Lemnul si produsele din lemn

Lemnul si produsele din lemn

1.Structura si proprietatile lemnului:

Lemnul este un material de natura organica vegetala,furnizat de arborii din speciile de rasinoase si foioase.Lemnul este alcatuit din tesuturi vegetale,constituite din cellule a caror membrane este formata din fibre de celuloza.Toate specile din lemn au trei componente commune:celuloza,lignina si hemiceluloza,reprezentand circa 90% din greutatea lemnului uscat,alaturi de alte substante,in proportii variabile in functie de specie.Lemnul provenit din arbori care nu au suferit in afara de operatia de recoltare nici o alta prelucrare este numit lemn brut. El este utilizat ca lemn de lucru pentru constructii,pentru industrializare sau ca lemn de foc.

Lemnul prezinta ca material de constructie,numeroase avantaje:rezistente mecanice relative ridicate la o densitate apparent mica,elasticitate,durabilitate in conditii favorabile,capacitate de prelucrare usoara,varietatea posibilitatilor de imbinare,aspect estetic,proprietati de izolare termica,fonica si elastica etc.Lemnul prezinta si inconveniente,cum sunt:neomogenitatea structurala,anizotropia proprietatilor fizico-mecanice,variatia volumetrica sub actiunea umiditatii si temperaturii,defectele inerente structurii lemnoase,sensibilitatea la actiunile mediului exterior,instabilitatea termica si combustibilitatea,rezistentele mici la forfecare si despicare.

Datorita caracteristicilor sale tehnice bune,materialul lemons se foloseste la elemente de rezistenta in constructii,la cofraje pentru lucrari de beton,ca material de invelitori,pereti,pardoseli,material de izolare termica,fonica,electrica etc.

2.Structura lemnului:

-influenteaza in mod direct proprietatile acestuia,in special caracteristicile mecanice.

Structura macroscopica a lemnului se poate determina folosind sectiuni transversale,sectiuni tangentiale si sectiuni radiale.

Pe o sectiune transversala prin trunchiul arborelui,pornind de la exterior inspre axa cilindrului lemons,se disting urmatoarele elemente structurale(fig 8.1):

*coaja:formata din ritidom(tesuturi moarte cu rol de protectie) si stratul de liber(format din vase liberiene prin care circula seva elaborate).

*cambiul:format din cellule vii,care genereaza cresterea arborelui.

*lemnul propriu-zis:format din inele anuale concentrice,dispuse in zone concentrice diferite:alburnul,zona exterioara(prin care circula seva bruta),duramenul,tesuturi cu cellule fibroase care maresc rezistenta lemnului.La unele specii,duramenul este inlocuit de o formatie de cellule lemnoase necolorate,formand lemnul matur.Duramenul si lemnul matur constituie partea principala pentru prelucrarea industriala a lemnului;

*maduva:alcatuita din tesuturi rarefiate si canalul medular.

3.Defectele lemnului:

Lemnul poate prezenta o serie de defecte,datorate unor factori,care actioneaza in timpul cresterii arborelui sau dupa taierea lui,cum sunt:defectele de crestere(noduri,curbura,conicitate),crapaturi,defecte provocate de microorganisme(defecte de culoare,putrezire),de larve si insecte.Unele defecte influenteaza negative rezistentele fizico-mecanice ale lemnului,motiv pentru care trebuie indepartate portiunile din lemn care le contine,cea ce conduce la consumuri de material lemons.

4.Proprietatile fizice ale lemnului:

Culoarea lemnului depinde de specie si variaza de la alb-galbui(tei,molid),pana la negru,trecand prin nuante de cafeniu si rosu.Ea este un factor estetic,detrminat mai ales la lucrarile de timplarie.

Densitatea lemnului:Densitatea reala a lemnului nu variaza prea mult de la o specie la alta si,drept urmarese considera ca este de 1500kg/m3.In schimb,densitatea aparenta depinde foarte mult de specie si de umiditatea lemnului.

Porozitatea lemnului:-este o consecinta a structurii celulare.Cu cat porozitatea este mai mare,cu atat rezistentele mecanice ale lemnului au valori mai mici,iar capacitatea de izolare termica si fonica a lemnului este mai mare.

