Planseul din beton armat

Tema proiectului

Sa se proiecteze planseul din beton armat peste parterul unei constructii alcatuite din doua corpuri conform schiei de mai jos.

Dimensiunile interioare ale celor 2 corpuri precum si distributia elementelor structurale ale planseelor sunt prevazute in anexa, functie de numarul de ordine "n" al studentului.

Zidaria exterioara se realizeaza din caramida cu goluri verticale cu grosimea de 30 cm.

Corpurile A si B sunt despartite printr-un rost de tasare.

Incarcarile utile corespunzatoare fiecarui corp sunt prevazute in anexa si sunt de asemenea diferentiate functie de numarul de ordine.

Pardoseala peste planseele ce se proiecteaza se realizeaza din mozaic turnat in camp continuu de 1 cm grosime, pe o sapa de egalizare din mortar, de ciment, de 3 cm grosime.

La stabilirea incarcarilor nu se vor lua in considerare zidurile interioare ce compartimenteaza nivelul deoarece sunt realizate din structura usoara tip Rigips.

Planseul peste corpul A se va realiza cu grinzi principale si grinzi secundare utilizand calitatile de beton si armatura indicate in anexa.Dimensionarea sectiunilor elementului va fi facuta cu ajutorul relatiei de echilibru.Placa planseului va fi armata cu bare independente tip OB37 asociata in plase legate si cu plase sudate tip STNB.

Proiectul va cuprinde:

Piese scrise:

1.Calculul si alcatuirea placii planseului cu grinzi principale si grinzi secundare

2.Calculul si alcatuirea grinzii secundare

3.Calculul si alcatuirea grinzii principale

4.Calculul si alcatuirea placii planseului casetat

5.Dimensionarea si alcatuirea retelei de grinzi

A.    Piese desenate

1.Plan cofraj si armare placa

2.Detalii de armare grinda secundara

3.Detalii de armare grinda principala

4.Plan cofraj si armare placa

5.Detalii de armare grinzi

Etapizarea proiectului

Tema.Bibliografie.Etape.Calculul placii (corp A)

Schita armare placa.Incarcari si calculul static al grinzii secundare

Dimensionarea grinzii secundare la actiunea momentului incovoietor.Schita preliminara de armare

Dimensionarea grinzii secundare la actiunea fortei taietoare

Calculul static al grinzii principale

Dimensionarea grinzii principale la moment incovoietor si forta taietoare

Schita armare grinda principala.Plan cofraj si armare placa (A)

Detalii armare grinzi

Incarcari si calculul static al placii (corp B)

Dimensionarea placii.Alegerea armaturilor pentru placa

Calculul static si dimensionarea retelei de grinzi

Dimensionarea grinzilor.Schite de armare.Detalii de armare grinzi

Plan cofraj si armare placa (corp B)

Predare proiect

Bibliografie

Stalp

Centura din beton armat

47953jxf71ljv3c

lg

lg

lg

A

47953jxf71ljv3c

lg

Grinzi Principale

ln

ln

ln

ln

ln

ln

ln

ln

ln

lg

Grinzi Secundare

B

47953jxf71ljv3c

ETAPA I. Calculul si alcatuirea placii planseului pe grinda principala si grinda secundara

Stabilirea schemei statice. Predimensionarea

Schema statica de calcul este o grinda continua pe reazeme fixe.

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c 1m

47953jxf71ljv3c 30cm 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c

1.2 Calculul incarcarilor

Calculul static al placii

Calculul static se face in domeniul plastic pentru o fasie unitara considerata din planseu;STAS10107/0-90,admite calcul simplificat daca planseele nu sunt solicitate la actiuni dinamice.

Nu sunt puse conditii speciale de limitare a deschiderii fisurilor.

Raportul intre incarcarea de lunga durata si incarcarea totala este mai mic decat 0,75.

