USCAREA

1 USCAREA IN AER LIBER

Def.reprez indepartarea apei din l cu ajut surselor nat de energie, adica soarele si vantul.Este cel mai vechi procedeu de usc.

*Factori de influenta: :

- CLIMA SI ZONA GEOGRAFICA (valorile medii anuale ale temperaturii si umiditatii relative a aerului, altitudinea, directia vanturilor dominante, frecventa si intensitatea cetii, precipitatii medii anuale, expunerea la radiatia solara etc.)

- ORGANIZAREA DEPOZITULUI DE MATERIAL UMED (alegerea terenului, dispunerea stivelor etc.)

*Organizarea depozitului:

*amplasare pe teren inalt, expus vantului, ferit de obstacole (arbori, cladiri inalte);

*teren plan si uscat (daca este mlastinos, trebuie drenat; denivelarile se acopera cu pamant, pietris sau zgura; vegetatia trebuie distrusa).

*distante suficiente intre stive;

*dimensiunile stivelor:inaltimea 4 . 8m (dar nu mai mare decat de 3 x latimea), latimea 1,5 . 4m la R si cca. 2m la F

* distanta fata de sol: 50-60cm

*podvale de beton:

*usoara inclinare pentru scurgerea precipitatiilor;

* obligatorie: acoperirea stivelor;

* acoperisul trebuie sa depaseasca cu 0,5m marginile stivei

*stivuirea se face cu sipci de grosime constanta;

* sipci din brad sau molid, cu sectiunea de 20 x 30mm;

* distanta intre sipci 1-1,5m la R, respectiv 0,3-0,6m la F;

* situate in plan strict vertical una deasupra celeilalte;

* in interiorul stivei, piesele se aseaza la distante mai mari decat la margine;

* piesele cu inima se aseaza cu inima in sus.

AVANTAJE

Economie de energie

*Costuri de investitii reduse

*Simplicitate-nu necesita personal calificat

DEZAVANTAJE

*Nu exista control asupra conditiilor de uscare 

*Valoare limitata a Umid finale (> 12%);

*Expunere la atacul ciupercilor si insectelor;

*Risc crescut de crapare (mai ales crapaturi de capat);

*Durata mare de uscare

Metode de accelerare.: pt reducerea duratei exista dif alternative (metode de accelerare):

*stivuirea verticala-specifica zonei rurale; *stivuirea in trunchi; *stivuirea in cos intern; *stiv cu ajut ventilatoarelor laterale; *usc in leagane.

2 CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE USCARE ARTIFICIALA

Def. Usc artif reprez indepartarea apei din lemn cu ajut unor inst speciale, dotate cu sursa artificiala de incalzire si ventilatie.

Avantaje: durate reduse; control riguros al cond de uscare; uniformitate mai buna a uscarii; posibilitate de obt a oricarei U finale.

Dezav: consum energetic mare; costuri ridicate de investirii; necesita personal calificat.

Clasificare:

in fc d modul de transmitere a caldurii: *procedee prin convectie; *prin contact;*pe cale dielectrica;

- prin convectie:

- uscarea conventionala(prin schimb de aer cu med ext)

- uscarea prin condensare

- uscarea la temperaturi inalte

- uscarea in vid

- uscarea in vaporii unor substante organice

- uscarea in solventi organici hidrofili

- uscarea in lichide hidrofobe (uleiuri fierbinti)

- uscarea prin incubatie/comprimare

- uscarea prin inghetare si sublimare

- uscarea mecanica (prin rotatie)

- uscarea cu miscare alternativa a aerului prin stiva

-prin contact :*uscarea prin presare si prin inductie

pe cale dielectrica - uscarea in camp electric de inalta frecventa si - uscarea cu microunde;

Dintre acestea doar 5 se aplica in prezent la scara industriala. Cel mai raspandit procedeu este uscarea conventionala, urmata de uscarea prin condensare si mai recent usc in vid in dif variante. Se mai intalnesc ucs la temp inalte si usc in CIF si cu microunde.