Umiditatea:Dupa taiere,lemnul contine o cantitatea mare de apa care poate ajunge la jumatate si chiar mai mult din masa lui.Aceasta apa se gaseste in trei forme diferite:

a)apa libera- parte prepomderenta,care circula prin tesuturile vegetale:nu influenteaza caracteristicile lemnului.

b)apa de hidroscopicitate,fixate prin absortie pe peretii tesuturilor vegetale si care influenteaza principalele proprietati ale lemnului.

c)apa legata chimic,in proportie de 1%,care se gaseste in compozitia substantelor ce alcatuiesc materialul lemons.

Umiditatea favorizeaza dezvoltarea ciupercilor si putrezirea lemnului,influenteaza negative rezistentele mecanice si alte proprietati si de aceea,trebuie luate masuri de protejare a lemnului impotriva umiditatii.

Contragerea si umflarea sunt varietati ale volumului lemnului,determinate de schimbari ale continutului de apa de hidroscopicitate din lemn.La scaderea continutului de apa se produce contragerea,iar la marirea lui se produce umflarea lemnului.Aceste modificari nedorite ale formei,determina micsorarea rezistentelor mecanice ale lemnului.

Hidroscopicitatea: este proprietatea lemnului de a-si modifica umiditatea proprie in raport c umiditatea atmosferica.

Conductivitatea acustica: a lemnului determina folosirea lui la executarea izolatiilor fonice.

Conductivitatea electrica: redusa a lemnului face ca el sa poata fi utilizat,in special impregnate,ca material electroizolant.

5.Produse din lemn folosite in constructii

Produsele din lemn utilizate ca materiale de constructie,dupa modul in care prelucrare isi pastreaza sau nu structura initiala,se clasifica in:produse care pastreaza structura materialului lemons din care provin(prod.brute,prod.semifinite si prod.finite);produse care nu pastreaza structura materialului lemons din care provin(prod.obtinute prin valorificarea superioara a lemnului).

6.Produse lemnoase brute:

-include diferite sortimente de lemn brut de lucru din rasinoase si foioase,cu sectiunea transversala rotunda.

Lemnul rotund pentru constructii: este utilizat pentru schele,sarpante,imprejmuiri etc.Din aceasta categorie fac parte manelele si prajinile, materiale cu sectiune circulara provenind din rasinoase,folosind in special pentru schele,sustineri,la cofraje.

Bustenii pentru piloti: provin din specii de rasinoase sau de foioase si se livreaza la lungimi de 3 . 15m;se folosesc ca piloti in fundatii la unele constructii si lucrari hidrotehnice.

7.Uscarea,conservarea si protectia produselor lemnoase:

a)uscarea lemnului:lemnul trebuie pus in opera la o umiditate corespunzatoare(medie 15%),ca lemn uscat.Operatia de uscare a lemnului se poate realize prin diferite procedee:uscare naturale,uscare in aer conditionat,uscare cu ajutorul de inalta frecventa etc.

8.Conservarea lemnului

si a produselor lemnoase:Pentru conservarea lemnului folosit in constructii se iau masuri spre a-l feri de intemperii,de atacul ciupercilor si al insectelor,de foc etc.Masurile de conservare a lemnului sunt:vopsirea(pt protejarea lemnului de intemperii),antiseptizarea(pt protejarea lemnului de atacul ciupercilor sau al microorganismelor),prin acoperirea sau impregnarea cu substante antiseptice;hidrofizarea(pt protectia lemnului contra umezelii,prin acoperirea cu pelicule de bitum sau prin impregnarea     cu substante hidrofobe,in special cu rasini sintetice)si carbonizarea superficiala.

9.Protectia lemnului si a produselor din lemn impotriva incendiilor:

Ignifugarea:are drept scop intarzierea aprinderii lemnului si transformarea arderii rapide intr-una lenta,reducand astfel pericolul de incendiu.Se realizeaza prin vopsirea lemnului cu substante care nu ard sin u intretin arderea,aplicate c pensula in cateva straturi successive sau prin stropire cu vermorelul.

LUCRARI DE PARDOSELI

A.Alcatuirea,scopul si clasificarea pardoselilor

Pardoseala este un element de finisaj executat la partea superioara a planseului sau a umpluturii de pamant de la nivelul subsolului sau parterului,pa care are loc ciruculatia oamenilor,deplasarea produselor,a materialelor etc.

Pardoselile trebuie sa fie rezistente la uzura,sa fie durabile,usor de intretinut,de reparat si de inlocuit,ieftine,sa prezinte caracteristici termo- si fonoizolatoare corespunzatoare,sa reziste la foc sis a aiba un finisaj aspectuos.