47953jxf71ljv3c E

47953jxf71ljv3c A 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c B 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c C 47953jxf71ljv3c D

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c

1.4 Dimensionarea placii

a) Armare OB37 (;)

b) Armare STNB ()

ETAPA II. Schita armare placa. Incarcari si calculul static al grinzii secundare(G.S)

Pentru: campul 2:

campul 1:

47953jxf71ljv3c A 47953jxf71ljv3c 1 47953jxf71ljv3c B 47953jxf71ljv3c 2 47953jxf71ljv3c C

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c

Placile la care se calculeaza si se armeaza dupa o singura directie(directia scurta a placii).

Diametru minim pentru bare in camp

-numarul minim de bare/m=5

-numarul maxim de bare/m=10

Toate barele de rezistenta se termina obligatoriu cu ciocuri, lungimea unui cioc fiind de 7x d (diametrul armaturii respective).

Dupa alegerea armaturii in cele 4 sectiuni caracteristice pentru schita de armare se pleaca initial de la un camp interior:

-50% din armatura aleasa ramane la partea inferioara a placii si se ancoreaza in elementele marginale cu o acoperire de 1 cm;

-celelalte 50% din bare se ridica pe reazeme la partea superioara la 1/10 din

Armatura pe reazemele intermediare este in acest moment formata din portiunea superioara orizontala a armaturii continue ridicate din . Restul pana la necesar se completeaza cu calareti ce se petrec de o parte si de alta a reazemului cu 1/4 din .

Se trece la campurile marginale (1 si 9)

Diferenta de numar de bare neacoperite se imparte in 2:

-50% bare continue numai pe deschiderea acestui camp(jos) iar restul se ridica pe reazemele aferente acestui camp dupa regulile cunoscute.

Primul reazem interior(B) are in prezent asigurata armarea din portiunile drepte superioare ale marcilor 2 si 5. Diferenta pana la necesar se completeaza cu calareti.

Pe directia lunga, necalculata a placii, se dispune o armatura constructiva care trebuie sa reprezinte OB37 care are rolul de a asigura stabilitatea armaturilor de rezistenta dar si de a prelua tensiuni din contractia betonului.

2.2 Armarea cu plase sudate

Reprezinta un mod industrializat si rapid in executie pentru armarea placilor dupa o singura directie (plase cu ochiuri dreptunghiulare tip GR ) si a placilor dupa 2 directii (plase cu ochiuri patrate tip GQ). Plasele se realizeaza in uzine prin sudare in puncte a unei retele de bare cu diametre cuprinse intre 3 si 10mm din STNB.

Se lucreaza la dimensiunile 2.40X5.80 iar plasele cu ochiuri dreptunghiulare au armatura de rezistenta dispusa pe directia lunga a acesteia, barele transversale avand numai rol de repartitie.

2.3 Incarcari si calculul static al grinzii secundare

Dimensionarea sectiunilor transversale de beton si a armaturii longitudinale de rezistenta se face din calculul la starea limita de rezistenta la actiunea momentului incovoietor iar armatura transversala (etrieri si bare inclinate) din calculul la starea limita de rezistenta la actiunea fortei taietoare.

2.3.1 Dimensionarea grinzii secundare

47953jxf71ljv3c

30 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c

2.3.2 Schema statica de calcul

Este o grinda continua pe mai multe reazeme care sunt date de grinda principala.

A 47953jxf71ljv3c B 47953jxf71ljv3c C 47953jxf71ljv3c D 47953jxf71ljv3c E

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 1 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 2 47953jxf71ljv3c 3 47953jxf71ljv3c 4

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c

2.3.3 Calculul incarcarilor

Daca nu se mai face o distributie trapezoidala a incarcarilor.

2.3.4 Calculul static al grinzii secundare

2.3.5 Stabilirea inaltimii grinzii secundare

Se face in sectiunea din reazemul B deoarece lucreaza ca o sectiune dreptunghiulara de latime .

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c a

47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c

X

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c

ETAPA III. Calculul grinzii secundare la actiunea momentului incovoietor.

Schita preliminara de armare.

3.1 Dimensionarea armaturilor

3.1.1 Dimensionarea in campul 1.(sectiune in forma de T)

Stabilirea latimii active de placa.