3 USCAREA CONVENTIONALA-PRINCIPIU PERFORMANTE AVANTAJE DEZAVANTAJE DOMENIU DE APLICABILITATE

Principiul usc conv se bazeaza pe schimbul de aer cu mediul ext, respectiv pe eliminarea unei parti din aerul utilizat, incarcat cu U indep din lemn si admisia in acelasi timp a unei parti egale de aer proaspat.

1-ventilatoare axiale pt circularea aerului prin stive

2-teava de umezire pt ridicarea U aerului la val de regim

3-calorifer pt ridicarea temp aerului la val de regim

4-stiva de cherestea

5-cos de admisie aer proaspat

6-cos de evacuare aer utilizat

Performante:

Usc conventionala este caracteristica de durate de 1-7 zile la R so de 10-30 zile la F tari. Se consuma atat energie termica (pt incalzire) cat si energie electrica (pt ventilatie).

CONSUM ENERGETIC (termic 70% + electric 30%); 300 . 500 kWh/mc

Calitatea uscarii este f buna la R, dar adeseori nesatisfacatoare la F tari, din cauza proportiei mari de crapaturi si coloratii. Costul usc dubleaza in general costul mat lemnos umed.

AVANTAJE

-Procedeu universal, prin care poate fi uscat l din orice specie, orice gros, de la orice U initiala pana la orice U finala

- Procedeu bine-cunoscut care inspira incredere la achizitionare.

DEZAVANTAJE

LA F tari: Durata lunga, calitate slaba (crapaturi, coloratii)

DOMENIU OPTIM DE APLICABILITATE

SPECIFICATIE DIVERSA (R + F, diferite grosimi)

4 USCAREA PRIN CONDENSARE-PRINCIPIU PERFORMANTE AVANTAJE DEZAVANTAJE DOMENIUL OPTIM DE APLICABILITATE

Principiu: In cazul usc prin condensare aerul incarcat cu U eliminata din l este absorbit cu ajut unui ventilator axial.Pe la partea inf a inst si introdus intr-un agregat atasat numit dehumidator care fc pe principiul pompei de caldura. Acesta cuprinde: o baterie de racire, compresor, bateria de incalzire, ventilator axial care refuleaza aerul desumidificat si reincalzit in int inst d uscare. At cand trece peste baterie, aerul se raceste si vaporii pe care ii contine se condenseaza si se elimina. Agentul de racire care trece prin bateria de racire preia caldura cedata de aer in timpul racirii si i-o recedeaza acestuia in prop de 30% at cand aerul trece peste bateria de incalzire.

Inst de usc treb sa fie dotata suplimentar cu ventilatoare axiale pt circularea aerului prin stivele de cherestea si cu baterie electrica de incalzire pt a ridica initial temp din inst la 30grade.

Performante:

Durata:* pt. R - lunga, din cauza temperaturii limitate; *-pt. F - ca la uscarea conventionala

Consunul de energie: mai scazut - 120 . 230 kWh/mc (100% electric)

CALITATEA USCARII: buna ata la R cat si la F, datorita regimurilor blande de uscare

- risc de mucegaire si coloratii, mai ales la sortimentele cu umiditatea initiala ridicata

COSTUL USCARII: mai redus decat la uscarea conventionala

AVANTAJE

-Consum energetic redus

-Calitate buna

DEZAVANTAJE

-La R: Durata mai lunga

-Risc de mucegai si coloratii

DOMENIU OPTIM DE APLICABILITATE

-Uscarea F si R groase

-Fabrici mici / ateliere care nu dispun de sursa proprie de agent termic

5 USCAREA LA TEMPERATURI INALTE-PRINCIPIU PERFORMANTE AVANTAJE DEZAVANTAJE DOMENIU OPTIM DE APLICABILITATE CARACTERISTICI THERMOWOOD

