREA GARNITURII DE FORAJ.
15.1. Cazurile de prindere a garniturii de foraj le putem clasifica in :
- lipiri diferentiale ;
- prinderi mecanice ;
Lipirea diferentiala este data de diferenta de presiune exercitata de coloana de fluid de foraj si presiunea de formatie .
Aceasta lipire depinde de :
- presiunea diferentiala ;
- marimea suprafetei din garnitura intrata in turta ;
- coeficientul de frecare turta / garnitura .
15.3. Coeficientul de frecare dintre garnitura si turta este direct proportional cu forta de lipire . Acest coeficient are tendinta de a creste in timp , ingreunind degajarea garniturii .
Trebuie tinut cont , in abordarea rezolvarii lipirilor diferentiale , de faptul ca exista o crestere de aproape zece ori a coeficientului de frecare dupa aproximativ trei ore de la lipire .Acest lucru trebuie sa duca la luarea unor masuri rapide , corecte si energice pentru identificarea si rezolvarea lipirilor diferentiale.
Prinderea mecanica a garniturii poate aparea ca urmare a unuia din urmatorii factori :
- curatirea necorespunzatoare a gaurii de sonda ;
- umflarea formatiunii traversate ;
- traiect cu variatii bruste in caz de sonda deviata ;
- introduceri in gauri cu diametrul mai mic decat cel nominal ;
- saparea in formatiuni plastice ;
- instabilitatea peretilor gaurii ;
Cazurile in care prinderea garnituri sa nu poata fi prevenita sunt foarte rare . Cele mai multe accidente tehnice de acest fel pot fi prevenite prin proiectare corespunzatoare a sondei si prin acordarea de mai multa atentie la sonda .
15.6. Masurile ce trebuie luate la sonda pentru prevenirea prinderilor de garnitura , si de care seful de platforma este responsabil pentru implementarea lor sunt :
in situatii de tineri pe gaura trebuie actionat cu rabdare . Daca este necesar se va acorda timpul necesar conditionarii fluidului de foraj . La manevre se va circula imediat ce se constata inrautatirea conditiilor din gaura de sonda .
- se va tine garnitura in miscare si rotatie cat mai mult timp posibil la manevrele din gaura libera .
- se va verifica intodeauna daca sondorul sef stie ce are de facut in cazurile de tinere sau prindere in gaura , avand in vedere ca sondorul sef are un rol foarte important in prevenirea prinderii garnituri .
la primele semne de tinere pe gaura va fi chemat seful de platforma .
intodeauna se va acorda atentie la manevrele in gaura libera Seful de platforma trebuie sa fie in sonda cel putin la extragerea / introducerea in gaura a primilor / ultimilor cinci pasi .
la extragere nu se va incerca sa se forteze trecerea garnituri printr-un punct de tinere pe gaura . Nu se va trage cu mai mult de greutatea ansamblului de fund .Tragerea se va face sub supravegerea sefului de platforma in trepte ( 5/ 10 tone ) pana la maximul de mai sus , asigurandu-se de fiecare data ca garnitura este libera la manevra in jos .
- la introducere se va corecta intodeauna cel putin ultima bucata pana la talpa , sau mai multe daca conditiile din gaura o cer.
- inaintea manevrei de extragere se va asigura intodeauna ca gaura de sonda a fost curatata . Nu trebuie inceputa extragerea daca apar inca cantitati semnificative de detritus la site .
- la sondele inclinate circulatia va fi mai eficienta daca se va face cu manevra si rotire pentru a disturba stratele de detritus
- nu se va sapa cu debit sub minimul necesar curatirii gaurii .
sacul de fund se va lasa cat mai mic posibil .
- in sondele puternic inclinate , cresterea vascozitatii sau pomparea de dop de noroi vascos nu va imbunatati curatirea gauri . Dopurile de noroi cu vascozitate mica vor favoriza curgerea turbulenta care va ajuta la curatirea gauri .
- ratele de avansare trebuie sa permita curatirea detritusului , acestea fiind de maxim 30 m / ora pentru toate diametrele de gaura.
la rate mari de avansare se va circula dupa fiecare bucata .
cand se sapa cu motor de fund in sonde deviate , fara a roti garnitura , se va roti garnitura in timpul circulatiei dinaintea extrageri .
se va reduce cat mai mult posibil timpul petrecut , cu garnitura, in gaura deschisa .
vor fi notate adancimile , momentul la masa si cu cat s-a tras de garnitura in punctele de tinere de pe gaura .
se va corecta fiecare bucata in portiunile cu tineri pe gaura , la introducerea urmatoare .
se vor efectua periodic marsuri de control , in conformitate cu programul de foraj sau in functie de conditiile din gaura de sonda . Marsul de control se va face de obicei pana la sabot dar cate odata sunt suficiente marsuri de control numai pe tronsonul nou sapat .
In timpul marsului in gaura libera sondorul sef nu va fi inlocuit de catre ajutor sau maistrul de foraj , decat in cazuri de necesitate fiziologica .
Seful de platforma trebuie sa cunoasca bine modul in care lucreaza geala din garnitura pentru a putea interpreta corect situatia creata . Orice informatie relevanta trebuie comunicata si maistrului de foraj si sondorului sef.
Seful de platforma va avea discutii zilnice sau de cate ori este nevoie , cu ing chimist despre forma , cantitatea si aspectul detritusului care poate furniza indicatii valoroase asupra a ceea ce se intampla in gaura de sonda .
Se va calcula permanent si cu acuratete cat mai mare , presiunea diferentiala la traversarea formatiunilor permeabile . Se vor urmarii tendintele exponentului " d " si a varfurilor de gaz la manevra si la punerea bucati , informatii care ar putea indica schimbarea presiunii diferentiale .
Este indicat ca in timpul sapatului sa se mentina greutatea fluidului de foraj cu cel putin 0,05 kgf / dmc deasupra presiuni echivalente din pori .
Se va urmari mentinerea unei turte de noroi consistente , suptiri si se va cauta pastrarea continutului in solide al noroiului la minim .
Se vor folosi drillcolari spiralati si stabilizatori pentru a centra ansamblul de fund in zonele cu posibile probleme .
La introducerea unui ansamblu de fund cu rigiditate mai mare se va anticipa necesitatea corectari sectiuni sapate anterior . Nu se va introduce cu viteza mare .
Se va tine intodeauna garnitura in miscare . Se vor prefera manevrele sus - jos deoarece acestea indica faptul ca garnitura este libera in gaura.
In nici o imprejurare nu se va reduce greutatea fluidului de omorare datorita temeri de lipire diferentiala.
Primii 20 de metri sapati intr-o formatiune de sare se vor sapa cu mare atentie , cu corectari frecvente , pana cand modul de comportare a formatiunii va fi cunoscut , bineinteles dupa ce deasupra respectivului interval fluidul de foraj a fost pregatit corespunzator ( saturat sau cu titei ).
Intodeauna se va corecta ( largi - dupa caz ) gaura carotei .
REZOLVAREA CAZURILOR DE PRINDERE.
Masurile initiale care trebui luate , in cazurile de prindere a garnituri , au cea mai mare probabilitate de succes .
Pentru a actiona corect , repede si in timp util , seful de platforma , maistrul de foraj ,si sondorul sef trebuie sa cunoasca urmatoarele si sa actioneze in acest sens :
- daca prajina se misca chiar inaintea prinderii , intodeauna se va incerca miscarea ei in directia opusa .
- se va bate cu geala cat mai curand posibil , in directia opusa miscari prajini inainte de a fi prinsa .
- se va trage de garnitura la maxim admisibil , pentru operatorul de la sonda ( greutatea ansamblului de fund in noroi ).
- daca se banuieste lipire diferentiala si garnitura nu poate fi trasa , se va roti la dreapta cu comprimarea garnituri . Daca sapa este la talpa se vor continua manevrele de tragere la maxim si de bataie cu geala .
- se vor asigura chimicalele si habele necesare pentru pregatirea unei bai de degajare .
In primele stadii ale incercarilor de degajare a garnituri se va cauta sa se stabileasca cauzele care au determinat prinderea .
Cauza poate fi uneori evidenta , in functie de conditiile existente anterior in gaura , dar alte ori diagnosticul este mai greu de pus iar o identificare gresita a problemei scade si sansele de degajare a garnituri.
16.4. Setul de intrebari pe baza caruia trebuie pus diagnosticul si intreprinse masurile de degajare este urmatorul :
- exista probleme cu controlul sondei ? ;
- ce operatie se executa cand a fost prinsa garnitura ?;
- ce indica inregistratoarele parametrilor de foraj ?;
ce modificari recente ale proprietatilor noroiului au avut loc ?;
- care a fost comportarea in gaura de sonda /;
- in ce punct a fost prinsa garnitura ?;
REZOLVAREA CONCRETA A PRINDERILOR.
17.1. LIPIREA DIFERENTIALA.
17.1.1.Lipirea diferentiala poate fi cunoscuta pe baza urmatoarelor indicii:
- garnitura a stat nemiscata inaintea prinderii ;
- se poate circula fluidul de foraj ;
se cunoaste ca au fost deschise formatiuni permeabile ;
- exista o diferenta semnificativa intre presiunea hidrostatica si presiunea de formatie .
17.1.2.Degajarea mecanica a garnituri se va incerca respectand urmatoarele :
- trebuie inceputa imediat manevrarea garnituri ;
- daca sapa este pe talpa , singura solutie este sa se traga de garnitura si sa se bata cu geala . Se poate incerca rotire dreapta .
- tragerea de garnitura se va face cu maximul admisibil , peste sarcina de deschidere a gealei.
17.1.3.Daca primele incercari de degajare nu reusesc atunci garnitura trebuie manevrata in ambele directii pana la stabilirea masurilor ce urmeaza a fi luate in continoare .
17.1.4.Reducerea presiunii hidrostatice pentru degajarea garnituri prinse prin lipire diferentiala este cea mai evidenta masura ce trebuie intreprinsa , cu luarea in considerare a tuturor aspectelor legate de controlul sondei .
Factorii ce trebuie analizati pentru a alege o metoda sau alta de reducere a presiunii hidrostatice , sunt : nivelul de control asupra gaurii si viteza de realizare a acestei operatii.
Eliberarea garnituri , prin plasarea unor bai de degajare , se va incerca respectand urmatoarele :
- fluidele de degajare sunt special preparate cu rolul de a patrunde in turta de noroi si a micsora coeficientul de frecare.
- daca lipirea a avut loc la nivelul ansamblului de fund , atunci trebuie pompat suficient fluid de degajare pentru a acoperi tot ansamblul de fund.
- daca geala nu a batut , punctul de prindere poate fi deasupra si se realizeaza o determinare a punctului de prindere.
- fluidele de degajare neingreunate nu sunt eficiente pentru ca migreaza gravitational .
- greutatea specifica a baii de degajare trebuie sa fie cu 0,02 kgf / dmc mai mare decat greutatea fluidului de foraj.
- cand baia de degajare se afla plasata in jurul ansamblului de fund , trebuie sa existe un volum de rezerva suficient , de fluid de degajare , in interiorul prajinilor de foraj .
la fiecare 15 minute se va pompa incet cate 50 litri pentru a deplasa baia in gaura.
Garnitura trebui manevrata sus - jos la intervale de timp regulate .
Daca garnitura nu este degajata imediat atunci se va lasa un timp de cel putin 24 de ore pentru actionarea baii de degajare dar nu mai mult de 40 de ore .
- Dupa plasarea unei bai de degajare garnitura trebuie manevrata , de preferat in compresie . Se vor lasa aproximativ 5 tone si se va roti dreapta . Momentul la masa aplicat trebuie sa fie de ordinul a jumatate de tura pentru fiecare 300 de metri de garnitura aflata deasupra punctului de prindere . Se poate aplica , daca se cunoaste momentul de torsiune in gol , dublul acestui moment , mai ales pentru sondele inclinate .
Se elibereaza apoi garnitura si se trag cele cinci tone lasate anterior . Manevra se repeta la fiecare 5 minute.
17.2. GARNITURI PRINSE IN FORMATIUNI SOLUBILE.
Garnituri prinse in calcare sau crete.
- se plaseaza o baie de degajare de acid clorhidric injurul punctului de prindere ;
- timpul maxim de actionare al unei astfel de bai este de 2 ore daca a fost plasata corect .
- daca sonda permite , din punct de vedere al controlului ei , baia se va plasa intre pachete mari de apa .
- garnitura trebuie inspectata dupa operatie .
Garnituri prinse in saruri plastice .
Garnitura prinsa in formatiuni salifere poate fi degajata , in mod obisnuit , utilizand o baie de apa dulce in jurul punctului de prindere , pentru dizolvarea sarii .
- se pompeaza o baie suficienta pentru a imbraca ansamblul de fund , pastrandu-se o rezerva de 3 mc in garnitura .
- in cazul noroaielor pe baza de titei inaintea baii se va pompa un dop de apa cu detergent .
- in timpul circularii baii se va trage cu maximul admisibil .
- degajarea trebuie sa se produca in aproximativ 2 ore . Daca nu are loc se va pompa o a doua baie .
17.3. GARNITURI PRINSE IN GAURA DE CHEIE.
Prinderea in gaura de cheie poate fi recunoscuta dupa urmatoarele indicii :
prinderea in gaura de cheie se produce numai la manevrele de extragere nu si la cele de introducere .
- punctul de tinere corespunde pozitiei in gaura a partii cu diametrul cel mai mare din ansamblul de fund .
- punctele de tinere la marsuri vor apare intodeauna la aceiasi adancime .
- dupa prinderea garnituri se va putea circula liber.
Degajarea garnituri .
La prinderea garnituri ea va fi manevrata in jos . Pot exista situatii in care garnitura poate fi manevrata in jos si rotita dar nu poate trece de punctul de cheie . In aceste cazuri garnitura va fi rotita incet cu minimul de tensiune aplicata pentru a incerca sa se largeasca gaura de cheie cu stabilizatorii si prajinile grele .
17.4. CAND TREBUIE SA SE RENUNTE LA TENTATIVA DE DEGAJARE.
Decizia de a rupe garnitura si de a instrumenta ulterior se va lua daca se va considera ca aceasta varianta are cele mai mari sanse de reusita . Deoarece exista foarte multe variabile care intra in calcul , nu se poate stabili o procedura general valabila , decizia se va lua pe seama experientei si a pregatiri personalului implicat .
Decizia de a pune dop de ciment si de a se devia traiectul sondei trebuie luata pe baze economice .
17.4.3. Inainte de a renunta la instrumentatie trebuie calculat costul devierii compus din urmatoarele elemente :
- valoarea portiunii din garnitura abandonata in sonda ;
costul plasarii dopului pentru initierea noului traiect ;
- costul devierii si resaparii pana la adancimea originala .
PARTEA SPECIALA.
SAPAREA GAURII PILOT DE 12 1/4".
1.1 Problema saparii gaurii pilot se pune atunci cand pentru conductorul de 30" se sapa , practica uzitata de companiile straine. In cazul PETROMAR conductorul de 30" se bate , pana intr-un strat etans , caz in care pericolul , eventual , excavarii picioarelor de catre gazele de suprafata este mult mai redus.
1.2. Cand carotajul seismic de suprafata indica peste locatia sondei o anomalie si cand nu este posibila mutarea locatiei , o gaura pilot poate fi sapata in apa deschisa. Cand o gaura pilot este ceruta , adancimea de sapare si echipamentul va fi prevazut in programul de foraj sau intr-un program scris aprobat de conducerea PETROMAR.
1.3. Programul pentru saparea gaurii pilot trebuie sa tina cont de cerinta de a minimaliza la maxim riscul pentru personal si platforma de foraj.
1.4. O haba de fluid de omorare va fi pregatit inaintea inceperii forajului. Greutatea si volumul cerut vor fi specificate prin programul de sapare.
1.5. Seful de platforma se va asigura ca tot personalul de pe platforma este informat asupra operatiei ce se executa , si ce trebuie urmarit si comunicat.
1.6. Problema procedurii de sapare a gaurii pilot referitoare la pozitia platformei in timpul saparii acestei gauri se poate divide in doua situatii :
- gradient mare al stratelor de suprafata dat de carotajul seismic , caz in care platforma va fi doar sprijinita cu picioarele pe fund cu preincarcare mica , si navele legate gata in orice timp de plecare. In aceasta pozitie se sapa gaura pilot. Dupa aceasta operatie , saparea , se finalizeaza fixarea platformei pe pozitia de lucru normala.
- gradient normal , care nu ar pune in pericol stabilitatea platformei , se fixeaza platforma definitiv si se sapa gaura pilot.
Se formeaza ansamblul de fund pentru saparea gaurii pilot cum este specificat in programul de foraj. Un ansamblu tipic pentru gaura pilot ar putea fi :
- 12 1/4" - sapa de foraj - fara duze ;
- valva de fund - daca se dispune de ea ;
- 1 x 8" DC ;
- 12 1/4" stabilizator ;
- 1 x 8" DC ;
- 12 1/4" stabilizator ;
- 7 x 8" DC ;
- x/o ;
- 9 x 5" HW .
- geala de foraj va fi introdusa in ansamblul de fund functie de adancimea la care se sapa gaura pilot si de conditiile asteptate ;
- daca se utilizeaza o camera de observare submarina , sau scafandrii , sapa va fi vopsita in alb.
1.8. Se introduce ansamblul de fund doar pana deasupra presupusului ( prognozatului ) fund al marii.
1.9. Se lanseaza camera de observare ( daca exista ) ROV . Se confirma ca fundul marii este curat de orice obstructie care ar putea impiedica forajul . Se inregistreaza pe caseta pentru referinta .
1.10. Cu viteza redusa se atinge fundul marii. Se inregistreaza distanta intre masa rotativa si fundul marii. Se trec in raport urmatoarele date :
- adancimea de apa ( m ) ;
- distanta apa - platforma : air gap ( m ) ;
- distanta masa rotativa - fundul marii ( m ) .
BATEREA CONDUCTORULUI.
2.1. Seful de platforma se va asigura ca toate echipamentele , sculele si tot personalul implicat in baterea conductorului sunt pe platforma.
2.2. Toate sculele si echipamentele vor fi verificate functional cu prioritate inainte de inceperea operatiei.
Se va trage si se va monta ciocanul DELMAG in sonda , dupa care se aseaza pe scaunul de pasi . Montarea se va face numai de catre mecanicii veniti special pentru aceasta. Acesta poate fi montat si dupa tubarea conductorului necesar pentru ajungerea la fundul marii.
2.4. Se monteaza ansamblul tijei hexagonale de 6". Se da la gaura tijei.
2.5. Nu se va forma ansamblul de spalare in conductor inainte de a fi nevoie de el.
2.6. Se trag burlanele conductor in sonda , fiind prinse cu ajutorul unor "urechi" de manevra si suspendare sudate pe fiecare conductor.
2.7. Verticalizarea burlanelor conductor pentru sudura ( unde este cazul - tronsonul din teren si toata coloana in cazul sondelor de exploatare , de pe jackete ) se realizeaza prin sudura ( aftuirea ) pe conductorul de pe masa a 3 - 4 placi de ghidare care dupa sudura conductorului se vor da jos.
2.8. In timpul sudurii sau insurubarii conductorului acesta sta pe masa centrat cu ajutorul unei potcoave fixata in masa cu doua pene , iar la partea de jos se strang tensoanele cu role din hexagonul beciului ( acolo unde exista ).