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c

47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c

3.1.2 Dimensionarea in reazemul B

3.1.3 Dimensionarea in campul 2

3.1.4 Dimensionarea in reazemul C

3.2 Schita preliminara de armare

Se face dupa alegerea armaturilor, in cele 4 sectiuni caracteristice, utilizand urmatoarele principii si recomandari:

Daca intr-o sectiune se aleg bare cu diametre diferite acestea nu trebuie sa difere intre ele cu mai mult de 25%.

In general o sectiune se armeaza cu 3-5 bare care se recomanda a fi dispuse pe un singur rand.

Cele 2 bare din campuri care se aseaza in colturile sectiunii nu se ridica niciodata, ele raman la partea inferioara a grinzii pe toata lungimea acesteia.

Ridicarea barelor pe reazeme la se face respectand planurile de ridicare conform schitei de mai jos:

Calaretii de pe reazem trebuie sa fie minim 2 bare care se aseaza in colturile de sus ale sectiunii:

47953jxf71ljv3c

In camp etrierii sunt deschisi iar in zona reazemelor se dispun etrieri inchisi.

ETAPA IV. Calculul grinzii secundare la actiunea fortei taietoare

4.1 Generalitati

Se face, in vederea dimensionarii armaturii transversale din etrieri si se mai numeste calculul la starea limita de rezistenta in sectiunile inclinate.

Dimensionarea se face in reazemul B stanga deoarece forta taietoare in aceasta sectiune este maxima.

Diametrul etrierilor pentru grinda secundara:

(in zona centrala a campului se dispun etrieri deschisi iar zona reazemelor etrierii sunt inchisi)

Diametrele curent folosite:

Distantele dintre etrieri trebuie sa indeplineasca conditiile:

Etrierii inchisi se dispun pe 0.25 din lumina in stanga si in dreapta reazemelor, iar in portiunea centrala a deschiderilor (0.5 din lumina) etrierii sunt deschisi si au distante marite intre ei (25 sau 30cm) deoarece sunt dispusi constructiv.

Calculul se incepe impunand etrieri cu 2 ramuri (din OB37 si ).

Trebuie verificata conditia:

= forta taietoare capabila a etrierilor si a betonului

= coeficientul conditiilor de lucru (=1)

p= procentul de armare longitudinala in dreptul fisurii

= efortul preluat de etrieri pe unitatea de efort de grinda

Se mai verifica conditia:

= proiectia fisurii cea mai periculoasa

= numarul ramurilor de forfecare ale unui etrier

= aria unei ramuri

= coeficientul conditiilor de lucru al armaturii transversale

= OB37=2100 ; = distanta dintre etrieri

4.2 Fisura cea mai periculoasa care pleaca din punctul 1

Se calculeaza:

4.3 Fisura cea mai periculoasa care pleaca din punctul 2

4.4 Fisura cea mai periculoasa care pleaca din punctul 3

ETAPA V. Calculul static al grinzii principale

5.1 Stabilirea elementelor geometrice

Calculul static al grinzii principale se face in domeniul elastic (care este mai acoperitor) prin urmare deschiderile de calcul vor fi distantele dintre axele reazemelor (stalpi).

5.2 Calculul incarcarilor

Schema statica a grinzii principale

P 47953jxf71ljv3c P 47953jxf71ljv3c P P

G G G 47953jxf71ljv3c G

47953jxf71ljv3c E

A 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 1 47953jxf71ljv3c B 47953jxf71ljv3c 47953jxf71ljv3c 2 C 47953jxf71ljv3c 3 D 47953jxf71ljv3c 4

47953jxf71ljv3c

5.3 Calculul static al grinzii principale

Ipoteza 1 de incarcare:

3 47953jxf71ljv3c 6 9 47953jxf71ljv3c 12

G G 47953jxf71ljv3c G G 47953jxf71ljv3c G G

2 5 8 47953jxf71ljv3c 11

47953jxf71ljv3c

1 4 47953jxf71ljv3c 7 47953jxf71ljv3c 10

Ipoteza 2 de incarcare:

3 47953jxf71ljv3c 6 9 47953jxf71ljv3c 12

47953jxf71ljv3c

P P P P

2 5 8 47953jxf71ljv3c 11

47953jxf71ljv3c

1 4 47953jxf71ljv3c 7 47953jxf71ljv3c 10