VARIANTE:

- Uscare in mediu de vapori supraincalziti puri; t > 100oC; tu = 100oC; instalatii perfect etanse prevazute cu valve de suprapresiune

- Uscare in amestec de vapori supraincalziti si aer ; t = 120 10sC ; tu < 100oC ; Instalatii prevazute cu costuri

Performante:

AVANTAJE - Durata de uscare redusa la jumatate

DEZAVANTAJE

- Risc de crapare

- LA R: Topirea rasinii, caderea nodurilor

- Inchiderea la culoare

DOMENIU OPTIM DE APLICABILITATE - Uscarea R pt constructii

THERMOWOOD

REGIMUL DE USCARE:

Faza 1: t = 130oC, umezire abundenta - tu < 100oC

Faza 2: t = 185-230oC timp de 2-3 ore

Faza 3: t = 80-90oC, cu umezire

DURATA TOTALA < 24 ore- lemnul astfel tratat sufera o modif a comp chim. Care are drept urmare o mai buna stabilitate dimensionala si durab biologica sup.

EFECTE , PROPRIETATI:

- Inchiderea si uniformizarea culorii

- mai buna stabilitate dimensiuonala

- Durabilitate biologica superioara

6 USCAREA IN VID-EFECTE PROCEDEE PERFORMANTE AVANTAJE DEZAVANTAJE DOMENIUL OPTIM DE APLICABILITATE

Reducerea pres din inst de uscare sub val de 1 atm cu ajut unei pompe de vid are efcte pozitive atat asupra evaporatii apei care se face mai rapid cat si asupra vitezei de deplasare a apei in lemn.

Acestea se dat: reducerii pct de fierbere a apei; crearii unui gradient de pres intre miezul si supraf piesei.

Cumulate cele 2 efecte au drept urmare reducerea duratei de uscare.

EFECTE NEGATIVE: - Racirea lemn in urma evaporarii apei

VARIANTE:- Uscarea in vid discontinuu

-Uscarea in vid continuu cu incalzire prin:

CONTACT (uscarea VID / PRESARE)

AVANTAJE - Durata redusa ; - Calitate buna

DEZAVANTAJE: -Stivuire greoaie ; -Reducerea grosimii pieselor ; -Crapaturi de capat

DOMENIU OPTIM DE APLICABILITATE : Uscarea F cu pori uniform imprastiati (ex: FAG)

CONVECTIE (uscarea VID / VAPORI SUPRAINCALZITI)

AVANTAJE: -Durata redusa ; -Calitate buna ; -Procedeu universal;

DEZAVANTAJE :-Cost ridicat al instalatiei ; -Instalatii de capacitate limitata (cu cat este mai mare instalatia, cu atat uscarea este mai neuniforma)

DOMENIU OPTIM DE APLICABILITATE: - Completare a capacitatii de uscare conventionala; pt specii valoroase, urgente, etc;

IN CAMP ELECTRIC DE INALTA FRECVENTA (uscarea CIF / VID)

AVANTAJE: -Durata f redusa; -Calitate f buna; - procedeu universal;

DEZAVANTAJE: -costul ridicat al instalatiei; - instalatii de capacitate limitata (cu cat este mai mare instalatia, cu atat uscarea este mai neuniforma)

DOMENIU OPTIM DE APLICABILITATE: completare a capacit de uscare conventionala, pt specii valoroase, urgente, etc.