2.9. In timpul coborarii conductorului tensoanele de la hexagon se slabesc , iar in timpul bataii cu ciocanul se strang din nou , pentru a nu juca burlanul pe orizontala . Se va acorda o atentie deosebita la trecerea imbinarilor prin hexagon.
2.10. Dupa oprirea patrunderii prin greutate proprie , se noteaza adancimea si se masoara deviatia cu aparatul monopunct , notandu-se la nivelul malului valoarea. Inclinarea nu are voie sa depaseasca 1 grad.
2.11. Se monteaza ciocanul DELMAG si cepurile de bataie ( daca este cazul -burlane infiletate sau sudate ).
Burlanele pentru conductor sunt sudate sau infiletate dupa cum urmeaza:
- pana la MUD-LINE burlanele sunt sudate ;
- deasupra MUD-LINE-ului burlanele sunt sudate pentru sondele de exploatare si infiletate pentru sondele de cercetare.
La burlanele infiletate dupa strangere se sudeaza lase pentru a nu se desuruba la detubare.
2.13. In vederea baterii cu ciocanul se vor lua urmatoarele masuri :
- se trage ciocanul si se introduce pe burlan ;
- primele 2-3 lovituri se dau cu ciocanul cu ajutorul macaralei , fara a fi alimentat cu combustibil ciocanul . Aceste batai se dau pentru a nu se rupe cablul ciocanului in momentul in care burlanul ar porni liber in jos si ciocanul fiind alimentat ar da a doua lovitura in gol , deci in cabluri , existand posibilitatea ruperii lor si caderii ciocanului pe podul sondei.
2.14. In calculul adancimii de fixare a MUD-LINE - ului intra :
- inaltimea platformei ( fund - masa ) = 12,35 m ;
- distanta pana la apa ( air gap ) ;
- adancimea apei ;
2.15. In calculul fixarii sabotului se va tine cont de :
- existenta ( daca se cunoaste ) a unui strat de argila accesibil ( care sa confere etanseitate sabotului ).
- o patrundere de aproximativ 50 - 70 m a conductorului in teren.
2.16. Folosirea garniturii pentru spalat in conductor se va face atunci cand nu mai exista avansare ( penetrare ). Cifra orientativa pentru numarul de batai pe metru la care se va trece la spalare este de 800 batai / metru pentru ciocanul de 13 to si de 400 batai / metru pentru ciocanul de 22 to.
2.17. In cazul spalarii se taie - sau desurubeaza dupa caz - conductorul de sub masa rotativa si se formeaza garnitura de spalare.
2.18. Garnitura de spalare este formata dintr-un pas de DC 9 1/2" cu sapa de 660 mm ( de preferat pentru ca posibilitatea de prindere este mai mica - datorita spatiilor mai mari ) ori cu largitor de 660 mm care se va monta pe cat posibil langa sapa .
2.19. Spalarea conductorului se va face cu apa.
2.20. Nu se va spala decat pana la maximum 1/2 m deasupra cotei sabotului conductorului 30'.
2.21. Dupa spalare se va reintregii si continua baterea pana la atingerea cotei sabot stabilite.
2.22. Se demonteaza si se da afara din sonda ciocanul DELMAG fie acum fie dupa darea afara din sonda a restului de conductor.
2.23. Se taie conductorul la masura in vederea sudarii flansii de 30". Aceasta masura trebuie sa fie de 20 cm , fata de hexagon , fixa pentru toate sondele de exploatare pentru a folosi aceleasi burlane de circulatie fara modificari. La sondele sapate pe jackete , masura va fi functie de situatia concreta.
2.24. Se sudeaza flansa de 30" realizand orizontalitatea ei.
2.25. Se monteaza burlanul de circulatie de 30" format din doua sau mai multe bucati.
2.26. Se formeaza ansamblul de fund pentru spalarea in conductor si verificarea sabotului. Acesta uzual ar putea fi :
- sapa R 17 1/2" ;
- x / o MxM 7 5/8 Reg. Sau DC 9 1/2" MxM ;
- 1 x largitor 660 mm ;
- 2 x DC 9 1/2";
- x / o C 7 5/8 Reg x M 6 5/8 Reg ;
- 3 x DC 8";
- x / o C 6 5/8 Reg x M 4 1/2 IF ;
- prajini 5" HW pana la formarea a 3 pasi.
2.27. Se introduce si se sapa pana la iesirea largitorului cca 1 m din sabotul conductorului pentru a se verifica daca acesta nu este papusat.
2.28. Saparea se va face cu urmarirea atenta a balantei volumetrice a circulatiei pentru a se stabili ca nu exista pierderi pe la sabotul conductorului.
2.29. Regim : pompe 8" ; 60 - 70 cd ; 60 - 70 rpm ; apasare 3 - 5 tone.
2.30. Se extrage si se demonteaza largitorul .
2.31. Se va continua in doua variante functie de tipul sondei ( explorare - exploatare ) cu instalatie de prevenire si diverter sau numai burlane de circulatie de 30". Ambele situatii vor fi prezentate la capitolul saparii gaurii de 26".
2.32. Exista si posibilitatea saparii pentru introducerea conductorului ( gaura va fi de 36" ).
- la sapare se foloseste apa ;
- la punerea bucatii se introduc pachete de suspensie bentonitica pentru tot intervalul ;
- dupa tubare se cimenteaza conductorul ;
Pentru aceasta operatie trebuie sa avem scule de cimentare care constau in :
- siu special cu bila si posibilitatea de a se cupla in el a niplului de cimentare fixat la capatul prajinilor cu care se va face cimentarea;
- niplu de cimentare pentru prajini;
- placa pentru sprijinit prajinile pe conductor ;
- elevatoare pentru conductor ;
- posibilitatea vizionarii fundului marii in timpul cimentarii.
2.33. Echipamentul necesar realizarii operatiei de batere a conductorului si spalare in interior.
- burlan de 30" cu sanfren la un capat si sabot la celalalt ;
- burlane de 30" cu sanfren la ambele capete ;
- burlan de 30" cu sanfren si mufa MUD - LINE ;
- burlan de 30" cep ML x mufa VETCO ;
- burlane 30" cep x mufa VETCO ;
- urechi pentru burlane de 30" ;
- piesa de centrare in masa a conductorului ;
- flansa simpla 30" pentru conductor ;
- " O "- ringuri pentru burlane de 30";
- " O "- ringuri pentru MUD-LINE ;
- gambeti cu role pentru tubaj coloana de 30";
- carlige pentru manevrat burlane de 30";
- cablu flexibil de 28 mm x 10 m pentru carlige ;
- cablu fara sfarsit ( ochi ) de 38 ( 40 ) mm pentru tubaj burlane 30";
- clesti pentru burlane 30";
- ciocan tip DELMAG cu anexe pentru baterea conductorului , inclusiv cepurile de bataie ;
- burlan pentru circulatie de 800 mm cu flanse de 30";
- aparat pentru masurarea deviatiei la fixarea conductorului pe fundul marii ;
- ghidaj pentru aparatul de masura ;
- prajini foraj 5" CxM 4 1/2";
- prajini HW 5" CxM 4 1/2";
- prajini grele spiralate 9 1/2" CxM 7 5/8" Reg ;
- prajini grele spiralate 9 1/2" MxM 7 5/8" Reg ;
- prajini grele spiralate 8" CxM 6 5/8" Reg ;
- reductie MxM 6 5/8" Reg;
- reductie C 7 5/8 Reg x M 6 5/8 Reg;
- reductie C 6 5/8 Reg x M 4 1/2 IF;
- sapa cu role 660 mm - C 7 5/8 Reg;
- largitor tip Grand 660 mm CxM 7 5/8 Reg;
- role si bolturi rezerva pentru largitor Grand ;
- sapa R 17 1/2";
- tija hexagonala 6" M 6 5/8 Reg Stg x C 5 1/2 FH;
- reductie protectie tija C 4 1/2 IF x M 5 1/2 FH;
- cana siguranta inferioara ;
- cana siguranta superioara C x M 6 5/8 Reg Stg ;
- DIBA ;
- antrenor ( bushing ) cu role pentru tija hexagonala de 6";
- pene cordon 8";
- pene cordon 9 1/2";
- pene lungi 5";
- adaptere pentru pene;
- colier multidimensional 6" - 9 1/2";
- clesti multiplii 4 3/4" - 17 1/2" x 10 tf ;
- elevator cu prag drept 9 1/2" x 125 tf;
- elevator cu prag drept 8" x 125 tf;
- elevator cu prag conic pentru prajini 5";
- suvei ciuperca C 7 5/8 Reg;
- suvei ciuperca C 6 5/8 Reg;
- suvei prelungitor C 6 5/8 Reg;
- protector cu toarta C 7 5/8 Reg;
- protector cu toarta C 6 5/8 Reg;
- protector cu toarta C 6 5/8 Reg Stg;
- amnar pentru sapa 444,5 mm;
- amnar pentru sapa 660 mm ;
- chiolbasi ;
- electrozi ;
- bentonita ;
- chimicale .
FORAJUL GAURII DE 26".
3.1. Politica PETROMAR pentru saparea gaurii de 26" are doua componente:
1. Saparea sondelor pe structuri cunoscute ( pe jackete ). In acest caz se vor monta numai burlanele de circulatie de 30" si se va sapa intervalul pentru 20".
2. Saparea sondelor pe structuri noi ( sondele de prospectare ) caz in care se va monta instalatia de prevenire cu DIVERTER , prevenitor HYDRILL 21 1/4 x 140 , burlan circulatie 20" si burlan deversor 10 3/4" cu cot.
Diverterul - flansa dubla 30 x 20 3/4" - va trebuii sa fie echipat cu ventil ( robinet cu clapet 10" x 10 at ). Iesirea diverterului trebuie orientata spre mare.
Daca sonda manifesta se va deschide obligatoriu mai intai ventilul de 10" de la diverter si apoi se inchide prevenitorul.
3.2. Seful de platforma se va asigura ca tot echipamentul , sculele si chimicalele necesare saparii gaurii de 26" sunt pe platforma si ca acestea sunt verificate si controlate.
3.3. Fluidul de foraj va fi fluid pe baza de apa de mare tratat cu polimeri de incapsulare a detritusului de tip POLYPAC - R , daca cumva in programul de foraj nu va fi prevazut altfel.
3.4. Functie de tipul sondei si de consultarea cu conducerea PETROMAR se va alege varianta :
- cu instalatie de prevenire si sapat fara largitor din primul mars ;
- fara instalatie de prevenire si sapat cu / fara largitor din primul mars ;
Se va prezenta in continoare varianta cu instalatie de prevenire si mars separat pentru largirea intervalului.
3.5. Se formeaza ansamblul de fund cu sapa R 17 1/2". Uzual acesta ar putea fi format astfel :
- sapa R 17 1/2";
- x / o M x M 7 5/8 Reg ;
- 3 x DC 9 1/2" C x M 7 5/8 Reg;
- x / o C 7 5/8 Reg x M 6 5/8 Reg;
- 6 x DC 8" C x M 6 5/8 Reg;
- x / o C 6 5/8 x M 4 1/2 IF;
- 9 x 5" HW C x M 4 1/2 IF.
Ansamblul de mai sus este considerat pentru formatiuni omogene fara probleme de foraj semnificative.
Daca conditiile de formatie nu sunt omogene , ansamblurile de fund si parametrii de foraj vor fi ajustati corespunzator.
Posibilitatea includerii in ansamblul de fund a unei geale se va lua functie de conditiile de stabilitate asteptate ale gaurii.
3.6. Inainte de inceperea sapatului se vor face probe de functionare pentru toate componentele instalatiei de prevenire inclusiv diverterul.
3.7. Se sapa pana la ajungerea la cota sabot 20" cu circulatie la fiecare bucata si manevra la 1/2 bucatii daca avansarea este mare.
3.8. Parametrii de foraj tipici ar putea fi :
- debit = 55 - 60 l /s ;
- apasare = 3 - 6 to ;
- rotatie = 80 - 90 rpm ;
- gaura va fi sapata cu noroiul specificat in proiectul de foraj ;
- regimul hidraulic va fi mentinut la un nivel care sa permita o curatire curespunzatoare a gaurii de sonda . Doua pompe vor fi utilizate tot timpul cand se foreaza.
- marsul de control va fi luat in considerare si efectuat functie de conditiile sondei si de simptomele de la manevrele facute la punerea bucatii.
3.9. Rata maxima de avansare va fi limitata la 30 m/h pentru a putea asigura curatirea gaurii si a limita posibilitatea de pierdere.
3.10. Dupa ajungerea la cota tubaj ( 20" ) fara largitor se circula si se trateaza fluidul de foraj pentru eventualele operatii geofizice si monitorizarea gazului.
3.11. Daca se pune problema initierii traiectului sondei , din acest interval , se extrage la adancimea fixata , prin proiect , de initiere a traiectului.
Se formeaza ansamblul de fund :
- sapa R 17 1/2";
- motor hidraulic tip NAVY-DRILL 11 1/2";
- reductie stramba ( functie de cat este rata ceruta de crestere );
- reductie de orientare 11 1/2" cu dispozitiv " mule shoe ";
- 5 x DC 8" ( cu partea de jos amagnetica );
- 6 x HW;
Cand se foloseste ca motor de fund TRU-DRILL - ul ( 9 1/2" ) din ansamblul de fund de mai sus va lipsi NAVY-DRILL-ul si reductia stramba .
Treptele de fixare a TRU-DRILL-ului sunt: 0,39 / 0,60 / 1,15 / 1,5 / 1,83.
3.12. Operatiile geofizice care se executa sunt cele stabilite de compartimentul geologic din baza PETROMAR.
3.13. Dupa operatiile geofizice se introduce sapa la talpa , se circula , omogenizeaza si trateaza fluidul de foraj. Se extrage sapa la zi.
3.14. Se demonteaza instalatia de prevenire .
3.15. Se monteaza burlanele de circulatie de 30" in vederea realizarii largirii intervalului sapat.
3.16. Se formeaza ansamblul de fund cu largitorul . Un ansamblu uzual ar putea fi:
- sapa R 17 1/2";
- x / o M x M 7 5/8 Reg;
- 1 x DC 9 1/2 C x M 7 5/8 Reg;
- 1 x largitor cu role Dext = 660,4 mm tip SLR-26 CxM 7 5/8 Reg;
- 2 x DC 9 1/2" C x M 7 5/8 Reg;
- x / o C 7 5/8 Reg x M 6 5/8 Reg;
- 3 x DC 8" C x M 6 5/8 Reg;
- x / o C 6 5/8 Reg x M 4 1/2 IF;
- 9 x 5" HW;
3.17. Se vor suda lase la toate imbinarile de sub largitor . Atentie la bataile la masa care pot favoriza desurubarea.
3.18. Se vor monta astfel duzele la largitor astfel incat caderile de presiune in largitor sa fie aproximativ egale cu caderele de presiune in sapa ( se optureaza duzele exterioare ale largitorului ).
3.19. Cand se sapa si largeste in acelasi timp duzele de la sapa vor fi scoase.
3.20. Largitul merge mai greu decat sapatul.
3.21. La ajungerea la talpa se circula , trateaza si omogenizeaza fluidul de foraj.
3.22. Echipamentul necesar realizarii gaurii de 26". In plus fata de echipamentul prevazut la capitolul baterea si spalarea conductorului mai sunt necesare:
- flansa dubla ( mosor ) 30 x 20 3/4" ( diverter ) cu iesire de 10".
- robinet cu clapet ( fluture ) 10" x 10 at;
- burlan deversor 10 3/4" cu cot;
- prevenitor hidraulic vertical Hy tip MSP 20" x 140 at sau
VH 21 1/4" x 140 at S;
- burlan circulatie 20" cu derivatie 12 3/4";
- manson conectare burlan circulatie - burlan derivatie ;
- prezoanele necesare imbinarilor;
- plase site vibratoare 20/40/60/80 mesh ;
- scule de instrumentatie pentru toate dimensiunile materialului tubular din sonda.
TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI 20".
4.1. Seful de platforma se va asigura ca personalul , echipamentele , materialele si sculele necesare pentru aceasta operatie se afla pe platforma si sunt verificate si in stare de functionare.
4.2. Inainte de tubaj seful de platforma va avea o intalnire cu tot personalul implicat in aceasta operatie. Se va prezenta :
- desfasurarea operatiei ;
- eventualele probleme si momente critice ce pot apare si modul de actionare ;
- norme de protecti a muncii.
4.3. Se monteaza sculele de tubaj.
4.4. Se trage in sonda si se monteaza ansamblul MUD - LINE intre doua burlane. Se strang la moment . Se da inapoi pe rampa.
4.5. Se tubeaza primele 5 - 7 burlane cu sudura imbinarilor unde este posibil si blocarea lor unde nu sunt sudabile.
4.6. Dupa tubarea siului si valvei de circulatie se umple burlanele verificandu - se ( dupa fiecare ) daca exista circulatie prin acestea ( daca iese la site ).
4.7. Se va continua tubajul conform cu programul de tubaj si cimentare. Programul va specifica pozitia componentelor aditionale ale coloanei.
- imbinarile vor fi stranse conform specificatiilor fabricantului ;
- coloana va fi umpluta la fiecare bucata ;
- viteza de coborare a coloanei va fi reglata conform cu specificatiile din programul de tubaj si cimentare.
- se va acorda atentie la trecerea coloanei prin intervalele cu probleme din timpul forajului.
- daca se impune efectuarea unei circulatii , rata va fi crescuta incet pentru a minimaliza caderile de presiune si riscul de fracturare.
4.8. Seful de platforma va verifica daca tubajul este facut conform cu diagrama de tubaj pregatita dinainte.
4.9. Tronsonul de deasupra MUD-LINE-ului va fi preselectat dinainte si va asigura un nivel al coloanei deasupra mesei rotative , la asezarea pe MUD- LINE , de 1,5 - 1.7 m.
4.10. Imbinarile tronsonului de deasupra MUD-LINE - ului vor fi blocate ( sau sudate ) daca se intentioneaza desurubarea de la MUD-LINE.
4.11. Se fixeaza coloana pe MUD-LINE.
4.12. Se monteaza capul de cimentare cu prevenitorul tip A ( oala HOSMER ) cu garnitura de 5".
4.13. Se introduc prajinile de foraj prin coloana pana la aproximativ 50 m deasupra siului si se realizeaza etansarea in capul de cimentare.
4.14. Se circula pentru curatirea si omogenizarea fluidului de foraj cu pornirea usoara a circulatiei si cuplarea ei pe ambele cai ( prajini - interior burlane ). Presiunea de circulatie va fi monitorizata continu pentru a se evita posibilitatea fracturarii in cazul formarii unui eventual dop in spatiul inelar.
4.15. In timpul circulatiei se introduc tevile de spalare pana la MUD-LINE , set de tevi care a fost pregatit dinainte ca lungime si imbinare.
4.16. Inaintea operatiei de cimentare seful de platforma va avea o intalnire cu tot personalul implicat in aceasta operatie. Se va prezenta :
- desfasurarea operatiei ;
- eventualele probleme si momente critice ce pot apare , modul de actionare si caile de comunicare ;
- normele ce trebuie respectate .
4.17. Se executa operatia de cimentare conform cu programul de tubaj si cimentare dupa efectuarea probelor la instalatii si linii. Proba liniilor 150 at.
