Fatada din lemn

Cel mai vechi si mai folosit material pentru constructii, lemnul este optiunea traditionala pentru fatada unei case din lemn.

Fiind o resursa regenarabila, costul lemnului este relativ scazut. Acesta variaza insa in functie de specia de lemn aleasa si de tipul fatadei.

Dupa dimensiunea si modul de montare a elemetelor ce alcatuiesc o fatada din lemn, distingem:

fatada din lambriuri de lemn verticale imbinate in sistem lamba-uluc (nut-feder);

fatada din lambriuri de lemn orizontale montate suprapus, asemeni tiglelor, pentru a impiedica infiltrarea apei;

fatada din elemente mici de lemn, regulate sau nu, imbinate asemeni unor solzi de peste, tot pentru a impiedica infiltrarea apei.

Printre speciile de lemn cele mai folosite sunt bradul, pinul, molidul si mahonul. O fatada din lemn poate fi montata si fara a apela la un profesionist, economisind astfel valoarea manoperei. Intretinerea unei fatade din lemn poate fi insa costisitoare si consumatoare de timp
In functie de conditiile climaterice o fatada din lemn necesita revopsirea sau relacuirea la fiecare 5-7 ani. Daca casa este insa expusa la ploi abundente sau soare puternic, proprietarii vor fi nevoiti sa o revopseasca chiar mai des de atat.

Deasemenea, fatada din lemn trebuie protejata de un contact persistent cu umezeala, care duce la umflarea, craparea si chiar putrezirea lemnului. De aceea, fatada din lemn nu se instaleaza foarte aproape de nivelul solului!

Fiind un material natural, lemnul nu prezinta efecte nocive pentru sanatatea oamenilor. In plus fatada din lemn permite peretilor casei sa respire. Partea slaba a lemnului, ca material natural, este insa predispozitia acestuia de a fi invadat de ciuperci, carii, termite sau alte insecte. Pentru a-l proteja impotriva acestora, lemnul se trateaza cu solutii insecticide si fungicide, sintetice sau naturale. Uleiul de in este o solutie naturala foarte eficienta in protejarea lemnului.

Cu conditia ca intretinerea sa fie la timp si corect executata, fatada din lemn va rezista pentru o lunga perioada de timp, cel putin 50 - 60 de ani.

Avantaje:

Produs natural, ecologic;

Material durabil, daca este intretinut corespunzator;

Pret rezonabil;

Montare relativ usoara, putand fi realizata chiar si de neprofesionisti.

Dezavantaje:

Necesita intretinere periodica de lacuire sau vopsire;

Lemnul se poate umfla, crapa sau putrezi cand este expus la umezeala;

Poate fi invadat de catre insecte sau ciuperci.

PERETII    VERZI

Peretele verde e un perete, fie neancorat fie parte dintr-o cladire, care e partial sau complet acoperit de vegetatie si, in unele cazuri, de pamant sau un mediu anorganic de crestere. Vegetatia pentru o fatada verde este intotdeauna atasata unui perete exterior; acesta e de obicei si cazul peretilor vii, desi unii dintre acestia pot fi utilizati spatiul interior. Cele din urma totusi nu asigura o racire riguroasa sau beneficiile filtrarii aerului. Sunt deasemenea denumiti si pereti vii, pereti bio sau gradini verticale.

TIPURI

Exista doua mari categorii de pereti verzi: fatade verzi si pereti vii. Fatadele verzi sunt facute din plante cataratoare care fie cresc direct pe perete, sau mai recent, pe structuri de sustinere special proiectate. Partea aeriana a plantei creste in sus pe suprafata cladirii in timp ce radacinile raman in pamant. In cazul peretilor vii panourile modulare sunt deseori facute din recipiente de plastic din polipropilena, geotextile, sisteme de irigatii, un mediu de crestere si vegetatie.

Peretii vii pot fi in continuare impartiti in sisteme pasive si active. "Peretii vii activi" reprezinta un concept nou conform caruia perele viu este integrat in sistemul de circulatie a aerului. Peretii vii activi se bazeaza pe stiintele biofiltratiei si a fito-remedierii. Potrivit unui studiu facut la Universitatea dinWaterloo, "peretii vii cu filtre biologice cresc capacitatea filtrarii aerului". Acestia valorifica puterea naturii de a curata, tragand aerul prin sistemul de radacini(root system of the wall) al peretelui. Microbii buni degradeaza activ poluantii din aer inainte de a returna aerul nou si proaspat inapoi in interiorul cladirii.Peretii activi pasivi nu au mijloacele de a misca aerul prin sistemul de radacini unde are loc in cea mai pare parte degradarea poluantilor. Impactul sistemelor pasive asupra calitatii aerului este indoielnica.

Unii pereti activi au in fata suprafete de sticla pentru a asigura o circulatie a aerului mai previzibila decat poate fi realizata cu pereti inactivi, care nu au o circulatie mecanizata a aerului. In schimb, sunt tinuti descoperiti pentru a permite o cat mai libera circulatie a aerului

FUNCTII

Peretii verzi se gasesc de cele mai multe ori in medii urbane unde plantele reduc temperatura cladirii per total, ceea ce duce la reducerea consumului de energie. "prima cauza a caldurii produse in orase este iradierea, absorbtia radiatiilor solare de catre strazile si cladirile din oras si mentinerea acestei calduri de catre materialele de constructie. Suprafete plantelor insa, ca rezultat al transpiratiei, nu se incalzesc cu mai mult de 4-5 grade Celsius peste temperatura mediului si uneori sunt mai reci.

Peretii vii pot fi si un mijloc de reciclare a apei. Plantele pot purifica apa usor poluata(precum apa menajera) absorbind nutrientii diyolvati. Bacteriile mineralizeaza componentele organice pentru a putea fi utilizate de plante.

Peretii vii sunt foarte potriviti pentru orase, deoarece permit utilizarea intr-un mod pozitiv a suprafetelor verticale disponibile. Sunt deasemenea potriviti in zonele aride, caci apa ce circula pe un perete vertical se evapora mai incet decat in cazul gradinilor verticale.

Peretii vii pot deasemenea functiona pentru agricultura urbana sau gradinaritul urban. Pot fi considerati opera de arta pentru frumusetea lor. Uneori sunt construti in interior pentru a ajuta la vindecarea sindromului "cladirii bolnave".

FATADELE VERZI

Unele din cele mai utilizate plante (pentru climate temperate) sunt:

• Actinidia
• Akebia quinata/trifoliata
• Aristolochia
• Campsis
• Celastrus
• Clematis
• Cotoneaster
• Euonymus fortunei
• Hedera
• Humulus lupulus
• Hydrangea petiolaris
• Lonicera
• Parthenocissus tricuspidata/quinquefolia/inserta
• Vitis berlandieri / riparia
• Polygonum auberti
• Pyracantha
• Wisteria

Figura numarul 1