DURATA: - Cu 50-70% mai mica decat la uscarea conventionala (inclusiv la F)

CONSUMUL DE ENERGIE: comparabil : 200 . 400 kWh/m3

CALITATEA USCARII: buna atat la R cat si la F, datorita temperaturii reduse de uscare; absenta coloratiilor

COSTUL USCARII: mai ridicat decat la uscarea conventionala din cauza costului ridicat al instalatiilor

7 USCAREA IN CIR SI CU MICROUNDE-PRINCIPIU CARACTERISTICI PERFORMANTE AVANTAJE DEZAVANTAJE DOMENIU OPTIM DE APLICABILITATE

PRINCIPIU SI INSTALATII

fenomenul de polarizare a moleculelor de apa din lemn sub efectul unui camp electric de inalta frecventa:

f<100MHz: unde radio (uzual 13,56MHz);

f>500MHz: microunde (uzual 915 sau 2450MHZ)

Acesta e sg procedeu la care caldura este generata in int mat si nu la supraf sa.Atunci cand l este plasat in campul el de inalta frecventa, moleculele de apa din int sau incep sa oscileze si sa se deplaseze haotic, in incercarea gasirii polului de semn opus. Au loc frecari intre molecule, energia de fracare fiind transf in caldura; asa se explica de ce zonele cu U cea mai ridicata se incalzesc mai mult si mai repede decat cele cu U scazuta. Controlul procesului si al scaderii U se face prin reglarea puterii gereratorului care det temp din int piesei.

USCAREA CU UNDE RADIO: -se real in inst de tip autoclava in care platforma de stivuire o constituie electrodul inf in timp ce electr sup este fixat in autoclava si este reglabil pe verticala pt a permite introducerea si evacuarea stivei. Materialul se stivuieste compact fara sipci. Principalul avantaj il constituie durata redusa si faptul ca permite uscarea calitativa a pieselor de orice grosime.

USCAREA CU MICROUNDE- se realiz in inst de tip dotate cu generatoare si cu ghiduri de unda. Princip avantaj consta in reducerea duratei de uscare la ordinul minutelor iar princip dezav neuniformitatea usc in fc de nr si amplasarea ghidurilor de unda.

CALITATEA USCARII: foarte buna atat la R cat si la F, datorita temperaturii reduse de uscare; absenta coloratiilor

COSTUL USCARII: ridicat, din cauza consumului energetic ridicat si al costului mare al instalatiilor

AVANTAJE

- Durata f redusa

- Calitate f buna

- Grosimea nu influenteaza

- Nu necesita sipci de stivuire

DEZAVANTAJE

- Cost ridicat al instalatiei

- Consum energetic ridicat

DOMENIU OPTIM DE APLICABILITATE: -Specii de F tari, cu grosime mare

- Specii valoroase;

-Specii predispuse la colaps

8 ALEGEREA PROCEDEULUI OPTIM DE USCARE-APLICATIE

*Rasinoase-uscarea conv, usc la temp inalte, usc in vid-cif (daca este vorba de sortimente f groaze), usc cu microunde (daca este vb de cant mica de mat)

*Fag: usc prin condensare (este mai economica); usc conventionala; usc prin vid prin presare (are reducerea duratei)

*Stejarul: zvantare naturala in aproape de pct de sat a fibrei; usc prin condensare sau conventionala; usc in vid si vapori supraincalziti (durata mai redusa si cal mai buna)

*Specii exotice valoroase: usc in vid si vapori supraincalziti; uscare in vid-cif (mai rapida si mai scumpa).

9 TEHNOLOGIA USCARI CHERESTELEI-CLASIFICARE OPERATILOR (ENUMERARE)

a)op pregatitoare: sortare so control calitativ initial, stivuire, amplasarea pct de masurare a U, pregatirea instalatiei, stab regim de usc si estimarea duratei de usc.

b)op care se executa in timpul procesului: masurarea param de regim, reglarea param aerului, conducerea procesului de usc (trecerea de la o faza la alta), inregistrarea evolutiei param si interventii in situatie de avarie.

c)op care se executa supa uscare: depozitarea, stivuirea, control calitativ final.