4.18. Dupa pomparea fluidului de refulare prin prajini ( volumul acestora plus 10 % ) cu coloana inchisa , se pompeaza si prin coloana un volum egal cu volumul interior al coloanei de 20" de la capul prajinilor la valva de circulatie. Pompajul se face cu prajinile inchise.
4.19. Se scurge presiunea . Daca valva si siul tin se extrage garnitura de prajini.
4.20. Pompele de noroi si liniilae aferente vor fi pregatite pentru a fi utilizate in cel mai scurt timp posibil.
4.21. Inainte de inceperea operatiei de cimentare trebuie cunoscute urmatoarele date :
- volumele ocupate de pastele de ciment ;
- cantitatile de ciment praf ( to ) si solutie de preparare ( mc ) ;
- volumul noroiului de refulare ( mc si numar de cd la pompe ) ;
- presiunea de spargere a coloanei ;
- forta cea mai mica de smulgere si echivalentul ei de presiune cu noroiul respectiv .
Aceste presiuni nu trebuie depasite in timpul operatiei de cimentare.
4.22. Se executa operatia de spalare a spatiului inelar pana la MUD - LINE in ordinea - noroi greu de greutatea cimentului - apa pana la limpezire - noroi de greutate normala.
4.23. Pauza priza ciment functie de rezultatele probelor martor.
4.24. In cazul in care varfuri ale gradientului de presiune din pori in acest interval depasesc dreapta data de presiunea hidrostatica a solutiei de preparare a cimentului se va inchide prevenitorul si se va face in spatiul inelar o presiune care sa decaleze dreapta presiunii hidrostatice peste varfurile gradientului de presiune din pori.
4.25. Echipamentele si materiale necesare realizarii tubajului si a cimentarii.
- siu cu valva ejectabila tip III 20" ;
- burlane 20" ( filete diferite rotund / batters J 55 - 16,13 mm );
- valva de circulatie cu valva ejectabila tip III 20";
- sistemul de suspendare MUD - LINE 20";
- centrori 20";
- inele fixare 20" ;
- echipamentul si sculele pentru tubaj - cimentare :
- cap cimentare cu filet corespunzator ultimului burlan ;
- cap ( bula ) circulatie ;
- elevator tras burlane in sonda ;
- broaste cu pene coloana 20";
- clesti rotary 20";
- sablon coloana 20";
- cleste automat 20" plus anexele necesare ;
- tevi de spalare plus echipamentul de manevra ;
- scule de instrumentatii pentru coloana de 20" ( rac );
- ciment ;
- instalatia de cimentare ;
- chimicale.
ETANSARE COLOANEI DE 20".
5.1. Se trece la realizarea etansarii dupa priza cimentului.
5.2. Se desface ansamblul montat pe flansa de 30", de la aceasta imbinare , si se ridica astfel incat sa avem posibilitatea taierii burlanului de 20".
5.3. Se taie burlanul 20" la o masura mai mare decat este necesar pentru realizarea etansarii.
5.4. Se degajeaza gura putului.
5.5. Se taie la masura si se prelucreaza capul burlanului de 20" in vederea sudurii flansei 20 3/4 x 210. Masura este data de distanta de la umarul interior, in care se executa sudura , al flansei pana la baza flansei de 30".
5.6. Se taie aripioarele de la flansa 20 3/4" x 210 at detasandu-se flansa de 30" din ansamblul flansii.
5.7. Se introduce pe burlan flansa de 30" , fixandu-se in 4 prezoane.
5.8. Se fixeaza pe pe capul burlanului flansa 20 3/4" x 210 at si se executa sudura ( interior si exterior ) cu respectarea tehnologiei de sudura si asigurarea orizontalitatii flansii.
5.9. Se realizeaza o racire lenta ( imbracat flansa in barita - spre exemplu ).
5.10. Se realizeaza proba de presiune intre cordoanele de sudura ( 75 % din presiunea de turtire a burlanului ) , timp de 1/2 ore. Se consemneaza intr-un proces verbal semnat de seful de platforma , inginerul de foraj , inginerul mecanic , inginerul geolog, maistrul de foraj , maistrul mecanic , si o copie se transmite in baza Petromar.
5.11. Se reface, ansamblul flansa 20 3/4 x 210 at-30".
5.12. Se realizeaza montajul bratelor 2" x 210 at la flansa 20 3/4 x 210 at.
5.13. Echipamentul necesar realizarii etansarii coloanei de 20".
- flansa cu picior 20 3/4 x 210 x 30" ;
- ventile 2" x 210 at ;
- nipluri filetate de legatura intre corpul flansei 20 3/4" si flansa 2"x 210 pentru ventilele de legatura la brate.
- manometru , flansa si ventilele necesare pentru brat coloana ;
- flansa trecere 2" x 210 at x 2" ACF;
MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE DE PE COLOANA DE 20".
6.1. Se va monta instalatia de prevenire pe coloana de 20" in urmatoarea componenta , de la flansa cu picior in sus.
- flansa dubla 20 3/4" x 20 3/4" - 4" x 3" x 210 at ;
- prevenitor orizontal DF 20 3/4" x 210 at (in montaj bac total jos)
- prevenitor vertical VH 21 1/4" x 140 at ;
- burlan de circulatie 21 1/4" plus anexe;
6.2. Se monteaza liniile de omorare si evacuare.
6.3. Se monteaza toate anexele si legaturile instalatiei de prevenire( comenzi, stangi , ancore , etc. ) . Ancorele vor fi patru fixate la 90 de grade.
6.4. Se executa probele de presiune ale instalatiei de prevenire , cu dop in coloana de 20" , plus anexe astfel :
- 5 minute la 35 at - testul de joasa presiune ;
- 10 minute la presiunea de test care este presiunea de lucru pentru coloana respectiva , prevazuta in proiectul sondei si in programul de tubaj si cimentare.
Testele se vor face pentru fiecare element in parte al instalatiei de prevenire si anexele acesteia inclusiv manifoldul de eruptie.
6.5. Toate testele de presiune vor fi facute cu apa curata.
6.6. Daca nu exista sau daca exista probleme cu dopul , se vor efectua probe de presiune ale instalatiei de prevenire la presiunea maxima de testare a coloanei cu sabotul nefrezat si noroi in coloana.
6.7. Un proces verbal al probelor va fi intocmit si semnat de seful de platforma , inginerul de foraj , inginerul mecanic , inginerul geolog , maistrul de foraj si trimes o copie in baza Petromar.
6.8. Echipamentele si sculele necesare realizarii instalatiei de prevenire.
- prevenitor orizontal DF 20 3/4" x 210 at;
- prevenitor vertical VH 21 1/4" x 140 at ;
- flansa dubla 20 3/4" x 20 3/4" - 4" x 3" x 210 at ;
- ventile 2 1/16" x 700 at ;
- ventile 3 1/16" x 700 at ;
- boneta trecere 3" x 2 1/16";
- boneta trecere 4" x 3 1/16";
- dop proba instalatie de prevenire 20";
- burlan de circulatie 21 1/4";
- stangi comanda prevenitoare si ventil automat ;
- ventil 3 1/16" x 700 at - cu actionare hidraulica ;
- teu masiv 2 1/16" x 700 at ;
- rislag 2 1/16 x 700 at CAMERON ;
- boneta trecere 2 1/16" x 700 at - 2" x 700 at ACF ;
- flansa 2" x 210 at x 1/2" pentru manometru.
6.9. In cazul in care sonda este sapata pe un jacket , intre flansa cu picior 20 3/4"x 30" x 210 at si flansa dubla cu iesiri laterale , se monteaza un tronson de mosoare 20 3/4" x 20 3/4" x 210 at care va ridica instalatia de prevenire pe puntea superioara a jacketului.
6.10. Nu este permisa folosirea inelelor de etansare care au mai fost utilizate, la nici un tip de imbinare.
7. FORAJUL GAURII DE 17 ½".
7.1. Seful de platforma se va asigura ca tot echipamentul , sculele si chimicalele necesare saparii gaurii de 17 ½" sunt pe platforma si ca acestea sunt verificate si controlate.
7.2. Fluidul de foraj va fi cel prevazut in proiectul sondei pentru intervalul respectiv.
7.3. Se demonteaza componentele din ansamblul de fund care au fost folosite la saparea gaurii de 26" si acum nu mai sunt necesare.
7.4. Se formeaza ansamblul de fund de 17 ½" cum este specificat in proiectul sondei. Un ansamblu tipic ar putea fi :
- sapa R 17 ½" C 7 5/8 Reg ( preferabil MTA ) ;
- x / o M 7 5/8 Reg x M 7 5/8 Reg (sau DC 9½ "MxM 7 5/8 Reg);
- 3 x 9 ½" DC C x M 7 5/8 Reg;
- x / o C 7 5/8" x M 6 5/8 Reg;
- 6 x 8" DC C x M 6 5/8 Reg;
- x / o C 6 5/8 Reg x M 4 ½ IF;
- 12 x 5" HW C x M 4 ½ IF.
7.5. Se introduce ansamblul de fund pana unde se gaseste oglinda de ciment, notandu-se valoarea in raport.
7.6. Se frezeaza cimentul ( eventual ) si accesoriile coloanei pana la aproximativ 5 m deasupra siului , notandu-se in raport starea cimentului din aceasta zona.
Unregim posibil ar putea fi :
- apasare 5 - 7 to ;
- rotatie 70 - 80 rpm ;
- debit 50 - 55 l / s;
7.7. Se circula , curata si omogenizeaza
fluidul de foraj ;
7.8. Se realizeaza proba coloanei 20"
cu sabotul nefrezat conform valorilor din programul de tubaj si cimentare.
7.9. Se frezeaza restul de ciment ,
siul ( facand manevre repetate cu rotire - alezare - in zona lui pana se
realizeaza o trecere a sapei fara
probleme ) si eventualul ciment din sac , urmarindu-se ce iese la site ( ciment
, piatra de ciment , metal, etc.).
7.10. Se sapa un interval de 10 - 15 - 20 m in formatie noua , data stabilita de comun acord cu geologii platformei.
7.11. Se circula pana la curatirea si omogenizarea
fluidului de foraj.
7.12. Se extrage sapa in coloana.
7.13. Se efectueaza proba de etanseitate
a cimentarii si proba de fracturare a formatiunilor de sub siul coloanei (
leak-off test ).
Se va impune o greutate maxima
echivalenta a fluidului de foraj pana la care se va ridica presiunea care sa
dea greutatea de mai sus . Aceasta valoare este data de proiectul sondei sau
prin programul primit de la compartimentul geologic.
Liniile vor fi probate inainte
de operatie la 100 at peste presiunea estimata ( sau impusa ) care se va
realiza in timpul operatiei.
Pomparea se realizeaza cu ACF
- ul cu un debit redus notandu-se presiunea de pompare si volumul pompat la
intervale de timp regulate obtinand din aceste date un grafic din care sa
rezulte :
- presiunea de
initiere a fracturii ;
- presiunea de
fracturare ;
Pe baza datelor de mai sus se
calculeaza :
- greutatea
specifica echivalenta de initiere a fracturarii ;
-
greutatea specifica echivalenta de fracturare ;
Se noteaza volumul pompat si
volumul revenit dupa scurgerea presiunii.
Datele vor fi prelucrate de
geologii de pe platforma iar rezultatele vor fi trimese in baza Petromar si
atasate la dosarul tehnic.
In timpul operatiei se va urmari continu presiunea la coloana.
7.14. Se extrage la zi si se
introduce in ansamblul de fund un stabilizator de 17 ½" la doua bucati DC 9 ½"
formandu-se in plus un pas de 8" cu
geala fixata la mijlocul pasului.
Trebuie
sa avem intre siu si talpa o astfel de distanta incat la inceperea sapatului
stabilizatorul sa nu lucreze in coloana.
7.15. Se foreaza gaura de 17 ½" pana la adancimea fixata prin proiect
sau program scris primit din baza Petromar.
Un
regim tipic ar putea fi :
-
apasare - pana la 80 % din greutatea de sub geala ;
-
debit - 50 - 60 l / s ;
-
rotatie - 70 - 80 rpm functie de
recomandarile ptr sapa.
- functie de avansare se
circula la bucata sau chiar la ½ din bucata.
- problemele cu controlul solidelor si aglomerarile de argile vor fi rezolvate cu prioritate oprind forajul
pana la restabilirea situatiei normale prin circulatii si tratamente ale
fluidului de foraj.
- marsurile de control ale gaurii de sonda vor fi facute ori de cate ori
conditiile specifice de gaura o cer , pe toata lungimea sau pe lungimea sapata.
Daca se sapa cu sape
performante care tin mai mult de 100 m , la fiecare 100 m sapati se va executa
un mars de control pe lungimea sapata .
Daca conditiile din sonda (
duritatea rocilor ) impun introducerea unui amortizor, acesta va fi introdus in
ansamblul de fund conform cu instructiunile date de fabricant .
7.16. Viteza de avansare va fi redusa
pana la un maxim de 10 m/h cu 20 de metrii inainte de orice obiectiv geologic
anticipat.
7.17. Circulatiile pentru recoltare de
probe si decizia de a lua carota apartin compartimentului geologic ( geologii
de pe platforma ).
7.18. Dupa ajungerea la adancimea
fixata prin program ( proiect ) , se circula pana cand gaura este curata ,
noroiul este omogen , si nu exista gaze in noroi.
7.19. Se efectueaza un mars de control si
calibrare a gaurii pana la sabot.
7.20. Circulat
la sabot pentru curatirea fluidului de foraj cu efectuarea de manevre specifice
de demansonare.
7.21. Introdus la talpa cu realizarea
eventualelor corectari ale gaurii.
Circulat , tratat , omogenizat fluidul de foraj in vederea realizarii operatiilor geofizice ( cand acestea sunt cerute prin program ).
7.23. Se extrage sapa la zi.
7.24. Se executa operatiile geofizice .
Setul de operatii geofizice se stabileste de catre compartimentul geologic din
Petromar.
Daca
nu merg sculele jos se face un mars cu acelasi ansamblu de fund pentru
aranjarea gaurii.
7.25. Se introduce ansamblul de fund cu
care s-a sapat la talpa , cu circulatii intermediare la sabot si ½ din
intervalul sapat , circulatii facute functie de de natura noroiului ,
conditiile din timpul sapatului si timpul trecut de la ultima circulatie.
7.26. Se corecteaza daca este nevoie.
7.27. Se circula , curata si
omogenizeaza fluidul de foraj.
7.28. Se extrage la zi.
7.29. Se formeaza ansamblul de fund
pentru sablonare cu doi stabilizatori plasati la sapa si 18 m.
7.30. Se introduce la talpa cu
corectarile necesare acolo unde se impun , urmarindu-se ( pe cat posibil ) daca
lucreaza sapa sau stabilizatorii , notandu-se intervalele corectate.
Se
urmareste natura detritusului de la site ( daca iese daramatura ) si in ce
proportie fata de eventualul detritus nou. Daca gaura se darama se ingreuneaza
fluidul de foraj si se circula pana la curatire .
Ritmul de introducere
nu trebuie sa fie accelerat pentru a se evita posibilitate unei impanari
mecanice a ansamblului de fund in gaura ( mai ales in formatiuni tari)
7.31. Se circula pana la curatirea
gaurii , omogenizare fluidului de foraj si realizarea lipsei gazului din noroi
.
7.32. Se extrage la zi.
7.33. Se formeaza ansamblul de fund cu
trei stabilizatori S + 9 + 18 m . Se introduce la talpa cu aceleasi proceduri
ca la ansamblul de fund cu doi stabilizatori.
Acest mars poate lipsi
daca gaura este buna.
7.34. Daca se doreste realizarea unei
masuratori de deviatie , la ultimul mars preconizat a se face , se introduce in
ansamblul de fund un DC amagnetic si inelul TOTCO , daca se doreste si azimutul
, sau numai inelul daca se vrea numai inclinarea . La extragere se arunca
aparatul pentru masuratoarea multipunct.
7.35. Inaintea extragerii pentru
realizarea tubajului coloanei 13 3/8" se circula , trateaza , si omogenizeaza
fluidul de foraj in vederea tubajului tinand seama de urmatoarele lucruri :
- tratament cu grafit ( in conditii grele de gaura ) ;
- aducerea in parametrii reologici stabili a fluidului de foraj ;
- la un tratament cu titei sau motorina pentru lubrefiere , procentul de la
care efectul este vizibil trebuie sa fie mai mare de 3%.
7.36. Se extrage sapa , urmarindu-se comportarea gaurii de sonda , la
sabot . Se vor face marsuri pana starea gaurii este corespunzatoare pentru
tubaj.
7.37. Se schimba bacurile de 5"din instalatia de
prevenire cu bacuri de 13 3/8"
Acest punct poate lipsi daca
sonda este sapata in zone cunoscute , fara probleme de control a sondei si
exista acordul conducerii Petromar pentruaceasta.
7.38. Se continua extragerea sapei la
zi.
7.39. In cazul initierii traiectului de
sonda din zona intervalului 13 3/8" , cu motor de fund ( TRU - DRILL ) , trebuie sa cunoastem urmatoarele
:
1. Date despre motorul de fund TRU - DRILL
- treptele de
reglaj ale motorului sunt : 0.39 / 0.76 / 1.15 / 1.5 / 1.83 grade.
- reglarea treptei
de inclinare se face de la suprafata ;
- debitele de
functionare sunt cuprinse intre 2400 - 3600 l/min .
- stabilizatorul
care poate fi atasat la partea de jos amplifica efectul
de inclinare si are lame drepte.
2. Exemplu de ansamblu de fund cu TRU -
DRILL.
- sapa R 17 ½" ;
- motor de fund -
fixat in functie de rata de crestere si posibilitatea de trecere
prin coloana de 20".
- 2 x DC AM 8";
- 6 x DC 8";
- geala de foraj ;
- 2 x DC 8";
- 9 x 5" HW.
3. Lucrari pregatitoare :
Dupa introducerea la sabot a
ansamblului de fund cu motorul se fac urmatoarele pregatiri :
- se formeaza
pasul de avansare pentru stiring ( de preferat mai lung sau cel mai lung ) la
care se monteaza capul de circulatie special cu presetupa si la care se leaga
furtunul rotary de rezerva , daca exista , sau furtunul de la tija.
- se introduce pasul de avansare la dublu suspendandu-l cu un elevator.
- trebuie formati
dinainte pasii necesari pentru avansarea cu stiringul, atat cat se crede ca este nevoie , si vor fi
dati la deget.
- se fac pregatirile pentru introducerea electrodei in pasul de avansare
de la dublu ( pregatiri ce constau in realizarea traiectului cablului de la
masina la electroda prin intermediul rolelor ( granicelor ) de ghidaj , trecand
printr-o rola fixata sub geamblac ).
- se introduce
electroda in pasul de avansare.
- se introduce la
talpa .
- se pune pasul de
avansare in garnitura .
- se introduce
electroda pana se cupleaza in scaunul reductiei de orientare , fixata pe
directia curburii motorului de fund ( TRU - DRILL )
- se fixeaza
cablul deasupra presetupei cu o sarniera ( pentru a nu misca electroda in
timpul manevrei de sapat ) .
4. Modul de sapare . Exemplu.
- garnitura se
fixeaza in dreapta fata de azimutul dorit (aprox 30[PS1] )
pentru a anihila momentul reactiv.