Ele sunt alcatuite din:stratul-suport si imbracaminte.Imbracamintea este supusa direct tuturor actiunilor rezultate din exploatare,iar stratul-suport primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementului de rezistenta pe care este asezata pardoseala.Stratul poate fi:elastic(format dintr-un strat de nisip,pietris,piatra Sparta,ballast)sau rigid(din beton simplu sau beton armat).

Alcatuirea pardoselii se stabileste in functie de:*natura terenului de furnare sau de elemental de rezistenta pe care este asezata pardoseala,de destinatia incaperii si de solicitarile la care va fi supusa pardoseala in timpul exploatarii.

*Dupa natura materialelor din care se executa,pardoselile pot fi din:pamant,lemn(dusumele,parchet,pavale),piatra naturala(placi,dale),piatrea artificiala arsa(placi de gresie ceramica,caramida),piatra artificiala nearsa(beton,mosaic),materiale bituminoase(bitum,bitum filerizat),materiale plastice(covoare,placi PVC).

*Dupa modul de executie,pardoselile sunt:monolite(turnate la fata locului) si din piese prefabricate,cu rosturi(dale,placi).

B.Lucrari pregatitoare:

1)Lucrari ce trebuie executate inaintea de inceperea pardoselilor

Executarea pardoselilor se incepe numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub aceasta(canale,fundatii,conducte,instalatii electrice etc..)si dupa probarea acestora,precum si dupa terminarea in incaperea respective a tururor lucrarilor de constructii-montaj a caror executie ulterioara ar putea deterioara imbracamintea.Daca dupa realizarea pardoselilor apare necesitatea executarii unor lucrari care ar periclita imbracamintea acestora,suprafata pardoselilor se protejeaza cu un strat de rumegus,talaj,rogojina etc.

Pardoselile asezate pe pamant se executa numai dupa o prealabila cercetare si pregatire a pamantului respective prin compactare.Suprafetele planseelor de beton armat.precum si ale pardoselilor vechi de beton,caramida,piatra etc.,pe care urmeaza a se executa pardoseli noi,constituind stratul-suport al acestora,se pregatesc prin curatirea cu mature sau cu perii si spalarea cu apa de eventualele impuritati,praf sau resturi de tencuiala.Daca este necesar,suprafata planseelor se niveleaza printr-un strat de beton sau de mortar de nivelare.

2)Trasarea lucrarilor de pardoseli:

Prima operatie este fixarea cotei superioare a pardoselii.In acest scop se traseaza linia de nivel,de reper(vagris),pe toate zidurile interioare.Aceasta linie se traseaza la nivelul de +1,00m,cu ajutorul dreptarului si cu nivela sau furtunul de nivel(fig1.1),pornind de la cota +0,00 data pentru obiectul(cladirea) respective,materializata pe o borna sau pe un reper de pe cladire,sau de la cota podestului scarii.

Dreptarul:se confectioneaza dintr-un dulap de brad uscat,dat la rindea,avand lungimea de 1..4m,iar sectiunea de 4x15 sau 5x15 cm,astfel incat san u se deformeze.

Nivela(bolobocul):are lungimea de 30 . 60 cm si fetele,perfect plane.Tuburile de sticla cu care este prevazuta sunt umplute partial cu lichid,ramanand o bula de aer.Pe tuburile sunt inseminate repere.Cand nivela este perfect orizontala sau verticala,bula de aer se aseaza exact intre repere.

Furtunul de nivel:este alcatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15 . .20m,care are la ambele capete tuburi de sticla.Intr-unul din tuburi se toarna apa care umple furtunul si ajunge in tubul de sticla de la capatul opus.Apa se toarna incet,pentru a se putea evacua aerul din tub si are acelasi nivel orizontal in amandoua tuburile de sticla.

In timpul trasarii,furtunul nu trebuie sa prezinte indoituri.La fiecare capat,furtunul este tinut de un muncitor;unul din ei tine tubul de sticla langa reperul dat,in timp ce celalalt muncitor se deplaseaza la punctual unde urmeaza a se transimite nivelul respective.In timpul deplasarii,gurile tuburilor se tin astupate.La locul respective,tubul este ridicat sau coborat pana ce muncitorul de la reperul fix semnaleaza ca nivelul apei coincide cu acest reper.In acest moment,potrivit principiului vaselor comunicante apa va sta in ambele tuburi la acelasi nivel indicat de reperul fixat.