10 OPERATII PREGATITOARE: SORTARE SI CONTROL CALITATIV INITIAL, STIVUIRE, AMPLASAREA PCT DE MASURARE A U, PREGATIREA INSTALATIEI

Sortarea si controlul calitativ initial.In vederea formarii stivelor, piesele se sorteaza pe specii si grosimi, a.i. o stiva sa cuprinda piese dintr-o sg specie, o sg gros si U initiala apropiata. Fiec stiva va fi prevazuta cu o eticheta pe care se specifica specia, gros, Ui, data receptiei si lotul, destinatia si eventual data programata pt introducerea in uscator.

Controlul calitativ initial consta in examinarea vizuala a pieselor in timpul stivuirii si marcarea cu creta colorata a defectelor vizibile. Aceasta op este adeseori neglijata, fiind laborioasa, totusi este sg posibilitate de departajare a defectelor de material, de cele de uscare propriu-zisa.

Stivuirea este op de corectitudine a careia depinde evitarea defrmarii pieselor in timpul uscarii. Regulile de stivuire sunt aceleasi ca si la usc naturala. Pt evitarea deformatiilor se recomanda amplasarea unor placi grele de beton, deasupra stivei cu greutate aprox egala cu greut unei treimi de stiva.

Amplasarea pct de masurare a U lemn. U lemn in timpul usc poate fi urmarita, fie prin cantarirea probelor martor sau cu ajut traductorilor de U. Indiferent de variana adoptata, pct de mas se amplaseaza in stiva in pozitiile cele mai dezavantajate, in principal la mijl latimii si inaltimii stivei.

Pregatirea instalatiei: periodic se verifica: etansicitatea pe contur a usilor; verificarea starii tevilor de calorifer; desfundarea tevilor de umezire; ventilatoarele sa nu bata; ungerea motoarelor; buna functionare, fara blocaje, a electroventilatoarelor si a clapetelor in cosurile de aer la fiec sarja: se verifica integritatea cablurilor de la elem de masurare si se inlocuieste tifonul la psihometru sau placuta higroscopica la traductorul de U ech.

11 OPERATI EXECUTATE IN TIMP-PROCESULUI DE USCARE :PRINCIPIUL REGLARII ELEM DE MASURARE A PARAM DE REGIM, ELEM DE REGLARE A PARAM AERULUI, CIRCUITE DE REGLARE

Acestea sunt: masurarea parametrilor aerului si a U lemnului; compararea valorilor masurate ale param aerului cu cele prevazute in regim; reglarea param aerului in fc de rezultatul comparatiei; trecerea de la o faza la alta a procesului.

Aceste 4 op sunt cunoscute si dub denumirea de conducere a procesului de uscare in afara lor, in aceasta categ mai intra: inregistrarea parametrilor de regim si analiza diagramei de uscare.

1. Masurarea temp aerului s realiz cu senzori termorezistivi, cei mai precisi fiind cei din platina. Mas U aerului se poate face cu ajut psihometrului sau cu ajut unui senzor de Uech cu placuta higroscopica din celuloza sau furnir de limba.

2.Reglarea temp se face cu ajut unui electroventil, montat pe conducta de alimentare a caloriferului. Reglarea U aerului se face cu ajut a 2 elem de executie: un electroventil, montat pe conducta de alimentare a tevii de umezire si servomotoarele care actioneaza clapetele din cosurile de aer. Cele 2 elem functioneaza doar in contratimp, adica: electroventilul se poate deschide numai cand cosurile sunt inchise si invers, cosurile se pot deschide numai daca electroventilul este inchis. La inst moderne este posibila, in plus, reglarea vitezei aerului, prin intermediul unor convertizoare de frecventa, aflate in dotarea motoarelor electrice, care antreneaza ventilatoarele. Reglarea temp se face prin compararea valorii masurate (reale) cu cea prevazuta de regim. Pot aparea situatii: *daca t_R>t_P - inchiderea ventilului de pe conducta de alimentare a caloriferului; * daca t_R<t_P -se comanda deschiderea electroventilului; * daca t_R=t_P - electroventilul ramane pe pozitia curenta.