- se pornesc pompele pentru un debit la TD de 9 5/8" de :
- 2400 l/s - minim ;
-
3000 l/s - optim ;
-
3600 l/s - maxim ;
- apasare : 8 - 10 to pentru sapa R 17 ½" si rata de
0.6 /
10m.
- se fixeaza
azimutul si o marja de miscare a indicatorului care se corecteaza astfel : daca
acul se misca in dreapta , spre marginea marjei, crestem apasarea pe sapa, daca
se misca in stanga micsoram apasarea pe sapa ( se pune frana ).
- la fiecare bucata
sapata in dreptul racordului garnitura se tine nemiscata si cu pompele oprite
se fac citirile de deviatie. La valoarea citita se adauga declinatia magnetica
( pentru zona platformelor romanesti aceasta este de 4 ).
7.39. Responsabilitatea de stabilire a
ansamblului de fund , si a regimurilor pentru initiere a traiectului programat
revine specialistului cu deviatia.
8. TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI 13 3/8"
Seful de platforma se va asigura ca personalul , echipamentele , materialele si sculele necesare pentru aceasta operatie se afla pe platforma si sunt verificate si in stare de functionare.
Seful de platforma se va asigura ca diagrama de tubaj este intocmita , burlanele sunt sablonate si verificate , siul si niplu cu valva sunt montate la burlane , starea podului de tubaj este corespunzatoare , etc .
Inaintea inceperii operatiei de tubaj seful de platforma va avea o intalnire cu tot personalul implicat in aceasta operatie . Se vor prezenta :
- desfasurarea operatiei ;
- eventualele probleme si momente critice ce pot apare si modul de actionare;
- normele de protectia muncii .
8.4. Se demonteaza sculele de foraj si se monteaza sculele de tubaj , inclusiv clestele automat.
Se trage in sonda si se monteaza ansamblul MUD - LINE intre doua burlane . Se strang la momentul prescris de firma constructoare . Se da inapoi pe rampa.
Se tubeaza primele 5-7 burlane cu blocarea lor ( sudura sau blocarea cu pasta - functie de gradul otelului . )
Dupa tubarea siului si a niplului cu valva se umplu burlanele si se verifica (pentru fiecare ) daca exista circulatie directa .
8.8. Se va continua tubajul conform cu programul de tubaj si cimentare. Programul va specifica pozitia componentelor aditionale ale coloanei.
- imbinarile vor fi stranse conform specificatiilor fabricantului ;
- coloana va fi umpluta la fiecare bucata ;
- viteza de coborare a coloanei va fi reglata conform cu specificatiile din programul de tubaj si cimentare.
- se va acorda atentie la trecerea coloanei prin intervalele cu probleme din timpul forajului.
- daca se impune efectuarea unei circulatii , rata va fi crescuta incet pentru a minimaliza caderile de presiune si riscul de fracturare.
8.9. Seful de platforma va verifica daca tubajul este facut conform cu diagrama de tubaj pregatita dinainte.
8.10. Tronsonul de deasupra MUD-LINE-ului va fi preselectat dinainte si va asigura un nivel al coloanei deasupra mesei rotative , la asezarea pe MUD- LINE , de 1,5 - 1.7 m.
8.11. Imbinarile tronsonului de deasupra MUD-LINE - ului vor fi blocate ( sau sudate ) daca se intentioneaza desurubarea de la MUD-LINE.
Este necesar a fi ales burlanul care se situeaza in dreptul etansarii , verificandu-se daca acesta este la cota nominala si nu este ovalizare.
8.13. Se fixeaza coloana pe MUD-LINE.
8.14. Se monteaza capul de circulatie.
Inaintea operatiei de cimentare seful de platforma va avea o intalnire cu tot personalul implicat in aceasta operatie . Se va prezenta :
- desfasurarea operatiei ;
- eventualele probleme si momente critice ce pot apare , modul de actionare si caile de comunicare ;
- normele de protectia muncii ce trebuie respectate.
Se circula 1-2 volume pentru curatirea , omogenizarea si aranjarea noroiului . Circulatia trebuie pornita usor si facuta cu debit redus pentru a nu spirui valva sau sabotul si pentru a nu crea caderi de presiune mari in spatiul inelar.
Se noteaza presiunea de circulatie la debitul respectiv.
Se monitorizeaza continuu nivelele de la habe si orice anomalie crestere sau scadere se va anunta imediat.
8.17. Inainte de inceperea operatiei de cimentare trebuie cunoscute urmatoarele date :
- volumele ocupate de pastele de ciment ;
- cantitatile de ciment praf ( to ) si solutie de preparare ( mc ) ;
- volumul noroiului de refulare ( mc si numar de cd la pompe ) ;
- presiunea de spargere a coloanei ;
- forta cea mai mica de smulgere si echivalentul ei de presiune cu noroiul respectiv .
- numarul de curse duble pentru fiecare din volumele de mai sus.
Aceste presiuni nu trebuie depasite in timpul operatiei de cimentare.
8.18. Se testeaza liniile de cimentare la 150 at.
Se executa operatia de cimentare , preparandu-se si pompandu-se , cu pornirea usoara a circulatiei , cantitatile si volumele stabilite prin calcule si programul de tubaj si cimentare.
Daca se foloseste primul dop de cimentare trebuie studiata cu atentie membrana ( grosime ei ).
La introducerea dopului al doilea se va inchide prevenitorul inaintea deschiderii capului de cimentare pentru a se evita denivelarea datorata diferentei de densitate.
Plasarea dopului pe valva va fi corelata cu volumul noroiului de refulare. Ultimii metrii cubi de noroi de refulare vor fi pompati cu debit redus . Inainte de cimentare trebuie construita diagrama : volum pompat / adancime / nr. curse duble.
Se scurge presiunea din coloana la zero ( daca este posibil ) urmarindu-se daca valva si siul tin . Daca tin se va lasa coloana deschisa , daca nu se va tine in presiune.
8.24. In cazul in care varfuri ale gradientului de presiune din pori in acest interval depasesc dreapta data de presiunea hidrostatica a solutiei de preparare a cimentului se va inchide prevenitorul si se va face in spatiul inelar o presiune care sa decaleze dreapta presiunii hidrostatice peste varfurile gradientului de presiune din pori.
Se executa operatia de spalare a tronsonului pana la MUD-LINE care poate fi facuta in doua moduri :
- cu tevile de spalare - in ordinea - noroi greu de greutatea cimentului - apa pana la limpezire - noroi de greutate normala.
- prin desurubare de la MUD-LINE - cunoscand numarul de ture pentru desurubarea MUD-LINE pana la orificiile de spalare . Se respecta regula densitatilor de mai sus.
Nu trebuie introduse tevile de spalare inainte de pomparea cimentului pentru a se putea inchide prevenitorul la introducerea dopului .
Tevile se introduc la pomparea noroiului de refulare.
Pauza priza ciment functie de rezultatele probelor martor.
Echipamentele si materialele necesare realizarii tubajului si a cimentarii :
- siu cu valva ejectabila tip III 13 3/8" ;
- burlane 13 3/8" ;
- reductii pentru diverse tipuri de burlane inclusiv pentru mud-line;
- niplu cu valva ejectabila tip III 13 3/8" ;
- sistem de suspendare mud line 13 3/8 ";
- centrori 13 3/8 " x 453 mm ;
- inele fixare 13 3/8" ;
- cuie fixare ;
- dop cu membrana 13 3/8" ;
- dop masiv 13 3/8";
- echipamentul si sculele pentru tubaj - cimentare :
- cap de cimentare cu filet pentru ultimul burlan ;
- cap ( bula ) circulatie ;
- chiolbasi 400 to lungi ;
- elevator tras burlane in sonda ;
- elevator tip greu ;
- broaste cu pene plus anexe ;
- adapterele pentru tubajul coloanei 13 3/8";
- clesti rotary ;
- sablon coloana 13 3/8 " ( functie de grosimea de perete )
- protectoare tras burlane in sonda ;
- cleste automat pentru 13 3/8" plus anexele necesare
- tevi de spalare plus echipamentul de manevra necesar
- sculele de instrumentatie pentru coloana ( rac )
- unsoare de etansare ;
- pasta de blocare ;
- ciment ;
- instalatia de cimentare ;
- chimicalele necesare .
Se trece la realizarea etansarii coloanei de 13 3/8".
9. ETANSAREA COLOANEI DE 13 3/8".
Seful de platforma se va asigura ca echipamentul pentru realizarea etansarii coloanei de 13 3/8" se afla pe platforma , este verificat si in stare corespunzatoare.
Se trece la realizarea etansarii dupa priza cimentului constatata prin probele martor.
Se ancoreaza intreaga instalatie de prevenire cu cabluri de macaraua sondei . Se desface imbinarea de deasupra flansei cu mufa si picior 20 ¾ x 210 at in care intra penele pentru coloana 13 3/8". Se ridica cat se poate .
Se efectueaza prima taiere a coloanei la aproximativ 1 m fata de flansa cu mufa si picior . Burlanul ramas deasupra flansei trebuie sa fie mai mare decat grosimea flansei intermediare pentru coloana de 13 3/8" si a locasului din flansa cu pene pentru 9 5/8".
Se indeparteaza stutul de coloana si instalatia de prevenire de deasupra.
Se practica in coloana ramasa doua gauri deasupra suprafetei de etansare, de care se va prinde coloana cu chei de tachelaj si cabluri prinse de macara. Se prelucreaza capul burlanului pentru a nu se strica garniturile penelor.
Se curata locasul penelor , se introduc penele ( inainte de prinderea cheilor de tachelaj ) . Tragem de coloana cu greutatea tronsonului pana la mud-line . Se monteaza penele . Descarcam sarcina observand daca penele au tras.
Se monteaza flansa intermediara 20 ¾" x 210 at x 13 5/8" x 350at masurand daca inelul de etansare este suficient de mare pentru a nu permite puparea flansilor . Se strang prezoanele .
Se introduce pasta de etansare in prima garnitura de jos a flansei intermediare . Pasta de etansare se introduce cu o presa cu surub , suficient de multa pentru a asigura etansarea , dar cu atentie pentru a nu papusa burlanul. Inaintea etansarii complete se umple spatiul ce urmeaza a fi probat cu motorina.
Se efectueaza proba de presiune a spatiului cuprins intre prima garnitura a flansei intermidiare - inelul de etansare - penele coloanei de 13 3/8" cu motorina la o presiune de maximum 80% din presiunea de turtire a burlanului pe care se efectueaza etansarea. Timp de proba 15 minute . Aceste reguli se vor respecta si pentru probele urmatoare.
Se introduce pasta de etansare in a doua garnitura a flansii intermediare reluandu-se tot procesul pana la proba inclusiv in aceleasi conditii.
Se taie si se prelucreaza burlanul la masura data de locasul flansii cu pene pentru coloana de 9 5/8". Nu trebuie taiat burlanul la masura mai devreme de acest moment pentru ca daca exista probleme la etansarile anterior facute acestea trebuie demontate si remediate.
Se monteaza flansa 13 5/8" x 350 at x 13 5/8" x 700 at cu locas de pene pentru coloana 9 5/8" si iesiri laterale de 2 1/16" x 700 at.
Se introduce pasta de etansare in prima garnitura de etansare de jos a flansii de mai sus . Se realizeaza proba de presiune sub aceasta garnitura.
Se realizeaza acelasi lucru pentru garnitura de sus si se realizeaza proba de presiune intre cele doua garnituri ale flansii.
Daca probele sunt concludente realizarea etansarii coloanei se considera incheiata si se intocmeste un proces verbal de consemnare a probelor semnat de seful de platforma , ing. mecanic , ing foraj , ms mecanic , ms foraj.
Echipamentele necesare realizarii etansarii coloanei 13 3/8" :
- flansa intermediara 20 ¾" x 210 at x 13 5/8" x 350 at ;
- flansa dubla 13 5/8" x 350 at x 13 5/8" x 700 at ;
- inel etansare 20 ¾" x 210 at ;
- inel etansare 13 5/8" x 350 at ;
- pasta de etansare ;
- presa pentru pasta de etansare ;
- pompa de presiune.
MONTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COLOANA DE 13 3/8" SI TESTAREA ACESTEIA .
10.1. Seful de platforma se va asigura daca tot echipamentul necesar montarii si testariiinstalatiei de prevenire se afla pe platforma si va verifica vizual starea lor.
10.2. Se va monta instalatia de prevenire pe coloana de 13 3/8" in urmatoarea componenta , de la flansa cu iesiri laterale de 2 1/16" x 700 at si locas de pene pentru coloana de 9 5/8" , in sus :
- flansa dubla 13 5/8" x 700 at - 13 5/8" x 700 at cu iesiri laterale de 2 1/16" x 700 at si 3 1/16" x 700 at.
- prevenitor de eruptie tip DM 13 5/8" x 700 at cu bacul total montat in sertarul de sus si bacul de 5" montat in sertarul de jos.
- mosor de trecere 13 5/8" x 700 at - 13 5/8" x 700 at montat pentru realizarea legaturii intre cele doua prevenitoare orizontale.
- prevenitor de eruptie tip DF 13 5/8" x 700 at cu bacuri de 5" in ambele sertare si iesire laterala de 3 1/16" x 700 at pentru legatura liniei de evacuare.
- prevenitor de eruptie tip VH 13 5/8" x 350 at S ( flansa de baza pentru tipul S este de 13 5/8" x 700 at.).
10.3. Linia de evacuare va fi legata in prevenitorul orizontal de sus (in "burta"lui )
10.4. Linia de omorare va fi legata in mosorul cu iesiri laterale de sub trenul de prevenitoare. Iesirea laterala de 3 1/16" x 700 at va fi blocata cu flansa oarba , sau se va monta manometru.
10.5. La sapare sondelor pe jacketele de productie ( zone cunoscute ) intervin urmatoarele modificari :
- exista doar un singur prevenitor orizontal de 13 5/8" x 700 at cu bacul de 5" in sertarul de sus si bacul TOTAL in sertarul de jos.
- exista intre flansa dubla cu penele de etansare pentru 9 5/8" si flansa dubla cu iesiri laterale de 2 1/16" si 3 1/16" x 700 at unul sau mai multe mosoare prelungitoare 13 5/8" x 700 at - 13 5/8" x 700 at care fac posibila aducerea instalatiei de prevenire la nivelul unei punti de lucru a jacketului.
10.6. Dupa realizarea tuturor imbinarilor , a liniilor de omorare si evacuare , a montarii montarii ventilelor de 2 1/16" x 700 at de pe flansa dubla cu penele de etansare pentru coloana de 9 5/8" , a tuturor legaturilor de comanda si a testelor de functionare corespunzatoare pentru inchiderea / deschiderea tuturor bacurilor se realizeaza programul de probe de presiune pentru instalatia de prevenire.
10.7. Se monteaza dopul cupa " F " la o prajina de calitate superioara . Sub dop nu trebuie sa existe sarcina ( nimic intercalat in garnitura ) .
10.8. Se introduce dopul astfel incat garnitura dopului sa intre in burlanul de 13 5/8" ( zona etansarii ) si se asigura elevatorul.
10.9. In functie de presiunile ce se vor dezvolta la probe se calculeaza sarcina de tragere exercitata in prajina si se compara cu sarcinile limita la tractiune ale imbinarilor si ale prajinilor.
10.10. Se executa probele de presiune ale instalatiei de prevenire , plus anexe astfel :
- 5 minute la 35 at - testul de joasa presiune ;
- 10 minute la presiunea de test care este presiunea de lucru pentru coloana respectiva , prevazuta in proiectul sondei si in programul de tubaj si cimentare.
10.11.Testele se vor face pentru fiecare element in parte al instalatiei de prevenire plus anexele acesteia inclusiv manifoldul de eruptie .
10.12. Toate testele vor fi facute cu apa curata.
10.13. Bacul total va fi probat odata cu testul de proba al coloanei.
10.14. Dupa finalizarea probelor se va controla spatiul inelar dintre coloana 13 3/8" si 20" si se va umple cu masura daca este necesar.
10.15. Se monteaza burlanul de circulatie si anexele acestuia.
10.16. Un proces verbal al probelor va fi intocmit si semnat de seful de platforma , inginerul de foraj , inginerul mecanic , inginerul geolog , ms. foraj . O copie a acestuia va fi trimesa in baza Petromar.
Echipamentul si sculele necesare realizarii instalatiei de prevenire si testarii acesteia :
- flansa dubla 13 5/8" - 13 5/8" - 700at cu iesiri laterale de 2 1/16" si 3 1/16" x 700 at ;
- flansa dubla 13 5/8" - 13 5/8" - 700at;
- prevenitor DM 13 5/8" x 700 at ( TOTAL / 5" );
- prevenitor DF 13 5/8" x 700 at ( 5" / 5" );
- prevenitor VH 13 5/8" x 350 at tip S;
- burlan de circulatie cu legaturile necesare;
- ventil manual 3 1/16" x 700 at;
- ventil automat 3 1/16" x 700 at;
- ventil manual 2 1/16" x 700 at;
- teu 2 1/16" x 700 at;
- ventil unic sens ( rislag ) 2 1/16" x 700 at;
- reductie de trecere 2 1/16" x 700 at x 2" ACF;
- inele de etansare 2 1/16" ; 3 1/16" ; 13 5/8" x 700 at;
- prezoanele necesare realizarii imbinarilor;
- ventil cu ac 1 11/16" x 700 at;
- flansa 2 1/16" x 700 at cu iesire pentru ventil 1 11/16" x 700 at;
- bobeta de trecere 2 1/16" x 700 at x 3 1/16" x 700 at;
- manometru de 150 at;
- dop cupa "F" 13 5/8" plus garnitura de rezerva;
- ACF-ul verificat;
- mosoare prelungitoare cand este cazul, de de 13 5/8" - 700at;
- flansa oarba 3 1/16" x 700 at;
- stangi comanda prevenitoare si ventile de pe linia de evacuare;
10.18. Nu este permisa folosirea inelelor de etansare care au mai fost utilizate la nici un tip de imbinare.
10.19. Instalatia de prevenire va fi ancorata cu patru ancore fixate la 90
Liniile de evacuare si de omorare vor fi ancorate, prelund greutatea lor pentru a se evita eventuala deteriorare a imbinarilor sau ruperea lor.
11. SAPAREA GAURII DE 12 1/4"
11.1. Seful de platforma se va asigura ca tot echipamentul , sculele si chimicalele necesare saparii gaurii de 12 1/4" sunt pe platforma si ca acestea sunt verificate si controlate.
11.2. Fluidul de foraj va fi cel prevazut in proiectul sondei pentru intervalul respectiv.
11.3. Se demonteaza componentele din ansamblul de fund care au fost folosite la saparea gaurii de 17 1/2" si acum nu mai sunt necesare.
11.4. Se formeaza ansamblul de fund pentru frezarea cimentului :
- freza frontala ( incarcata cu vidia );
- patru DC 8" ;
- geala ;
- DC 8";
- sase prajini HW.
11.5. Se introduce ansamblul de fund pana unde se gaseste oglinda de ciment , notandu-se aceasta valoare in raport . Introducerea se face cu mansonarea garniturii cu un manson Bettis pe pas.
11.6. Se frezeaza cimentul ( eventual ) si accesoriile coloanei pana la aproximativ 5 m deasupra siului , notandu-se in raport starea cimentului din aceasta zona.