Cand nivelul orizontal este bine trasat,linia de nivel orizontal care se traseaza de-a lungul peretilor(vagrisul)se inchide exact in punctual de la care s-a inceput trasarea.

Plecand de la acest nivel,se determina cota pardoselii si se verifica daca intre aceasta cota si stratul-suport de beton exista spatial necesar pentru executarea imbracamintii pardoselii.Apoi,pe planseu se executa repere la distanta de 3 sau 4 m unul de altul,pe toata suprafata,si se intend sarme sau sfori,in diferite directii,stabilindu-se zonele sau suprafetele unde exista neregularitati.Proeminentele se cioplesc cu spiturile,iar adanciturile se umplu cu mortar de ciment,fiind insa interzisa ciolirea elementelor de rezistenta.

In cazul pardoselilor cu panta,plecand de la punctual cel mai inalt,in dreptul peretilor se aseaza dreptarul.Cu bolobocul asezat peste dreptar(fig.I.2,a),se controleaza pozitia orizontala a muchiei superioare a dreptarului,iar dupa aceea se traseaza linia suprafetei finite a pardoselii.Daca inclinarea pardoselii este indreptata spre centrul camerei sau spre un anumit punct unde se monteaza un sifon pentru scurgerea apelor,panta se marcheaza cu repere fixate de la nivelul general al pardoselii.

In cazul imbracamintii din placi,daca colturile incaperii nu formeaza unghiuri drepte,se aseaza un rand de placi cu latura dinspre zid taiata oblic(fig.I.2,b).Dupa fixarea placilor de reper la colturi,se fixeaza si repere intermediare,marginale,pornind de la unul din colturi.La fixarea pozitiei reperelor intermediare,se tine seama de dimensiunile placilor si ale rosturilor dintre ele.Nivelul de fixare a fiecarui reper intermediara se verifica dupa linia trasata pe perete la =1,00m inaltime fata de nivelul finit al pardoselii.Pentru fixarea reperelor intermediare in camp,pe toata suprafata stratului-suport se intinde sfoara de trasare intre placile de reper intermediare,marginale,fixate pe 2 directii rectangulare.La intersectia acestora se marcheaza punctul-reper intermediar in campul suprafetei.Aceasta operatie se efectueaza astfel ca intre reperele din camp sa nu fie distante mai mari de 2m,cat este lungimea dreptarului.Cand pardoseala este in panta,la asezarea reperelor din camp se tine seama de nivelul care rezulta din linia de panta stabilita.Reperele sunt alcatuita din placi intregi si ele se fixeaza provizoriu cu mortar de ipsos.

La executarea acestor operatii se utilizeaza rigla-dreptar cu muchiile marcate cu diviziuni corespunzatoare dimensiunilor placilor care se monteaza si a rosturilor dintre ele.La trasarea trebuie avut in vedere ca nivelul pardoselii din incaperile invecinate este acelasi,in afara de cazurile cand prin proiect se prevede astfel.

3.Pregatirea Materialelor:

Sortarea si verificarea calitatii materialelor sunt operatii foarte importante,intrucat ele asigura realizarea unor lucrari de calitate.Aceste operatii se executa de muncitorii calificati.

Pregatirea placilor pentru pardoseli(spargerea,gaurirea,ajustarea,cioplirea,taierea si slefuirea lor)se executa ca si la placile pentru placarea peretilor.

C.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A PARDOSELILOR

1.Reguli generale constructive

Linia de demarcatie dintre 2 tipuri de pardoseli,care se executa in camere vecine,coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii usii in pozitie inchisa,in cazul ca in proiect nu se prevede astfel.

Daca conditiile de exploatare din incaperile in care se executa pardoseala impugn realizarea unei pante,aceasta este indicate in proiect;aceasta panta este de cel putin 0,5%pentru pardoselile alunecoase,iar pentru pardoselile nealunecoase,de 1%.

Pantele pardoselilor se realizeaza astfel:

la pardoseli executate direct pe pamant,prin nivelarea corespunzatoare a acestuia;

la padoselile executate pe plansee,printr-un beton slab de panta turnat pe acestea;

la pardoselile cu suprafata mica(pana la 20m*2),prin executarea unei grosimi variabile a stratului-suport al pardoselii sau a stratului de egalizare.