Reglarea U aerului se face prin compararea valorii masurate cu cea prescrisa. Apar urm sit: * Ue_R>U_ep - se comanda inchiderea electroventilului de pe conducta tevii de umezire si deschiderea cosurilor; *Ue_R<U_ep-inchiderea cosurilor si deschiderea electrovent. ; * Ue_R=U_ep- ambele elem de executie raman in pozitiile curente.

12 CONDUCEREA PROC DE USCARE: SISTEM DE CONDUCERE,ELEM COMPONENTE ALE UNUI SISTEM AUTOMATIZAT -SCHEMA

Se poate realiza manual, semiautomat sau automat;

La conducerea manuala, toate op (stab regimului, masurarea, compararea, reglarea si trecerea de la o forta la alta) sunt executate de operatorul uman.necesita supraveghere continua.

La conducerea semiautomata - presup existenta unui dulap de comanda, dotat cu elemente de masurare de la distanta si elem electrice de reglare. In acest caz doar 2 op din cele 5 de mai sus, sunt executate manual (stab reg si trecerea de la o faza la alta); celelalte sunt realizate automat de dulapul de comanda; necesita suprav periodica.

La conducerea complet automata - presup existenta unui dulap d comanda cu microprocesor, care poate realiza automat, toate cele 5 op de baza. In acest caz op uman, treb doar sa introduca datele initiale ale sarjei. Acest sist nu necesita supraveghere, ci doar eventuale interventii, in caz de avarie.

Elem comp ale unui sist automat de conducere:

1. unitatea centrala- se recomanda la un nr mai mare de 3 inst. Ea permite centralizarea info de la mai multe camere de uscare simultan.

2.Dulapul de comanda- este componeta de baza, cate unul pt fiec camera de usc. El stabileste programul de usc pe baza datelor introduse de operator, compara val masurate cu cele de regim si comanda elementele de executie.

3. Amplificatorul- este amplasat intre dulapul de comanda si clablul princip care preia val masurate de traductori.Rolul sau este de a amplifica semnele electrice primite, ai acestea sa poata fi interpretate ca marimi fizice.

Elemente de masurare * 1 sau 2 traductori de temp, amplasati pe peretele lateral al inst pe partea de intrare a aerului in stiva; *1 sau 2 traductori de Uech, amplasati langa cei de temp; *4-16 traductori de U a lemn, aamplasati in stiva.

Elem de executie- *electroventilul pe conducta caloriferului; * electroventilul pe conducta tevii de umezire; *servomotoarele de actionare a clapetelor din cosuri; *convertizoarele de frecventa ale motoarelor el.

13 OPERATII EXECUTATE IN TIMP-PROCESULUI DE USCARE: INREGISTRAREA,EVOLUTIA PARAM,ANALIZA DIAGRAMEI DE USCARE

Inregistrarea evolutiei parametrilor: s poate face manual intr-un tabel numit 'fisa de evidenta a uscarii' sau automat de catre calc, sub forma grafica numita 'diagrama de uscare'. Atat fisa de evidenta cat si diagrama de uscare cuprind aceleasi info: val masurate de U lemn (in fiec pct de masurare), temp aerului; U aerului si dupa caz, vitezei aerului la intervale regulate de timp. In cazul aparitiei unor defecte de uscare analiza fisei sau diagramei poate arata cauzele care au condus la aceste defecte.

Analiza diagramei de uscare: pt stab cauzelor unor deficiente

a)temp din cam nu a crescut in ritmul dorit. Cauze posibile: defectarea electroventilului de pe conducta de alimentare a caloriferului; depuneri de praf sau rugina pe tevile cu aripioare; fisuri; capacitate insuficienta a cazanului; dimensionare insuf a caloriferului.

b)U mediului de usc nu a crescut in ritmul dorit. Cauze: defectarea electroventilului pe conducta tevii de umezire; orificii infundate; presiune necoresp a agentului de umezire.

c)U mediului de usc nu a crescut in ritmul dorit. Cauze: defectarea mecanismului de actionare a clapetelor; dimensionare insuficienta a diametrului cosurilor

d)U lemnului nu a scazut in ritmul normal. Cauze: defectare sau putere prea mica a ventilatoarelor; stropire accidentala a materialului prin pozitionare incorecta a duzelor de stropire; defectarea sau introducerea incorecta a senzorilor de U in lemn.