11.7. Se circula , curata si omogenizeaza fluidului de foraj.
11.8. Se realizeaza proba de presiune a coloanei cu sabotul nefrezat conform cu specificatiile din programul de tubaj si cimentare ( cu apa sau cu fluid ) . Se intocmeste urmatoarea fisa a probei :
Proba coloanei
- diametrul si adancimea de tubaj ;
- inaltimea de cimentare ;
- componenta coloanei :
- densitatea fluidului de foraj:
- oglinda cimentului in coloana :
- oglinda cimentului dupa frezare :
- presiunea maxima interioara admisa :
- presiunea interioara la care s-a efectuat proba :
- datele de baza ale probei :
- volumul pompat ;
- presiunea ;
- debitul ;
- valoarea presiunii de proba dupa : 15 min si dupa 30 min
- volumul de fluid recuperat dupa scurgere .
11.9. Se frezeaza restul de ciment , siul ( realizand manevre repetate cu rotire - alezare - in zona siului pana la o trecere a frezei fara probleme ) si eventualul ciment din sac , urmarindu-se ce iese la site la site ( ciment , piatra de ciment , metal etc ).
Se lucreaza in gaura vie cca 1/2 m cu manevre repetate pentru curatirea corespunzatoare a gaurii ( sacului ).
11.10. Se extrage freza la zi astfel incat la introducere sa se poata pune al doilea manson pe pas.
11.11. Se formeaza ansamblul de fund cu sapa de 12 1/4" si se introduce , eventual cu punerea celui de al doilea manson , la talpa.
Componenta ansamblului de fund este data in proiectul sondei.
La alcatuirea ansamblului de fund din acest punct se tine cont de : tipul sondei verticala / dirijata ; pozitia traiectului real fata de cel teoretic ; restrictia de a lucra cu stabilizatorii in coloana, componenta pachetelor de egala forabilitate ce urmeaza a fi traversate.
11.12. Se circula , trateaza , omogenizeaza fluidul de foraj sau se schimba cu un nou fluid necesar saparii noului interval.
11.13. Se sapa un interval de 10-15-20 m in noua formatiune , valoarea fiind stabilita de comun acord cu geologii platformei.
11.14. Daca se realizeaza leak-off test se procedeaza conform cu punctul 7.13 dupa retragerea sapei in coloana.
11.15. Se continua sapatul pana la intalnirea unei formatiuni ce necesita luarea unei carote sau pana la adancimea proiectata.
11.16. Regimul va fi stabilit de calculele privind optimizarea fie a vitezei de foraj fie a traiectului sondei.
11.17. In cazul initierii traiectului de sonda in zona intervalului 9 5/8" , cu motor de fund , vezi notele de la punctul 7.39.
11.18. Dupa ajungerea la adancimea fixata prin program ( proiect ) , se circula pana la curatirea si omogenizarea fluidului de foraj si nivelul gazului in noroi nu prezinta pericol pentru siguranta sondei.
11.19. Se efectueaza un mars de control si calibrare a gaurii pana la sabot.
11.20. Se circula la sabot cu efectuarea de manevre specifice de demansonare.
11.21. Se introduce la talpa cu efectuarea eventualelor corectari ale gaurii.
11.22. Se circula , trateaza , omogenizeaza fluidul de foraj in vederea realizarii operatiilor geofizice ( cand acestea sunt cerute prin proiect sau prin programul primit. Daca se efectueaza operatii geofizice a se vedea si notele de la pct.7.24.
11.23. Se extrage garnitura la zi.
11.24. Se formeaza ansamblul de fund pentru sablonarea gaurii cu doi stabilizatori plasati la sapa si 18 m.
11.25. Se introduce la talpa cu corectarea gaurii acolo unde se impune , urmarindu-se ( pe cat posibil ) daca lucreaza sapa sau stabilizatorii , notandu-se intervalele corectate .
Ritmul de introducere nu trebuie sa fie accelerat pentru a se evita posibilitatea unei impanari mecanice a ansamblului de fund in gaura ( mai ales in formatiuni tari ).
11.26. Se circula , curata si omogenizeaza fluidul de foraj.
11.27. Se extrage garnitura la zi.
11.28. Se formeaza ansamblul de fund cu trei stabilizatori S + 9 + 18 m . Se introduce la talpa in aceleasi conditii .
Acest mars poate sa nu fie efectuat daca starea gaurii de sonda este buna si exista acordul conducerii in acest sens.
11.29. Daca se doreste realizarea unei masuratori de
deviatie , la ultimul mars preconizat a se face , se introduce in ansamblul de
fund un DC amagnetic si inelul TOTCO , daca se doreste si azimutul , sau numai
inelul daca se vrea numai inclinarea . La
extragere se arunca aparatul pentru masuratoarea multipunct.
11.30. Inaintea extragerii pentru
realizarea tubajului coloanei 13 3/8" se circula, trateaza , si omogenizeaza
fluidul de foraj in vederea tubajului tinand seama de urmatoarele lucruri :
- tratament cu grafit ( in conditii grele de gaura ) ;
- aducerea in parametrii reologici stabili a fluidului de foraj ;
- la un tratament cu titei sau motorina pentru lubrefiere , procentul de la
care efectul este vizibil trebuie sa fie mai mare de 3%.
11.31. Se extrage sapa , urmarindu-se comportarea
gaurii de sonda , la sabot. Se vor face marsuri pana starea gaurii este
corespunzatoare pentru tubaj.
11.32. Se
schimba bacurile de 5"din instalatia de prevenire cu bacuri 133/8"
Acest punct poate lipsi daca
sonda este sapata in zone cunoscute , fara probleme de control a sondei si
exista acordul conducerii Petromar pentruaceasta.
11.33. Se continua extragerea sapei la
zi.
12. TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI DE 9 5/8".
12.1. Se vor respecta procedurile stabilite la punctele 8.1. - 8.7.
12.2. Se va continua tubajul conform cu programul de tubaj si cimentare care va specifica si eventuala utilizare a niplului de cimentare etajata precum si a pozitiei lui.
- imbinarile vor fi stranse conform cu specificatiile fabricantului pentru tipul respectiv de imbinare ;
- coloana va fi umpluta la trei burlane in intervalul coloanei precedente si la fiecare burlan in intervalul de gaura libera urmarindu-se diagrama de dislocuire a fluidului de foraj;
- viteza de coborare a coloanei va fi cea prevazuta in programul de tubaj si cimentare sau in proiectul sondei.
- se va acorda atentie la trecerea prin intervalele cu probleme din timpul forajului sau cele din timpul marsurilor de corectare;
- daca se impune efectuarea unei circulatii , pe parcurs , rata de pompare va fi crescuta incet pentru a minimaliza caderile de presiune si riscul de fracturare;
- montajul si utilizarea N.C.E. se va face cu asistenta specializata.
12.3. Seful de platforma va verifica daca tubajul este facut conform cu diagrama de tubaj pregatita dinainte si daca centrorii si inelele sunt fixate conform normelor.
12.4. Tronsonul de deasupra MUD-LINE-ului va fi preselectat dinainte si va asigura un nivel al coloanei deasupra mesei rotative , la asezarea pe MUD- LINE , de 1,5 - 1.7 m.
12.5. Imbinarile tronsonului de deasupra MUD-LINE - ului vor fi blocate ( sau sudate ) daca se intentioneaza desurubarea de la MUD-LINE.
12.6. Este necesar a fi ales burlanul care se situeaza in dreptul etansarii , verificandu-se daca acesta este la cota nominala si nu este ovalizare.
12.7. Se fixeaza coloana pe MUD-LINE.
12.8. Se monteaza capul de circulatie.
12.9. Daca operatia de cimentare se efectueaza intr-o singura treapta ( fara N.C.E. ) procedura de urmat este cea prevazuta la punctele urmatoare . Daca operatia de cimentare se efectueaza in doua trepte ( cu N.C.E. ) procedura de urmat este cea prevazuta la capitolul " Tubajul si cimentarea coloanei de 7" " cu adaptarea dimensiunilor corespunzator.
12.10. Se circula 1-2 volume pentru curatirea , omogenizarea si aranjarea noroiului . Circulatia trebuie pornita usor si facuta cu debit redus pentru a nu spirui valva sau sabotul si pentru a nu crea caderi de presiune mari in spatiul inelar.
Se noteaza presiunea de circulatie la debitul respectiv.
Se monitorizeaza continuu nivelele de la habe si orice anomalie crestere sau scadere se va anunta imediat.
12.11. Inaintea operatiei de cimentare seful de platforma va avea o intalnire cu tot personalul implicat in aceasta operatie . Se va prezenta :
- desfasurarea operatiei ;
- eventualele probleme si momente critice ce pot apare , modul de actionare si caile de comunicare ;
- normele de protectia muncii ce trebuie respectate.
12.12. Inainte de inceperea operatiei de cimentare trebuie cunoscute urmatoarele date :
- volumele ocupate de pastele de ciment ;
- cantitatile de ciment praf ( to ) si solutie de preparare ( mc ) ;
- volumul noroiului de refulare ( mc si numar de cd la pompe ) ;
- presiunea de spargere a coloanei ;
- forta cea mai mica de smulgere si echivalentul ei de presiune cu noroiul respectiv .
- numarul de curse duble pentru fiecare din volumele de mai sus.
Aceste presiuni nu trebuie depasite in timpul operatiei de cimentare.
12.13. Se testeaza liniile de cimentare la 150 at.
Se executa operatia de cimentare , preparandu-se si pompandu-se , cu pornirea usoara a circulatiei , cantitatile si volumele stabilite prin calcule si programul de tubaj si cimentare.
12.15. Daca se foloseste primul dop de cimentare trebuie studiata cu atentie membrana ( grosime ei ).
12.16. La introducerea dopului al doilea se va inchide prevenitorul inaintea deschiderii capului de cimentare pentru a se evita denivelarea datorata diferentei de densitate.
Plasarea dopului pe valva va fi corelata cu volumul noroiului de refulare. Ultimii metrii cubi de noroi de refulare vor fi pompati cu debit redus . Inainte de cimentare trebuie construita diagrama : volum pompat / adancime / nr. curse duble.
12.18. Se scurge presiunea din coloana la zero ( daca este posibil ) urmarindu-se daca valva si siul tin . Daca tin se va lasa coloana deschisa , daca nu se va tine in presiune.
12.19. In cazul in care varfuri ale gradientului de presiune din pori in acest interval depasesc dreapta data de presiunea hidrostatica a solutiei de preparare a cimentului se va inchide prevenitorul si se va face in spatiul inelar o presiune care sa decaleze dreapta presiunii hidrostatice peste varfurile gradientului de presiune din pori.
12.20. Pauza priza ciment functie de rezultatele probelor martor.
12.21. Echipamentele si materialele necesare realizarii tubajului si cimentarii coloanei de 9 5/8" :
- siu cu valva ejectabila tip III 9 5/8" ;
- niplu cu valva ejectabila tip III 9 5/8" ;
- inel retinator din aluminiu ;
- burlane de 9 5/8" ;
- centrori ;
- inele ;
- cuie ;
- unsoare etansare ;
- pasta de blocare ;
- mud line de 9 5/8" ;
- reductii pentru mud-line si pentru tronsoanele diferite de imbinare;
- dop cu membrana ;
- dop masiv ;
- dispozitiv de cimentare etajata plus dopurile anexe ;
- mufa retinatoare ( montata la 5 buc ) ;
- cap de cimentare cu filet pentru ultimul burlan ;
- cap ( bula ) de circulatie cu filet ( prin reductie ) pentru toate tipurile de imbinare ;
- chiolbasi de 400 to lungi ;
- elevator de tras burlane in sonda ;
- elevator tip greu ;
- broasca cu pene plus anexe ( ghidaje , fuste, etc ) ;
- clesti rotary ;
- cleste automat plus anexe ;
- sablon coloana ( functie de grosimea de perete ) ;
- protectoare pentru tras burlane in sonda ;
- scule de instrumentatie ( rac ) ;
- ciment ;
- instalatia de cimentare plus echipa ;
- chimicalele pentru reteta de cimentare ;
In cazul variantei de cimentare cu N.C.E. nu mai sunt necesare dopurile masiv si cel cu membrana.
12.22. Se trece la realizarea etansarii.
13. ETANSAREA COLOANEI DE 9 5/8".
13.1. Se respecta aceiasi procedura prezentata la etansarea coloanei de 13 3/8" punctele 9.1. - 9.16. cu adaptarea corespunzatoare a dimensiunilor si sarcinilor conform cu programul de tubaj si cimentare.
13.2. Echipamentele necesare realizarii etansarii coloanei 9 5/8" sunt :
- flansa intermediara 13 5/8" x 13 5/8" x 700 at , cu doua garnituri de etansare tip Cameron pentru coloana de 9 5/8" .
- flansa dubla 13 5/8" x 700 at - 11" x 700 at , cu element pentru etansarea secundara a coloanei de 9 5/8" , pene de suspendare si etansare primara pentru coloana 7 " .
- inele etansare 13 5/8" x 700 at ;
- inele etansare 11" x 700 at ;
- pasta de etansare ;
- presa pentru pasta de etansare ;
- pompa de presiune plus anexele necesare.
14. MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COLOANA DE 9 5/8".
14.1. Seful de platforma se va asigura ca tot echipamentul necesar montarii si testarii instalatiei de prevenire se afla pe platforma si va verifica vizual starea lor.
14.2. Se va monta instalatia de prevenire pe coloana de 9 5/8" in urmatoarea componenta , de la flansa dubla cu iesiri laterale de 2 1/16" x 700 at si locas de pene pentru coloana 7" , in sus :
- flansa dubla 11" x 700 at - 13 5/8" x 700 at cu iesiri laterale de 2 1/16" x 700 at ( pentru linia de omorare ) si 3 1/16" x 700 at pentru manometru ;
- instalatia continua in aceiasi componenta care a fost montata pe coloana de 13 3/8" .
14.3. Linia de evacuare va fi legata in prevenitorul orizontal de sus (in "burta"lui )
14.4. Linia de omorare va fi legata in mosorul cu iesiri laterale de sub trenul de prevenitoare. Iesirea laterala de 3 1/16" x 700 at va fi blocata cu flansa oarba , sau se va monta manometru.
La sapare sondelor pe jacketele de productie ( zone cunoscute ) intervin urmatoarele modificari :
- exista doar un singur prevenitor orizontal de 13 5/8" x 700 at cu bacul de 5" in sertarul de sus si bacul TOTAL in sertarul de jos.
- exista intre flansa dubla cu penele de etansare pentru 7" si flansa dubla cu iesiri laterale de 2 1/16" si 3 1/16" x 700 at unul sau mai multe mosoare prelungitoare 11" x 700 at - 11" x 700 at care fac posibila aducerea instalatiei de prevenire la nivelul unei punti de lucru a jacketului.
14.6. Pentru realizarea probelor de presiune ale instalatiei de prevenire se vor respecta procedurile de la punctele 10.6. - 10.15. cu modificarile corespunzatoare ale dimensiunilor si ale valorilor respective.
14.7. Referitor la echipamentele necesare realizarii instalatiei de prevenire si testarea acesteia , in plus fata de echipamentele montate pe coloana de 13 3/8" mai sunt necesare :
- flansa dubla 11" x 13 5/8" x 700 at ;
- ventile 2 1/16" x 700 at;
` - dop cupa " F ";
- inele de etansare corespunzatoare .
15. SAPAREA GAURII DE 8 1/2" .
15.1. Seful de platforma se va asigura ca tot echipamentul , sculele si chimicalele necesare frezarii siului si saparii gaurii de 8 1/2" sunt pe platforma si ca acestea sunt verificate si controlate.
15.2. Fluidul de foraj va fi cel prevazut in proiectul sondei.
15.3. Se demonteaza ansamblul tijei 6" si se formeaza ansamblul tijei de 5 1/4" . In acest interval de timp sau mai inainte se schimba echipamentul la pompele de noroi montand echipament de 7 1/4" sau 6 3/4" functie de presiunile estimate a fi dezvoltate in intervalul gaurii de 8 1/2" .
15.4. Se demonteaza componentele din ansamblul de fund care au fost folosite la saparea gaurii de 12 1/4" si acum nu mai sunt necesare ( stabilizatori , prajini grele, etc. ).
15.5. Se formeaza ansamblul de fund pentru frezare in urmatoarea componenta:
- freza frontala cu diametrul de 215 mm ;
- 6 bucati prajini grele de 6 1/2" ;
- 9 bucati prajini HW;
15.6. Se introduce cu punerea unui manson pe pas.
15.7. Daca coloana 9 5/8" a fost tubata cu N.C.E. se frezeaza dopurile din acesta cu un posibil urmator regim :
- apasare 4 - 7 to ;
- rotatie 50 - 70 to ;
- debit 22 - 25 l/s ;
alezandu-se bine zona . La fiecare extragere a frezei se masoara diametrul care a lucrat al acesteia .
15.8. Se continua introducerea si se frezeaza dopurile din mufa retinatoare sau dopurile de pe niplul cu valva functie de modul de cimentare a coloanei de 9 5/8".
15.9. Se continua cu procedurile prevazute la punctele 11.6. - 11.32.
15.10.Responsabilitatea stabilirii ansamblurilor de fund si a regimurilor pentru realizarea traiectului la sondele dirijate revine specialistului cu deviatia.
15.11. Dupa executarea operatiilor geofizice se executa un mars , pentru corectarea si sablonarea gaurii de sonda , cu ansamblul de fund din timpul forajului .
Cu sapa la talpa se circula si se conditioneaza fluidului de foraj in vederea tubarii coloanei de 7 ". Se va arunca aparatul magnetic multipunct si se va extrage sapa la sabot cu masurarea deviatiei la fiecare pas.
Cu sapa la sabot se vor monta bacurile de 7" la prevenitorul DF.
16. TUBAJUL SI CIMENTAREA COLOANEI DE 7".
16.1. Se vor respecta procedurile stabilite la punctele 8.1. - 8.7.
16.2. Se va prezenta procedura de tubaj si cimentare cu N.C.E.
Pentru tubajul si cimentarea intr-o singura treapta sunt valabile procedurile de la coloana de 9 5/8" cu modificarile corespunzatoare ale valorilor.
16.3. Se va continua tubajul conform cu programul de tubaj si cimentare care va specifica si eventuala utilizare a niplului de cimentare etajata precum si a pozitiei lui.
- imbinarile vor fi stranse conform cu specificatiile fabricantului pentru tipul respectiv de imbinare ;
- coloana va fi umpluta la trei burlane in intervalul coloanei precedente si la fiecare burlan in intervalul de gaura libera urmarindu-se diagrama de dislocuire a fluidului de foraj;
- viteza de coborare a coloanei va fi cea prevazuta in programul de tubaj si cimentare sau in proiectul sondei.
- se va acorda atentie la trecerea prin intervalele cu probleme din timpul forajului sau cele din timpul marsurilor de corectare;
- daca se impune efectuarea unei circulatii , pe parcurs , rata de pompare va fi crescuta incet pentru a minimaliza caderile de presiune si riscul de fracturare;
- montajul si utilizarea N.C.E. se va face cu asistenta specializata.
16.4. Seful de platforma va verifica daca tubajul este facut conform cu diagrama de tubaj pregatita dinainte si daca centrorii si inelele sunt fixate conform normelor.
16.5. Se vor respecta procedurile de la punctele 8.10. - 8. 14.
16.6. Se pregatesc dopurile de cimentare prin :
- controlul calitatii cauciucurilor ;
- controlul existentei la dopul de inchidere a N.C.E - ului a orificiului pentru culisarea pistonului de compensare si existenta " o " - ringurilor de etansare la piston. Acest piston compenseaza deplasarea mansonului de la NCE in jos , fluidul de sub dop intrand in acest spatiu.
- greutatea si starea dopului bomba ( care trebuie sa fie umplut cu plumb ).
16.6. Se pompeaza cimentul de la treapta I , conform programului de tubaj si cimentare , preparat dupa reteta aprobata.
16.7. Se inchide prevenitorul universal pentru a se preveni "caderea" cimentului.
16.8. Se introduce dopul de separare care se va fixa in mufa retinatoare ( cel cu corpul subtire si aripioarele de cauciuc mai mari ).
16.9. Se deschide prevenitorul.
16.10. Se pompeaza fluidul de refulare , cunoscand dinainte , dupa fisele de cimentare , momentul cand cimentul trece in spate si presiunea diferentiala la finalul pomparii fluidului de refulare ( data de diferenta de densitati ).
Pentru coloana de 7" volumul fluidului de refulare este cu cca 1 mc / 1000m mai mare decat cel teoretic.
16.11. Dupa recerea cimentului prin pozitia de echilibru ( egalitatea nivelului spate/coloana ) pompa se va reduce continuu , functie si de volumul fluidului ce mai trebuie pompat , astfel incat dopul sa fie pus pe mufa retinatoare cu un debit foarte mic.
16.12. Se va face pe dop cca 100 at presiune . Aceasta operatie poate fi considerata si ca o proba a coloanei. Se calculeaza presiunea maxima care poate fi facuta functie de sarcina de smulgere . 80 % din aceasta presiune nu poate fi depasita
16.13. Se scurge coloana usor notandu-se cat noroi a venit si daca valvele tin.
16.14. Se lanseaza dopul " bomba " . Asteptam timpul corespunzator de cadere ( cca 2 min / 100 m ) .
16.15. Se pornesc usor pompele facand presiune cca 70 - 80 at pana cand se observa un stolt in coloana si porneste circulatia. Nu se va trece de presiunea facuta pe primul dop .
16.16. Se circula observand ce iese la site si analizand daca sunt urme de ciment. Daca exista aceste urme fluidul contaminat va fi separat.
16.17. Se circula 1 - 2 volume de spatiu inelar cu debit si presiune reduse . Se poate continua cu circulatie continua sau intermitenta .
Avantajele la circulatia continua :
- mentine orificiile sigur deschise ;
- mentine o contra presiune pe spatiul inelar de sub niplul de cimentare etajata care este benefica pentru stoparea intrarii gazelor in ciment.
Dezavantaje :
- riscul deteriorarii orificiilor de la N.C.E.
Se va opta functie de situatia concreta pentru una din cai . De preferinta se vor circula doua volume de spatiu inelar si apoi cate 5' cu pauze de 30'.
16.18. Dupa intarirea probelor se circula si omogenizeaza fluidul de foraj in vederea realizarii cimentarii pentru treapta II .
16.19. Se pompeaza laptele de ciment , preparat cu apa dulce pentru o mai buna aderenta , in cantitatile calculate .
16.20. Se inchide prevenitorul .
16.21. Se introduce dopul de inchidere a N.C.E. Facultativ se mai poate introduce un dop masiv .
16.22. Se deschide prevenitorul .
16.23. Se pompeaza fluidul de refulare . Ultimii 2 mc se pompeaza foarte usor. Peste presiunea de final de circulatie cu debit foarte redus facem cca 60 - 70 at pana apare un nou stolt in coloana ( presiunea poate ajunge pentru inchidere si la 150 - 160 at corelat insa si cu sarcina de smulgere a tronsonului cel mai slab.) .
16.24. Se asteapta 5 minute urmarindu-se daca mai exista curgere ( comunicare).
16.25. Se scurge usor presiunea din coloana , notandu-se valoarea volumului de fluid care a revenit.
16.26. Se scurge fluidul din spatiul inelar pana la nivelul penelor de etansare primara si se spala aceasta zona .
16.27. Se inchide prevenitorul . Se realizeaza 10 - 15 at in spatiul inelar si se lasa in priza .
16.28. Dupa intarirea probelor martor se trece la etansarea coloanei.
16.29. Echipamentele si sculele necesare realizarii tubajului si cimentarii coloanei
siu cu valva ejectabila tip III ;
niplu cu valva ejectabila ;
mufa retinatoare ( montata la sase burlane );
inel retinator ;
N.C.E. plus dopurile anexe ;
centrori ;
inele / cuie ;
burlane ;
mud - line ;
diferite reductii pentru burlane ;
unsoare de etansare ;
elevatoare tip " broasca ";
elevatoare tip greu ;
elevator tip " cioara ";
protectoare pentru tras burlanele in sonda ;
cap de circulatie / " bula ";
cap de cimentare ;
rac ;
instalatia de cimentare plus echipa ;
ETANSAREA COLOANEI DE 7".
Se respecta aceiasi succesiune de proceduri ca la coloana precedenta 9 5/8".
Echipamentele si sculele necesare realizarii etansarii coloanei de 7" sunt :
flansa intermediara 11" x 11" x 700 at ;
flansa dubla ( tubing head ) 11" x 700 at - 7 1/16" x 700 at cu iesiri laterale de 2 1/16" x 700 at cu elemente pentru etansarea secundara a coloanei de 7" si element pentru etansarea tevilor de extractie .
ventile 2 1/16" x 700 at ;
inele de etansare ;
pasta de etansare ;
Liniile de omorare si evacuare se vor monta in iesirile laterale ale tubing head-ului ( pe omorare cu rislag iar pe evacuare cu duza reglabila ).
MONTAREA SI TESTAREA INSTALATIEI DE PREVENIRE PE COLOANA DE 7".
18.1. Seful de platforma se va asigura ca tot echipamentul necesar montarii si testarii instalatiei de prevenire se afla pe platforma si va verifica vizual starea lor.
Se va monta instalatia de prevenire pe coloana de 7" in urmatoarea componenta de la tubing head in sus :
mosor de trecere 7 1/16" x 7 1/16" x 700 at( de diferite lungimi)
prevenitor tip SE 7 1/16" x 700 at ;
prevenitor tip DF 7 1/16" x 700 at ;
bacul de prjini 3 ½" va fi montat sus ;
bacul TOTAL va fi montat jos ;
Se formeaza ansamblul de fund cu agatatorul de tubing montat la o bucata de tubing si se introduce pana se fixeaza in tubing head.
Se fac de probele de presiune ale instalatiei de presiune conform cu procedurile comune pentru probe .
Se monteaza burlanul de circulatie si derivatia
PROCEDURI REFERITOARE LA SABLONAREA SI PROBAREA COLOANEI DE 7".
Se demonteaza ansamblul tijei de 5 ¼" si se formeaza ansamblul tijei de 3 ½";
Se demonteaza garnitura de 5" si ansamblul de fund de 6 ½" ;
Se formeaza ansamblul de fund cu freza frontala de 154 mm cu 9 DC 43/4";
Se introduce , cu formarea garniturii de prajini de 3 ½" si mansonarea acesteia cu mansoane Bettis , pana la N.C.E.
Se frezeaza N.C.E. cu masurarea continua a diametrului frezelor extrase din sonda ;
Un regim posibil ar putea fi :
3 - 4 to apasare ;
50 - 60 rpm ;
14 - 15 l/s ;
Se efectueaza manevre repetate cu rotire in zona N.C.E. pana se constata o trecere libera fara restrictii.
Se continua introducerea si se fixeaza oglinda de ciment conform cu programul primit.
Se circula , trateaza , curata si omogenizeaza fluidul de foraj ;
Se extrage freza la zi ;
Se formeaza ansamblul de fund cu freza de 154 mm si rotovert si se introduce la oglinda cu trecerea cu viteza redusa prin dreptul N.C.E.
Se inlocuieste fluidul de foraj din coloana cu apa ;
Se efectueaza proba de presiune a coloanei cu apa la 100 at . Se intocmeste fisa probei de presiune ( vezi punctul 11.8. ).
Se inlocuieste apa cu fluidul de foraj .
SONDA ESTE CONSIDERATA TERMINATA DIN PUNCT DE VEDERE AL FORAJULUI.
20. PUNEREA SONDEI IN PRODUCTIE .
Se extrage freza cu rotovertul la 600 m ;
Se inlocuieste fluidul de foraj cu apa in vederea efectuarii probei de presiune pentru tronsoanele de tubing ce se vor forma ;
Se extrage rotovertul la zi ;
Se va forma garnitura de tubing in tronsoane de 500 m , cu masura , sablonare si probe de presiune cu apa la 500 at / 15 min . Tronsoanele de tubing se vor extrage in pasi si se vor depozita la deget .
Se introduc prajinile de foraj de 3 ½" cu rotovertul si freza la 600 m . Se inlocuieste apa cu fluidul de foraj . Se continua introducerea pana la oglinda de ciment .
Se circula pentru prepararea , tratarea si omogenizarea fluidului de foraj pentru perforare .
Se extrage rotovertul la zi .
Se vor executa operatiile geofizice necesare inaintea perforarii ( radioactiv si semn pe cablu ).
Se va perfora sonda conform cu programul primit . Acest program trebuie sa fie transmis in forma scrisa .
Se vor introduce prajinile de 3 ½" cu freza si rotovert pana deasupra perforaturilor .
Se va circula , curata si trata fluidul de foraj in vederea lansarii packerului . Se va urmarii comportarea sondei si evolutia fondului de gaze . Curatirea fluidului se va face cat mai bine folosind plase de sita cu un numar mare de mesh.
Se extrage garnitura la zi .
Se formeaza ansamblul cu packer.
Un exemplu ar putea fi ( de la packer in jos ) :
packer Backer " D " 7 in pentru gr. perete 9.19 - 11.51 ;
teava extindere etansare ;
teava larga ;
reductie teava larga C 2 7/8" TE 2 ;
niplu cu pereti grosi C x M 2 7/8" TE 2 ;
niplu "XN" marimea 2.31 in C x M 2 7/8" TE 2 ;
siu M 2 7/8" TE 2.
Se introduce cu tubingul la adancimea de fixare a packerului .
Se armeaza packerul .
Se circula un volum de put cu urmarirea comportarii sondei si a fondului de gaze .
Se extrage lansatorul la zi.
Se formeaza ansamblul de etansare in packer si echipamentul de fund . Pentru packerul de mai sus acesta este format din ( de jos in sus ) :
niple de etansare premium Backer ;
locator tubing M 3 ½" Hy - PH 6 ;
tubing 3 ½" Hy ; C 75 ; 9.52 mm ;
niplu " X " marimea 2.31" C x M 3 ½" Hy - PH 6 ;
niplu cu pereti grosi C x M 3 ½" Hy - PH 6 ;
tubing 3 ½" Hy ; C 75 ; 9.52 mm ;
valva de circulatie laterala C x M 3 ½" Hy introdusa deschisa;
niplu cu pereti grosi C x M 3 ½" Hy - PH 6 ;
tubing pana la valva de siguranta tip FMR.
Se introduce pana la pozitia de montare a valvei de siguranta tip FMR;
Se circula un volum de put urmarindu-se comportarea sondei ;
Se demonteaza burlanul de circulatie ;
Se monteaza valva de siguranta tip FMR cu manson de izolare in ea, cuplindu-se si linia de control . Se efectueaza proba de presiune a acesteia .
Se continua introducerea , cu fixarea liniei de control , pana la agatatorul de tubing ;
Se insurubeaza agatatorul de tubing , cuplandu-se linia de control si efectuandu-se proba de presiune a acesteia ;
Se introduc niplele in packer , cu atentie , si se fixeaza agatatorul in tubing head ;
Se demonteaza prevenitoarele DF si SE precum si trenul de mosoare ;
Se monteaza capul de eruptie SOLID BLOCK 7 1/16" x 3 1/16" x 700 at plus anexele ;
Se efectueaza probele de presiune ale capului de eruptie si ale imbinarii dintre capul de eruptie si tubing head . Se consemneaza intr-un proces verbal rezultatul probelor ;
Se monteaza burlanul OIL - SEVER si se probeaza la presiune (150 at)
Se inlocuieste fluidul de foraj din tubing cu apa sau titei , conform cu programul stabilit de punere in productie a sondei respective ;
Se extrage mansonul de izolare din valva de siguranta FMR ;
Se introduce scula BO si se inchide valva de circulatie laterala ;
Se extrage scula BO ;
Se face proba de presiune si etansare a spatiului inelar functie de fluidul din sonda si de calitatea coloanei conform cu programul primit , timp de 30 de minute ( exemplu 80 at / 2600 m / 1.33 kgf/dmc );
Se deschide sonda , pentru curatire , la o haba de etalonare pe o linie pe care exista un " Y " prin care se face legatura si la arzatoarele din bordul platformei . Programul se executa , pe un set de duze , pana la curatirea completa a sondei , evitandu-se astfel posibila infundare a sistemului separatorului .
21. INSTRUMENTATII .
A. INSTRUMENTATIA CU DORNUL.
In cadrul instrumentatiei cu dornul trebuie tinut cont de urmatoarele :
a. Alegerea dornului :
se face functie de diametrul interior dupa care se instrumenteaza , stabilind varful si baza filetului astfel incat la angajarea dornului sa ramana filet deasupra angajarii cel putin 15 cm.
b. Stabilirea ansamblului de fund cu care se introduce ;
sa existe racord de siguranta , verificat inainte de introducere si notat numarul de ture pentru dezangajare ;
in gaura libera ( sau in gauri de diametru mare ) se introduce cu prajina stramba , functie de jocul de diametre . Excentricitatea prajinii poate fi de 70 - 200 mm .
ingaurile de diametrul mai mic este de preferat sa se introduca dornul cu acelasi cap care s-a extras ( atasat la garnitura extrasa ) pentru a creste sansele de a se " pupa ".
c. Stabilirea semnelor pe tija ( prajina );
semnul de varf ( de intrare ) ;
semnul de asezare in pozitia corecta de angajare ;
semnul de trecere pe langa ;
Se introduce ansamblul de fund cu dornul si se monteaza tija de antrenare ;
Se noteaza greutatea garniturii ;
Se porneste circulatia si se circula la cca 30 de cm capul de operatie pana cand se considera ca capul de operatie este curat . Se noteaza valoarea presiunii de circulatie . Se opreste circulatia ;
Se coboara incet garnitura . Cu patratii mici introdusi in masa si pompa oprita se incearca determinarea prezentei capului de operatie . Atingand capul de operatie se produce un soc perceptibil , pe care operatorul , tinand mana pe tija de antrenare , il poate sesiza .
Se pot ivii urmatoarele situatii :
dornul se aseaza de la inceput in pozitia celui de al doilea semn de pe tija de antrenare , dornul intrand direct in interiorul garniturii dupa care se instrumenteaza . Aceasta este situatia normala de angajare.
dornul se aseaza pe capul de operatie , in dreptul primului semn facut pe tija . Se incearca rotirea garniturii foarte incet . Daca se produce scaparea , se continua coborarea foarte incet pana se constata asezarea din nou a dornului . Daca coborarea s-a facut pe o lungime egala cu cursa de lucru , dornul se afla in pozitia de angajare .
dornul simte sau nu capul de operatie , dar scapa intr-o pozitie care nu corespunde nici uneia din cele doua semne ceia ce inseamna ca dornul a trecut pe langa capul de operatie . In acest caz se ridica garnitura si se schimba pozitia cu cate 20 prin rotatie , de atatea ori pana cand se reuseste angajarea dornului in capul de operatie.
Se realizeaza angajarea , prin rotirea usoara a garniturii si urmarirea atenta a momentului de la masa . Aprecierea strangerii se va face prin numararea rotatiilor efective la masa ( diferenta dreapta - stanga ) . Aceste rotatii trebuie sa fie cuprinse intre 8 - 10 ture.
Dupa strangere , se decupleaza masa si se intinde garnitura cu 5 diviziuni peste greutatea avuta inainte de intregire . Se porneste pompa urmarind presiunea pentru a sesiza o eventuala infundare a garniturii . Din comparatia datelor obtinute se trag concluziile privitoare la reusita instrumentatiei .
Daca totul este in regula se opreste pompa si se face din nou o strangere finala . ATENTIE sa nu se forteze angajarea riscand forfecarea filetului deja taiat.
In cazul in care garnitura este prinsa si se primeste program pentru baie de titei sau fluid de degajare se dezangajeaza de la racordul de siguranta pe timpul pregatirilor si se manevreaza garnitura . Se reface legatura pentru pomparea titeiului sau a solutiei de degajare.
In cazul in care exista suspiciunea ca interiorul capului de operatie este opturat se poate forma o freza in capul dornului prin alamirea de placute vidia pe fata frontala a acestuia , lucru ce ar putea ajuta la patrunderea in interiorul materialului tubular.
In cazurile in care trebuie sa se instrumenteze cu dorn cu palarie , trebuie tinut seama ca diametrul palariei sa fie cu cca 30 - 50 mm mai mic decat diametrul sapei cu care s-a sapat , daca este vorba de formatiuni moi si de 20 - 30 mm daca este vorba de formatiuni tari.
Plumbul din canalele dornului trebuie sa fie pus pana la rasul filetului .
Dezavantajul dornului este dat de posibila nesiguranta a etanseitatii la circulatie si de imposibilitatea introducerii ulterioare a unei torpile sub intregire .
B. INSTRUMENTATIA CU CURUNCA.
Corunca este utilizata in cazurile de smulgere sau rupere in special din corp , ruptura putand fi regulata sau neregulata.
Corunca prezinta avantajul ca se poate dezangaja printr-o manevra anume.
Se va prezenta instrumentatia cu corunca echipata cu bac spiral tip Bowen .
Se demonteaza bacul spiral din corunca si se verifica dimensiunea standard a acestuia ( este stantata pe bac ) . Aceasta dimensiune trebuie sa fie cu 1/8 in mai mare decat diametrul dupa care se instrumenteaza .
Se remonteaza bacul in corunca dupa ce acesta a fost uns cu vaselina grafitata .
Se formeaza ansamblul de fund cu corunca , fara racord de siguranta . Corunca va fi prervazuta cu pinten de ghidare .
Se introduce corunca pana deasupra capului de operatie , fara a se intra pe el .
Se porneste circulatia circuland cu un debit redus pana la stabilizarea acesteia . Se noteaza valoarea respectiva .
Se face un semn pe tija in pozitia in care corunca ar trebuii sa intre pe capul de operatie .
Se porneste masa , rotindu - se garnitura foarte usor . Se noteaza sarcina .
Se lasa garnitura in jos cu viteza foarte mica . Dupa intrarea semnului in masa ( corunca a intrat pe capul de operatie ) corunca trebuie practic " insurubata " pe capul de operatie dupa pasul bacului spiral . Daca exista certitudinea ca s-a trecut cu partea de jos a bacului de capul de operatie se poate lasa garnitura in jos fara rotire pana se pune .
Se trage de garnitura cu 10 - 15 to peste greutatea garniturii de instrumentatie pentru impanarea bacului .
Daca bacul nu se armeaza se reia manevra de angajare in prima faza fara a iesi de pe capul de operatie .
Daca bacul s-a angajat se porneste circulatia la acelasi numar de curse cu care sa circulat inainte de angajare . Se observa valoarea presiunii stabilind daca circulatia se face pe la sapa sau pe la corunca .