14 OPERATI EXECUTATE DUPA PROCESUL DE USCARE DEPOZITARE,DESTIVUIRE,CONTROLUL CALITATIV FINAL-DEFECTE DE USCARE

a) Depozitare si desfacerea stivelor

- dupa descarcarea instalatiei, stivele se depoziteaza intr-un mediu cu parametri controlati, pentru a evita reumezirea materialului. Conditii optime: T=20sC si j

4-7 zile de depozitare sunt obligatorii inainte de desfacerea stivelor, pentru detensionarea si racirea completa a materialului.;

nu se prelucreaza lemnul in stare calda !

b) Controlul calitativ final. Are in vedere urm criterii de apreciere a calitatii uscarii:

Uniformitatea umiditatii finale in cuprinsul sarjei

Gradientul de umiditate pe sectiunea (grosimea) pieselor

Existenta cementarii

Proportia si gravitatea crapaturilor

Aparitia colapsului

Aparitia unor coloratii nedorite (inchiderea culorii, culoare neuniforma etc.)

Proportia si gravitatea deformatiilor

a) Distributia umiditatii finale in cuprinsul sarjei

Cu ajutorul umidometrului se masoara umiditatea la o adnacime de 1/3 din grosimea piesei la cel putin 1 piesa din 10 pachete. Valorile U1/3 obtinute se compara cu umiditatea tintita (Uf). In functie de gama in care se incadreaza toate valorile masurate, se apreciaza clasa de calitate.

b) Gradientul de umiditate pe grosimea piesei

Se determina la piese cu grosime > 40mm, la minim 15 scanduri

Se poate determina:

fie prin metoda cantaririi si uscarii unei probe-straturi

fie masurand cu umidometrul cu doua perechi de cuie cu tije izolate - una cu lungime corespunzatoare ½ grosimii (pentru Umiez) si una de 8mm (pentru Usuprafata).

Indiferent de metoda: DU=Umiez-Usup [%]

c) Cementarea suprafetei

Defect care consta in intarirea suprafetei lemnului din cauza aplicarii unui regim prea dur la inceputul procesului.

Se exprima ca marimea deschiderii intre doua straturi rezultate prin spintecarea unei piese de proba pe grosime.

Metoda de determinare:  - spintecare;

- conditionare;

- masurarea deschiderii.

Valoarea max. admisa: 3mm.

d) Colapsul

Defect de uscare care se produce la inceputul procesului, la anumite specii de lemn (ex: eucalipt, stejar), cu umiditate initiala ridicata, supuse unei temperaturi de uscare prea ridicate.

Se manifesta prin valurarea fetelor si reducerea pe alocuri a grosimii piesei.

Se exprima ca diferenta intre grosimea maxima si minima a piesei (dc=dmax-dmin).

Poate fi inlaturat prin rindeluire, daca este recunoscut inainte de producerea crapaturilor interne.

Valoare maxim admisibila: 6mm.

e) Crapaturile

de suprafata

interioare

de capat

Se masoara de regula adancimea crapaturii.

f) Coloratiile nedorite (albastreala, pete de condens, pete de sipca, coloratii oxidative superficiale, coloratii inerne cauzate de reactii chimice)

Se considera defect de uscare numai in cazul specificarii lor concrete in contract, caz in care clientul trebuie sa furnizeze producatorului mostra de culoare.

Nu exista valori standardizate de admisibilitate.

g) Deformatiile (arcuire, bombare, rasucire)

Se considera defect de uscare numai daca sunt cauzate de o stivuire necorespunzatoare.