Se trage de garnitura cu 15 - 20 to peste greutatea tronsonului de sub corunca .
Daca garnitura nu "pleaca" se va stabili un program cu conducerea PETROMAR .
Daca se primeste program de dezangajare se procedeaza astfel :
se lasa pe corunca o sarcina de 10 - 15 to sau chiar 20 - 25 to functie si de sarcinile cu care s-a tras ;
se roteste usor in sensul invers fata de cel care s-a folosit la angajare;
dupa cateva rotatii se ridica usor pana la maxim 5 cm ;
se repeta rotirea , se repeta ridicarea si cu rabdare si finete se poate reusi iesirea de pe capul de operatie.
C. INSTRUMENTATIA CU RACUL.
Racul este scula de instrumentatie utilizata la prinderea si recuperarea burlanelor smulse din filet , rupte sau detubate .
Se va prezenta instrumentatia cu racul automat cel ce poate fi dezangajat .
Se formeaza ansamblul de fund cu racul ( introdus numai cu prajinile ) probandu-se pe podul sondei daca armarea se face usor ( se prinde de arcurile lamelare se ridica si se roteste ½ tura la stanga / dreapta functie de tipul racului , se lasa in jos observandu-se daca bacurile expandeaza " urcand " pe corpul tip pana . Racul se introduce inchis.
Se introduce si se opereaza pentru intrarea pe capul burlanului ce urmeaza a fi prins avansand 2-3 m functie de starea capului burlanului din sonda .
Se roteste o jumatate de tura la dreapta sau stanga dupa constructia racului si a prajinilor cu care s-a introdus.
Se ridica garnitura 10 - 20 cm observand daca racul s-a armat. Daca da se trage cu 20 - 25 to peste greutatea tronsonului ramas la put vazand daca garnitura de burlane " pleaca " sau nu . Daca nu s-a armat se repeta manevra de armare.
Daca coloana recuperata nu pleaca se dezangajeaza racul prin coborarea garniturii 10 - 15 cm sub sarcina garniturii de instrumentatie si se roteste 1 tura ( la nivelul racului ) invers ca la armare . Se ridica garnitura .
Se poate incerca recuperarea de tronsoane cu garnitura stanga cu ajutorul racului care este prevazut cu un bac vertical ce preia momentul. Se pleaca cu tronsoane de 5 - 6 burlane . Daca nu se reuseste se micsoreaza numarul de burlane .
D. UTILIZAREA SETULUI DE GEALE DE INSTRUMENTATIE TIP " BOWEN " Z 6 ¼ in
Se formeaza ansamblul de bataie in urmatoarea componenta :
legatura de siguranta C pentru intregire x M 4 ½ IF ;
geala cu culisa libera 6 ¼ C x M 4 ½ IF ;
geala hidraulica 6 ¼ C x M 4 ½ IF ;
3 - 5 buc PG 6 ½ C x M 4 ½ IF ;
intensificator de bataie 6 ¼ C x M 4 ½ IF ;
3 buc PG 6 ½ C x M 4 ½ IF ;
Se introduce la capul de operatie . Se circula pentru curatirea capului.
Dupa intregirea garniturii de foraj ( cu ansamblul de bataie incorporat ) , pentru efectuarea bataii , se aplica cu viteza mare o sarcina egala cu sarcina garniturii inainte de intregire , la care se adauga 20 - 40 tone (sarcina de bataie ) si se pune frana .
Se asteapta 1 - 3 minute pana se realizeaza bataia , dupa care se poate creste intinderea garniturii pana la maximul admis de prajinile din garnitura .
Pentru repetarea bataii se lasa normal garnitura pentru inchiderea gealelor , pana se pune cca 5 - 10 tone.
Din aceasta pozitie se poate repeta manevra de bataie .
Intensitatea bataii se regleaza din sarcina suplimentara ce se adauga la greutatea garniturii de foraj avuta inainte de intregire .
Sarcina maxima ce poate fi aplicata pentru bataie peste greutatea garniturii de la zi la geala este de :
70 tone pentru geala de 6 ¼ in ;
67 tone pentru geala de 7 ¾ in ;
42 tone pentru geala de 4 ¾ in.
Sarcina minima de deschidere a gealei peste greutatea garniturii de la zi la geala , este de 5,8 tone pentru toate cele trei dimensiuni de geale.
Momentul maxim de strangere a gealei este de :
4320 kgf.m pentru geala de 6 ¼ in ;
6480 kgf.m pentru geala de 7 ¾ in ;
1730 kgf.m pentru geala de 4 ¾ in.
Seful de platforma se va asigura ca toate sculele si echipamentele necesare detubarii sunt pe platforma . Acestea trebuie inspectate si verificate.
Se va prezenta detubarea fara taierea coloanei de 7 in.
se plaseaza dopuri de ciment , unul sau mai multe , in gaura libera si in zona siului coloanei de 9 5/8 in
se controleaza oglinda fiecarui dop de ciment ;
extras la zi cu demontarea surplusului de garnitura ;
montat ansamblul de taiere cu cutitul seria 7000 si probat functionarea pe podul sondei a cutitului ;
introdus la adancimea de taiere aleasa in urma analizei facute privind zona libera a coloanei de 9 5/8 in;
se opereaza pentru taierea coloanei . Se incearca circulatia inversa prin spatiul inelar 13 3/8 - 9 5/8 in;
extras cutitul la zi ;
demontat instalatia de prevenire , si etansarea coloanei de 9 5/8 in ;
montat racul de 9 5/8 in;
introdus in coloana , armat , detubat coloana ;
demontat sculele de tubaj ;
introdus prajinile de foraj la capul de coloana taiata ;
plasat dop ciment 75 - 100 m sus / jos fata de taietura ;
retras prajinile . Pauza priza ciment ;
control oglinda ;
extras prajinile la zi ;
demontat cutitul de 9 5/8 in ;
format ansamblul de taiere pentru coloana de 13 3/8 in cu cutitul seria 11 000 si probat pe podul sondei ( cutit - stabilizator nerotativ - 1 buc DC 8" - stabilisator nerotativ - 2 DC 8 " ) ;
introdus la adancimea de taiere ;
operat pentru taierea coloanei , se incearca circulatia invers;
extras cutitul la zi ;
demontat etansarea coloanei 13 3/8 in ;
format racul de 13 3/8 in;
introdus in coloana - armat ;
dezangajat coloana ( daca nu se extrage racul si se introduce din nou cutitul continandu-se cu taierea ) ;
detubat coloana . Demontat sculele de tubaj ;
format ansamblul de taiere cu cutit seria 11000 si lame pentru 20" plus doi stabilizatori nerotativi de 17 ½ in ;
daca adancimea de taiere a coloanei de 13 3/8 in a fost mare fata de adancimea de taiere pentru coloana de 20 in , se va plasa un dop de ciment in capul coloanei taiate de 13 3/8 in ;
se introduce la adincimea de taiere a coloanei de 20 in ;
se opereaza pentru taiere ;
circulam pentru spalarea spatiului inelar 20 - 30 in ;
se dezangajeaza coloana cu ajutorul racului de 20 sau a prajinii prevazute cu flansa de 20 " ;
se detubeaza coloana de 20 in ;
demontat sculele de tubaj pentru coloana de 20 in;
introdus prajinile goale . Plasat dop de ciment in capul coloanei de 20 in ;
extras prajinile la zi ;
demontat cutitul pentru 20 in ;
format ansamblul de taiere pentru 30 in ;
efectuat lucrari pentru suspendarea conductorului ( patru tensoane cu cabluri egale fixate pe exterior ) ;
taiat flansa de 30 in ;
introdus cutitul pentru taiere ;
taiat conductorul ;
extras cutitul la zi ;
sudat urechi in interiorul conductorului ;
montat cablul fara sfarsit si gambetii cu role ;
tras de conductor - daca nu " pleaca " introducem din nou cutitul si continuam taierea ;
se detubeaza conductorul ;
se introduc prajinile goale si se plaseaza ciment in capul conductorului taiat ;
se extrag prajinile .
22. ANEXE : ROLURILE DE PE PLATFORMA.
SEMNAL : Continuu
Decizia de abandon a platformei o poate lua numai seful de platforma sau , in lipsa lui , primul sau inlocuitor .
La darea semnalului de abandon , tot personalul ambarcat de pe platforma este obligat :
sa imbrace vesta de salvare ;
sa se prezinte in timpul cel mai scurt la barca ( sau pluta ) de salvare stabilita ;
sa nu intre in panica .
In caz de imposibilitate de folosire a unei barci de salvare , personalul afectat acesteia se va imbarca pe plutele de salvare din bordul opus , astfel :
barca 1 la plutele 2 si 3 babord ;
barca 2 la plutele 1 prova si 4 tribord .
Lansarea la apa a barcii se face de catre seful de barca , care va aprecia momentul lansarii functie de pericol si de ambarcarea personalului afectat.
Daca dupa lansarea la apa a barcii de salvare au mai ramas oameni la bordul platformei , ei se pot cobora la apa in vederea ambarcarii in mijloacele de salvare folosind :
sforile cu noduri de la barcile 1 si 2 ;
plasa de coborare din prova babord sau sarind in picioare peste bordul platformei.
Pe timp de noapte , oamenii aflati la apa vor aprinde lanternele montate la vestele de salvare sau colaci prin smulgerea dopurilor laterale din corpul lanternei ; de asemenea se vor folosi fluierele pentru semnale sonore . Toate acestea se fac pentru a fi usor reperati si recuperati.
Sefii barcilor de salvare sunt obligati sa faca recuperarea oamenilor din apa .
Tot personalul platformei se imbarca todeauna pe aceleasi mijloace de salvare indiferent daca sunt in tura sau in repaus .
Sanitarul platformei va da ajutor la ambarcare , bolnavilor aflati in imposibilitatea de a se salva singuri .
Personalul nou venit sau in delegatie la bordul platformei , va fi instruit cu aceste reguli si I se va indica mijlocul de salvare la care este repartizat.
Personalul de mai jos va avea ca sarcini suplimentare urmatoarele :
ofiterul R.T.G. se va prezenta la statia de salvare cu statia radio portabila de avarie ;
sanitarul platformei se va prezenta la ambarcatiunea de salvare cu trusa sanitara de prim ajutor ;
personalul salvator va ajuta la desfasurarea activitatii de salvare in bune conditiuni .
SEMNAL : SONERII DE ALARMA - SUNET 3' CU 1' REPETAT.
Semnalul alarmei de incendiu poate fi dat de orice persoana care observa un inceput de incendiu sau un incendiu si care nu mai are timpul necesar pentru anuntarea sefului de platforma.
Persoana care observa incendiul are datoria ca dupa ce da alarma de incendiu sa ceara imediat ajutorul colegilor de munca din vecinatatea sa si sa actioneze la stingerea incendiului , impiedicand extinderea lui la compartimentele vecine.
Alarma de incendiu se poate da de la oricare din panourile rosii de alarma , montate pe platforma , prin spargerea geamului si apasarea butonului central.
Dupa declansarea
" ALARMEI DE INCENDIU "
TOT PERSONALUL EXISTENT PE PLATFORMA PRECUM SI DELEGATII , AU URMATOARELE OBLIGATII :
SEFUL DE PLATFORMA ESTE OBLIGAT :
- sa stabileasca locul si proportiile arderii si sa ia masuri operative pentru limitarea efectelor si stingerea incendiului ;
sa conduca actiunea de stingere cu personalul de interventie stabilit ;
sa anunte incendiul prin radiooperator la baza de la tarm ;
sa dispuna intreruperea alimentarii cu combustibil a utilajelor , prin actionarea manetei de comanda ;
sa ia decizia si sa dispuna punerea in functiune a instalatiei de stingere cu CO2.
PERSONALUL DIN SCHIMBUL LIBER ESTE OBLIGAT :
sa ia masuri de prevenire a panicii ;
sa se imbrace cu echipamentul normal de lucru , inclusiv masca de protectie ;
sa-si ia vestele de salvare ;
sa se adune langa macaraua 1 tribord , pe puntea principala ;
sa execute dispozitiile sefului de platforma ;
PERSONALUL DIN SCHIMBUL DE LUCRU ESTE OBLIGAT :
sa asigure functionarea normala a utilajelor neafectate de incendiu si sa ia primele masuri pentru localizarea si stingerea incendiilor , precum si asigurarea securitatii oamenilor si utilajelor in sectorul de lucru ;
sa se asigure in permanenta ca are cale libera pentru salvare ;
sa nu paraseasca locul de munca sau de interventie la incendiu decat daca viata este in pericol si numai la dispozitia sefului ierarhic ;
sa ia toate masurile stabilite pentru prevenirea si stingerea incendiilor la locul de munca.
DISPECERUL SEF TURA ESTE OBLIGAT :
sa conduca operatiunile de stingere in toate compartimentele apartinand sistemului de ridicare , la grupul social si eliport ;
sa asigure integritatea sistemului hidraulic de ridicare de care depinde securitatea platformei ;
SEFUL DE TURA MECANIC ESTE OBLIGAT :
sa verifice functionarea pompelor de incendiu ;
sa dispuna inchiderea capacelor instalatiilor de ventilatie de la compartimentele afectate de incendiu ;
sa verifice toate masurile luate de maistrul de schimb ;
sa conduca nemijlocit operatiunile de stingere in compartimentul caldarine , hidrofoare , atelier mecanic , compresoare lansare , distilatoare , pompe diverse si compresoare aer pentru foraj ;
sa verifice evacuarea personalului si inchiderea usilor etanse la compartimentele inundate cu CO2 ;
sa raporteze sefului de platforma terminarea pregatirii pentru punerea in functiune a instalatiei de stingere cu CO2 si la ordin , sa o declanseze ;
sa conduca echipele de salvatori in executarea operatiunilor de evacuare a CO2 din compartimentele inundate si a celor de repunere a instalatiilor in functiune.
SEFUL DE TURA ENERGETIC ESTE OBLIGAT :
sa intrerupa alimentarea circuitelor electrice in zona incendiului ;
sa conduca nemijlocit operatiunile de stingere a incendiilor la instalatiile electrice .
FORMATIA DE SALVATORI ESTE OBLIGATA :
sa se adune la cabina instalatiei de stingere cu CO2 indiferent daca este la lucru sau la odihna ;
sa se echipeze cu mijloacele de protectie ( masti , aparate izolante , costume anticalorice )
sa participe la actiunea de stingere , la dispositia celui care comanda operatiunea de stingere ;
sa participe la salvarea eventualelor victime din zona afectata de incendiu ;
sa execute lucrari de evacuare a CO2 din compartimentele inundate .
A. INCENDIU IN COMPARTIMENTUL MASINI
Seful de tura mecanic :
identifica la fata locului cauza incendiului si stabileste mijloacele de stingere adecvate ;
coordoneaza direct operatiunile de stingere ;
in caz de necesitate solicita ajutoare in oameni , sefului de platforma ;
daca incendiul nu poate fi lichidat , ia masuri pentru evacuarea personalului din zona afectata , dispune inchiderea compartimentului incendiat si cu aprobarea sefului de platforma actioneaza instalatia de inundare cu CO2.
Maistrul mecanic de schimb cu personalul din subordinea sa .
opreste alimentarea cu combustibil a zonelor afectate ;
actioneaza direct la stingerea cu mijloacele indicate de seful de tura mecanic ;
repartizeaza mijloacele de stingere pe oameni ;
pune in functiune generatorul de aerospuma sau stingatorul transportabil cu spuma chimica ;
Maistrul de schimb energetic cu personalul din tura si cel liber.
intrerupe alimentarea cu energie electrica a tablourilor si utilajelor din zona afectata de incendiu ;
opreste instalatia de ventilatie la compartimentul afectat de incendiu ;
porneste pompele de incendiu;
actioneaza direct la stingerea incendiului la tablourile electrice ;
Dupa inundarea cu CO2 si stingerea incendiului se procedeaza la aerisirea compartimentului cu grupa de salvatori .
In tot timpul operatiilor de stingere , grupa de salvatori echipata cu costume anticalorice si aparatura de protectie a respiratiei este la dispozitia sefului de platforma si actioneaza la ordinul acestuia.
B. INCENDIU PE PUNTEA HELIPORT
seful de tura siguranta da alarma si anunta pe seful de platforma , dupa care conduce operatiunile de localizare si stingere a incendiului ;
in lipsa sefului de tura , maistrul mecanic siguranta preia conducerea operatiunilor de stingere si actioneaza cu stingatorul cu praf si CO2 ;
mecanicul numarul 1 jack actioneaza cu hidrantul de incendiu din tribord ;
mecanicul numarul 2 jack actioneaza cu hidrantul de incendiu din babord .
C. INCENDIU LA PUNTEA PRINCIPALA
1. Seful de platforma :
dispune asigurarea imediata a sondei ;
constata amploarea incendiului ;
coordoneaza operatiunile de stingere ;
dispune evacuarea personalului cu barcile de salvare si abandonarea platformei daca este cazul ;
Maistrul de foraj la schimb :
actioneaza direct la stingere cu mijloacele indicate de seful de platforma , impreuna cu echipa de foraj ;
Seful de echipa punte :
actioneaza direct cu personalul din subordine hidrantii de incendiu pentru stropirea si protejarea grupului social , a caselor picioarelor si macaralelor ;
Seful de tura siguranta :
conduce operatiunea de stingere a incendiului la nivelul puntii de comanda ;
Maistrul mecanic siguranta :
actioneaza cu stingatoarele cu spuma chimica de la puntea de comanda ;
Maistrul de schimb energetic cu personalul din tura si cel liber :
porneste si supravegheaza functionarea ambelor pompe de incendiu ;
Macaragiul de schimb :
roteste macaralele astfel incat sa fereasca bratele lor de actiunea focului ;
protejeaza macaraua afectata de incendiu cu jet de apa pentru racire.
D. INCENDIU LA GRUPUL SOCIAL
Seful de tura siguranta :
identifica la fata locului cauza incendiului si stabileste mijloacele de stingere ;
coordoneaza direct actiunea de stingere;
ia masuri immediate pentru evacuarea oamenilor , bunurilor si a utilajelor din zona incendiului ;
in caz de necesitate cere ajutoare in oameni sefului de platforma.
Maistrul mecanic siguranta :
actioneaza direct la stingerea incendiului cu mijloacele indicate de seful de tura siguranta;
repartizeaza mijloacele de stingere oamenilor din subordine si celor repartizati ca ajutoare.
Maistrul de schimb energetic cu personalul din tura si cel liber :
opreste ventilatia si aerul conditionat in zona afectata ;
porneste pompele de incendiu ;
intrerupe alimentarea cu energie electrica a tablourilor electrice si utilajelor din zona afectata de incendiu .
La platforme , in timpul procesului de productie , se pot produce degajari sau acumulari de gaze toxice sau explozive , dupa cum urmeaza :
A. - DEGAJARI DE GAZE PRIN COLOANA SONDEI , in care caz podul sondei , sitele vibratoare si perimetrul instalatiilor de curatire a noroiului , compartimentul habelor de noroi si al pompelor de noroi devin locuri de munca periclitate de gaze .
B. - ACUMULARI DE BIOXID DE CARBON , in compartimentul masini de sub puntea principala ca urmare a inundarii voite a acestora in vederea stingerii incendiului - in care caz toate compartimentele inundate devin locuri de gaze toxice.
C. - ACUMULARI ACCIDENTALE DE GAZE TOXICE SAU EXPLOZIVE in diverse alte compartimente ale platformei ( vase de combustibil , vapori de diluanti organici , gaze de esapament , etc. ) in care caz compartimentele afectate devin locuri de munca periclitate.
Intreg personalul platformei are obligatia de a aduce la cunostinta sefului de platforma aparitia acestor gaze , imediat ce prezenta lor este semnalata . Seful de platforma va cerceta locul , natura concentratiei gazelor aparute cu ajutorul personalului de specialitate si al aparaturii din dotare.
Prin personalul de specialitate in acest caz se intelege personalul laboratorului GEO , personalul laboratorului de fluide si salvatorii special instruiti , iar aparatura din dotare este cea a laboratorului GEO , laboratorului de fluide , analizoarele de gaze portabile cu fiole calorimetrice si alte analizoare portabile.
In functie de locul , natura si concentratia gazelor aparute se va da " ALARMA DE GAZE " numai de catre seful de platforma prin anuntarea verbala a tuturor sefilor de tura si maistrilor din schimbul de lucru.
Toti sefii de tura si maistrii sunt obligati la rindul lor sa anunte intreg personalul din subordine de instituirea alarmei de gaze. Odata cu alarmarea verbala , seful de platforma dispune , dupa caz , in locurile periclitate , intrebuintarea mastilor de gaze cu cartus filtrant , a costumelor izolante de salvare sau evacuarea totala a personalului din locurile periclitate .
SE INSTITUIE URMATOARELE INTERDICTII :
se interzice folosirea flacarii deschise sau a sculelor care pot provoca scantei la oricare din lucrarile in curs de executie pe platforma . Se pot executa astfel de lucrari numai cu autorizatie de lucru , scrisa , semnata de seful de platforma , in care s-a specificat felul lucrarii , locul si timpul in care se pot executa lucrarile ;
se interzice fumatul pe intreaga platforma cu exceptia celor doua cluburi din grupul social
se interzice functionarea motoarelor cu ardere interna al caror sistem de retinere sau stingere a scanteilor la esapamente , nu este in functiune ;
se interzice accesul personalului in zonele periclitate de gaze cu exceptia celor strict necesari procesului de productie si care trebuie sa aiba mijloacele de protectie eficiente situatiei respective ;
starea de alarma de gaze creaza , pe langa restrictii , si obligatii specifice . Astfel , in toate cazurile de aparitie a gazelor pe platforma ( pct . A.B.C. ) :
SEFUL DE PLATFORMA :
are obligatia de a aplica tehnologia adecvata pentru siguranta forajului ;
are obligatia de a lua toate masurile de protectia muncii in functie de datele asupra evolutiei si concentratiei gazelor , date pe care le obtine de la personalul de specialitate ;
are obligatia de a controla daca personalul care trebuie sa lucreze in zone periculoase poarta echipamentul de protectie corespunzator sau daca personalul s-a retras din zona in cazul concentratiilor care depasesc limitele permise;
are obligatia de a dispune locul si modul in care trebuie sa actioneze salvatorii special instruiti si dotati corespunzator.
IN CAZUL APARITIEI GAZELOR PRIN COLOANA SONDEI ( caz A ):
MAISTRUL DE FORAJ IN TURA :
are obligatia de a aduce la indeplinire dispozitiile sefului de platforma privind tehnologia de lucru si dispozitiile privind masurile de protectie ;
raspunde impreuna cu seful de platforma de securitatea personalului din locurile de munca direct periclitate de gazele de sonda ;
are obligatia de a evacua din locurile periclitate de gaze intreg personalul care nu este necesar procesului de productie si care nu are echipamentul de protectie corespunzator.
PERSONALUL LABORATORULUI GEO :
are obligatia de a semnala sefului de platforma aparitia gazelor prin coloana sondei si natura lor indiferent de concentratia lor ;
are obligatia de a informa permanent seful de platforma asupra concentratiei acestor gaze si tendinta evolutiei acestor concentratii ;
are obligatia de a parasi laboratorul GEO atunci cand concentratia de gaze nocive depaseste limitele admise pentru mijloacele de protectie din dotare , anuntand seful de platforma despre acest lucru .
IN TOATE CAZURILE DE APARITIE A GAZELOR PE PLATFORMA :
SEFUL DE TURA SISTEME DE RIDICARE :
are obligatia de a marca cu placi avertizoare zona periclitata de gaze , iesirile din grupul social si iesirile de sub puntea principala ;
are obligatia de a anunta tot personalul care lucreaza in interiorul grupului social de starea " Alarma de gaze " ;
are obligatia de a controla respectarea pe intreaga platforma a indicatiilor impuse ;
are obligatia de a se pune la dispositia sefului de platforma pentru orice solicitare impusa de situatie.
SEFUL DE TURA MECANIC ( in toate cazurile ) :
are obligatia de a se pune la dispozitia directa a sefului de platforma cu intreg personalul din subordine , in vederea pornirii sau opririi utilajului tehnologic , in functie de situatia existenta si de tehnologia adoptata ;
are obligatia de a se retrage din zona periclitata impreuna cu tot personalul din subordine, la dispozitia sefului de platforma .
SEFUL DE TURA ELECTRICIAN : ( in toate cazurile )
are aceleasi obligatii ca seful de tura mecanic privind utilajele pe care le deserveste ;
are obligatia de a pune in functiune si de a asigura functionarea la capacitatea maxima a sistemului de ventilatie din locurile periclitate de gaze.
SEFUL FORMATIEI SALVARE ( in toate cazurile ):
are obligatia de a se pune la dispozitia sefului de platforma cu intreg personalul din subordine . Locul de adunare este in fata statiei CO2 ;
are obligatia de a executa lucrarile solicitate de seful de platforma , folosind echipamentul de protectie individuala ( izolant ) cu care sunt dotati;
are obligatia de a controla periodic zonele periclitate de gaze , masurand concentratiile de gaze cu detectoare portative si de a raporta sefului de sonda rezultatele determinarilor ;
are obligatia de a controla daca echipamentul de protectie este folosit corespunzator in zonele periclitate ;
are obligatia scoaterii din zona periclitata a personalului eventual intoxicat si de a acorda acestora primul ajutor.
SANITARUL PLATFORMEI ( in toate cazurile A.B.C.) :
are obligatia de a-si pregati imediat trusa de prim ajutor si aparatele de respirat ;
are obligatia de a sta in permanenta in cabinetul medical in vederea oricarei interventii.
INRERVENTIE IN CAZ DE "OM LA APA ".
Oricine observa un om cazut in mare , este obligat sa dea alarma prin viu grai , avind grija sa nu piarda din vedere locul si omul cazut in apa ;
In timp ce se da alarma , seful de platforma va dispune sefului de tura siguranta sa preia conducerea operatiei de salvare si va lua masuri de aruncare a colacilor de salvare si de lansare la apa a unei barci de salvare ;
In situatia in care in apropiere se gaseste o nava de deservire iar conditiile ( starea marii sau a timpului ) nu permit lansarea la apa a unei barci , nava de deservire va asigura lucrarile de salvare . In acest scop seful de platforma va comunica decizia luata , comandantului navei care va prelua conducerea operatiei de salvare .
In cazul in care omul la apa , nu poate fi recuperat de barca de salvare sau de nava de deservire , seful de platforma va solicita sprijinul elicopterului sau a altor nave aflate in apropiere .
Pe timpul noptii se vor folosi colaci de salvare luminosi , iar omul la apa va fi tinut sub supraveghere in lumina reflectoarelor.
In cazul observarii celui mai mic semn al unei manifestari eruptive ca de exemplu :
- cresterea brusca a avansarii sapei;
- cresterea nivelului la haba de circulatie ;
- scaderea greutatii specifice a fluidului de foraj si cresterea fondului de gaze in fluid ;
- pierderi de circulatie cu scaderea nivelului in spatiu inelar
- cresterea vascozitatii si ( sau ) spumarea fluidului ;
- scaderea presiunii de circulatie a fluidului de foraj ;
- in timpul extragerii garniturii de foraj , volumul de fluid care se pompeaza pentru umplerea putului este mai mic decat volumul dislocuit de garnitura extrasa si nivelul la haba de circulatie nu scade corespunzator ;
- aparitia unui fluid de foraj contaminat ( usurat ) cu apa sarata;
- debitarea putului cu sapa la zi ;
oricare membru al formatiei are obligatia de a anunta imediat seful de echipa si maistrul de schimb dupa care avand incuviintarea unuia dintre ei , da alarma de eruptie ( se bate continu toaca instalata in sonda , timp de 1 - 2 minute ).
La auzirea semnalului de eruptie brigada tip a sondei formata din :
- maistrul de foraj ;
- sondorul sef ;
- ajutor sondor sef ;
- podar 1 ;
- podar 2 ;
- sondor 1 ;
- sondor 2 ;
- sondor 3 ;
- sef echipa punte ;
- sondor 1 punte ;
- sondor 2 punte ;
- sondor 3 punte ;
vor actiona astfel :
CAZUL A : MANIFESTAREA SE PRODUCE IN TIMPUL FORAJULUI .
Maistrul de foraj :
opreste forajul ;
da ordin de ridicare a primului racord special deasupra mesei ;
da ordin de oprire a pompelor de noroi si observa putul ;
in functie de rezultatele observarii putului da comanda " continua forajul " sau " toata lumea la posturi " ;
da comanda de deschidere a ventilului automat si de inchidere a prevenitorului VH daca afluxul nu este puternic si starea gaurii necesita ulterior manevrarea garniturii . Se asigura ca duzele sunt inchise . Daca afluxul este puternic se inchide bacul partial.
urmareste si noteaza evolutia in timp a presiunilor din spatiul inelar si din prajini ;
stabileste functie de lungimea bucatii pe care este inchis prevenitorul si de distanta pana la bacul inchis , pe ce inaltime poate fi manevrata garnitura ;
trece prevenitorul VH pe presiune redusa ( daca este cazul ) si urmareste comportarea acestuia daca se ia decizia de a manevra garnitura ;
in cazul particular al forajului pentru coloana de 20" da ordinul de deschidere a clapetului diverterului si apoi de inchidere a prevenitorului VH.
Sondorul sef :
anunta telefonic statia radio pentru chemarea in sonda a sefului de platforma - anuntand ce s-a intamplat ;
dupa oprirea forajului de catre maistrul de foraj , aduce primul racord special deasupra mesei rotative ;
opreste pompele ;
dupa ce s-a asigurat impreuna cu maistrul de foraj ca prevenitorul VH este in regim de presiune redusa , manevreaza garnitura de foraj pe distanta fixata , daca se primeste comanda in acest sens ;
preia obligatiile maistrului de foraj in lipsa acestuia ;
Ajutor sondor sef :
la pupitrul de comanda al prevenitorului VH , la ordinul maistrului de foraj , deschide ventilul automat si inchide prevenitorul VH sau bacul partial dupa cum primeste dispozitie de la maistrul de foraj ;
in cazul particular pentru forajul coloanei de 20" , inchide VH- ul;
la ordinul maistrului de foraj si urmarind indicatiile acestuia , face manevrele de trecere a prevenitorului VH in regim de presiune redusa , in vederea eventualei manevrari a garniturii .
Podarul 1 :
in sala habelor de noroi si a pompelor urmareste evolutia nivelului la habe si a caracteristicilor fluidului de foraj ( densitate,vascozitate ) inscriindu-le in registru ;
comunica anomaliile observate ( cresterea sau scaderea nivelului, scaderea densitatii ) , prin telefon sefului de echipa ;
face liniile necesare pentru ingreunare sau tratare fiind ajutat de mecanicul de pompe sau ajutand laborantul de fluide .
Podarul 2 :
face linia de tratare a fluidului de foraj prin degazor si asigura buna functionare a acestuia in timpul folosirii ;
in cazul particular al forajului pentru coloana de 20" la ordinul maistrului de foraj , deschide clapetul diverterului ;
controleaza vizual prevenitoarele si citeste din 15' in 15' presiunile dintre coloane . Rezultatul observatiilor si al citirilor il raporteaza maistrului de foraj ;
este ajutat de mecanicul de sonda care trebuie sa asigure bunul mers al degazorului pe timpul cat podarul face citirile si observatiile de mai sus.
Sondorul 1 :
la comanda maistrului de foraj sau a sefului de echipa deschide duzele si claviatura acestora ;
face in functie de necesitate , linia de iesire a noroiului din duze catre sitele vibratoare sau catre mare ;
Sondorul 2 :
anunta imediat seful de platforma , dupa care revine pe podul sondei ;
preia sarcina oricarui membru al brigazii aflat in imposibilitatea de a actiona .
Sondorul 3 :
la compartimentul sitelor vibratoare urmareste daca prevenitorul tine , observand eventualelor scurgeri pe derivatie ;
urmareste variatia debitului de circulatie prin duze ;
urmareste caracteristicile fluidului de foraj ce iese de la put , pe care le inscrie in registru din 5' in 5' ;
urmareste caracteristicile fluidului de foraj ce iese din degazor , din 15' in 15' si le inscrie in registru ;
este ajutat de mecanicul de sonda si de catre electricianul de serviciu .
Inginerul chimist sau laborantul fluide de foraj :
se prezinta pe podul sondei , unde impreuna cu seful de platforma si maistrul de foraj , stabilesc caracteristicile fluidului de foraj impuse de manifestarea eruptiva ;
stabileste cu seful de platforma , tehnologia lichidarii manifestarii eruptive ;
coordoneaza lucrul echipei de punte pentru tratarea fluidului de foraj la mixerul din magazia de chimicale sau de pe puntea principala .
Sef echipa punte :
face linia mixerului din magazie sau de pe punte , in vederea folosirii acestuia pentru tratarea fluidului de foraj ;
organizeaza aprovizionarea mixerului cu chimicalele necesare indicate de inginerul chimist sau de catre laborant .
Macaragiul de serviciu :
inceteaza orice alta activitate pe punte ;
se urca in macaraua BABORD si asteapta instructiuni .
Sondorul 1 , 2 , 3 punte :
astepta ordine in fata magaziei de chimicale ;
Seful de platforma :
pe podul sondei stabileste tehnologia de punere sub control a manifestarii eruptive .
Maistrul mecanic :
inceteaza orice activitate auxiliara si controleaza daca exista mecanic in sala pompelor , in sala motoarelor , pe podul sondei .
ia legatura cu seful de platforma pentru a primi instructiuni .
Maistrul energetic :
impreuna cu cel de al doilea electrician din echipa asteapta instructiuni in atelierul electric incetand orice activitate auxiliara .
CAZUL B : MANIFESTAREA ERUPTIVA SE PRODUCE IN TIMPUL MANEVRELOR DE EXTRAGERE INTRODUCERE .
Maistrul de foraj :
opreste manevra ;
urmareste derivatia si interiorul garniturii , stabilind daca se mai poate introduce . In cazul in care se poate introduce , se va introduce cat mai mult posibil ( eventual pana la talpa ) ;
in cazul in care nu se mai poate introduce , se da ordin de montare a canalei Shaffer ( in pozitie deschisa ) ;
dupa montarea canalei , se da ordin de inchidere a acesteia si de montare a tijei de foraj ;
actioneaza in functie de situatie ( daca se afla in teren sau in coloana ) ca in cazul " A ".
Sondorul sef :
anunta telefonic statia radio pentru chemarea sefului de platforma in sonda specificand motivul ;
actioneaza pentru introducerea garniturii sau dupa caz pentru montarea canalei si a tijei de foraj ;
manevreaza garnitura prin prevenitorul VH , daca se afla in teren si daca primeste dispozitie in acest sens ;
preia sarcinile maistrului de foraj , in cazul lipsei acestuia de pe podul sondei .
Ajutor sondor sef :
participa la operatia de introducere ;
impreuna cu sondorii 1,2,3 - cate doi la o toarta a canalei Shaffer , la ordinul maistrului de foraj , monteaza aceasta cana si apoi tija de foraj ;
la ordinul maistrului de foraj inchide canaua Shaffer ;
actioneaza ca in cazul " A " .
Podarul 1 :
daca s-a hotarat introducerea garniturii ramane la pod ;
daca s-a oprit manevra coboara pe podul sondei si apoi la sala habelor - continund sa actioneze ca in cazul " A ";
daca s-a hotarat actionarea imediata , coboara in sala habelor , da drumul la ventilatie , procedand in continuare ca in cazul " A ".
Podarul 2 :
daca se afla la pod , si s-a hotarat introducerea garniturii de foraj ramane pentru a-l ajuta si dubla pe podarul 1 . In acest caz daca se afla pe podul sondei urca la pod ;
coboara inaintea podarului 1 pentru a actiona ca in cazul " A " ;
daca s-a hotarat actionarea imediata , anunta mai intai seful de platforma , apoi actioneaza ca in cazul " A ".
Sondorul 1 :
lucreaza pentru introducerea garniturii de foraj ;
la ordinul maistrului de foraj , impreuna cu ceilalti actioneaza pentru montarea canalei Shaffer si a tijei de foraj , continund apoi ca in cazul " A ".
Sondorul 2 :
daca s-a hotarat introducerea garniturii de foraj , anunta seful de platforma , apoi participa la manevra ;
la ordinul maistrului de foraj , impreuna cu ceilalti actioneaza pentru montarea canalei Shaffer si a tijei de foraj , continund apoi ca in cazul " A ".
preia sarcina oricarui membru al brigazii in imposibilitatea de a actiona .
Sondorul 3 :
daca s-a hotarat introducerea garniturii de foraj ,apoi participa la manevra ;
la ordinul maistrului de foraj , impreuna cu ceilalti actioneaza pentru montarea canalei Shaffer si a tijei de foraj , continund apoi ca in cazul " A ";
in compartimentul sitelor vibratoare da drumul la ventilatie si apoi procedeaza ca in cazul " A ".
Inginerul chimist sau laborantul de serviciu fluide foraj , echipa de punte maistrul mecanic de schimb si maistrul electrician de schimb , actioneaza ca in cazul " A ".
Seful de platforma :
pe podul sondei stabileste tehnologia de combatere a manifestarii eruptive.
CAZUL C : MANIFESTAREA ERUPTIVA SE PRODUCE CAND GARNITURA SE AFLA LA ZI .
se incearca introducerea garniturii de foraj - numai prjinile goale - cat mai jos posibil , procedandu-se apoi ca in cazul " B " ;
in cazul cand acest lucru nu mai este posibil , maistrul de foraj sau seful de echipa , vor da comanda de inchidere a prevenitorului orizontal , cu inchidere totala .
Pentru usurarea lucrului , in cazul manifestarilor eruptive se vor lua urmatoarele masuri :
prjinile si prajinile grele nu vor fi stocate la deget pe acelasi scaun ;
in cazul garniturilor combinate , canaua Shaffer va avea alaturi reductii de legatura necesare oricarui tip de filet existent in garnitura ;
brigata de foraj va fi instruita ca in cazul de imposibilitate de actionare a prevenitorului de la panoul de comanda din sonda , sa actioneze de la panoul de comanda de la babord ;
in cazul in care din diferite motive , una din persoanele echipei lipseste la intrarea in schimb , maistrul de foraj sau seful de echipa , sunt obligati sa faca redistribuirea sarcinilor ce rezulta din prezentul rol de eruptie , pe persoanele existente .
DIVERSE DATE TEHNICE SI RELATII NECESARE IN PRACTICA SAPARII UNEI SONDE CU AJUTORUL PLATFORMELOR ROMANESTI DE FORAJ.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