Se exprima ca sageata a deformatiei.

Nu exista valori standardizate de admisibilitate.

15 INSTALATII DE USCARE A CHEREST: CLASIFICARE, CONSTRUCTIE, AGREGATE, COMPONENTE

CLASIFICARE

dupa REGIMUL DE FUNCTIONARE:

CAMERA DE USCARE la care intreaga sarjase introduce dintr-o data, apoi se conduce procesul cf regimului si toata sarja se evacueaza dintr-o data la sf procesului.

TUNEL DE USCARE- la care se introduce mai intai o sg stiva pe la asa numitul 'capat-umed' al tunelului apoi la intervale reglabile.Impinse de stivele din urma, stivele avanseaza pe lung tunelului si sunt evacuate rand pe rand pe la asa numitul 'capat-uscat' al tunelului. Regimul se realiz pe lung tunelului, stivele intalnind pe masura avansarii in instalatie zone de aer din ce in ce mai cald si mai uscat.

dupa MATERIALELE FOLOSITE:

-DIN ZIDARIE- avantajul unor izolatii termice f bune

-METALICE- avantajul flexibilitatii in amplasare, transport si montaj.

dupa MODUL DE CIRCULATIE A AERULUI:

Cu ventilator centrifugal extern- au randament scazut din cauza frecventelor intoarcerii ale curentului de aer.

Cu ventilatoare axiale interne - Pe ax comun (un sg motor)

- Actionate individual - Lateral de stiva; - Deasupra planseului intermediar

CONSTRUCTIE

FUNDATIE: este o placa de beton cu adancime de 0,5-0,8m.

PARDOSEALA- este la inst metalice o sapa de beton prevaz cu panta de scurgere si sifon de pardoseala

STRUCTURA PORTANTA-pe care se fixeaza peretii si planseul re realiz din profile de aluminiu.

PERETI si planseul superios: sunt realiz prin asamblarea unor panouri prefabricate

USI-au aceeasi structura ca si pereti, in fc d modul de deschidere.

AGREGATE COMPONENTE. In afara izolatiei termice si hidrofuge inst de usc treb sa mai asigure urm fc: incalzirea aerului din instalatie; umezirea aerului din instalatie; circulatia aerului at cand este cazul; schimbul de aer cu mediul ext; introducerea si evacuarea stivelor de mat. Pt fiec fc inst este dotata cu un agregat coresp:

a)       Sistemul de incalzire.-consta in registre alc din tevi cu aripioare. Tevile pot fi din aluminiu sau mai recent cu structura bimetalica.

b) Sistemul de umezire- umezirea se poate realiz cu vapori saturati umezi sau cu apa rece.In primul caz teava de umezire este o teava simpla cu orificii de 3-5mm dispuse la circa 200 mm unul fata de celalalt. In al 2 caz teava de umezire este prevazuta cu duze de pulverizare cu diam f mic care permit transf in particule fine de ceata a apei la iesire.

c) Sistemul de ventilatie-ventilatoare axiale, cate unul la fiec metru lung de inst cu diam aprox 700 mm. Fiec ventilator este actionat de un motor electric propriu.La inst moderne se folosesc ansambluri motor-ventilator special capsulate pt protectia anticoroziva si dotate cu convertizor de frecv incorporat.

d) Sistemul de aerisire- consta in cosuri de sect patrata sau circulara, prevazute cu clapete reglabile; de regula nr cosurilor este = cu cel al ventilatoarelor dar intot este un nr par.

e) Sistemul de stivuire si transport-consta in vagoneti pe sina dar la instalatiile moderne introducerea si evacuarea mat in instalatie se face cu autostivuitoare cu furci. Pt a distanta prima stiva fata de pardoseala si mai multe stive suprapuse pe inaltime se folosesc grinzi de lemn cu grosime de 100mm.